Translate

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 11 ianuarie 2025

CAUZELE SUBTILE ALE BOLILOR / F

Boala este o atenţionare, ea ne semnalează încălcarea armoniei universale, ieşirea din această armonie producând în timp blocaje energetice. Nu este o pedeapsă nemeritată ci consecinţa faptelor şi atitudinilor noastre.

Boala ne oglindeşte defectele şi mai ales ne pune faţă în faţă cu noi înşine.

Boala nu este un accident ci este ceva care ne reprezintă.

Boala nu este duşmanul nostru, de fapt este cel mai onest prieten al nostru deoarece ne spune verde în faţă unde greşim şi mai ales în ce fel greşim.

Haideti sa descoperim impreuna adevaratele motive ce ne tin incatusati in boala si durere sufleteasca si trupeasca.

F

FALLOPE (trompele Iui...) Vezi:SALPINGITĂ

419. FANTA PALATINĂ— GURĂ DE LUP- CONGENITALĂ

Fanta palatină, congenitală numită popular gură de lup, este o malformaţie

caracterizată printr-o fantă a buzei superioare (mai frecventă la băieţi] sau/şi a

palatului gurii (mai frecventă la fete). Este cauzată de oprirea sudării mugurilor feţei

embrionului între zilele 35 şi 40 de viaţă intrauterină. Fanta palatină nu produce un

handicap, dar poate aduce o problemă estetică, poate deranja îri alimentaţie şi în

vorbire. încă de foarte devreme ştiam că pentru mine va fi greu să comunic şi să mă

afirm, să "deschid gura". Mă simt inferior şi vreau să mă ascund, să mă retrag,

deoarece ceilalţi îmi conduc viaţa. Sunt lucruri care îmi scapă, "bucăţile sunt prea mari

de înghiţit". Am nevoie să îmi dezvolt respectul de sine, să mă consider pe primul loc.

Mai întâi trebuie să fac faţă acestei realităţi a naşterii mele şi să îndrept situaţia,

acceptând],* să fac loc unei depăşiri de sine, unei acceptări a vieţii mele terestre. Aleg

în mod conştient, să mă cunosc, să mă recunosc în calitate de suflet în evoluţie. 

Acceptându-miJ,* calităţile şi forţele mele interioare, îmi construiesc o nouă imagine,

mult mai pozitivă. Aleg să ocup locul care mi se cuvine, ca un drept divin şi să mă

bucur de viaţă. Fiind eu însumi, pot să reiau contactul cu esenţa mea divină şi să ştiu

exact ce drum să aleg. Pot să îmi exprim liber nevoile şi să trec la acţiune.

420. FANTĂ VULVARĂ Vezi: VULVĂ '

421. FARINGITĂ Vezi: GÂT—FARINGITĂ

422. FASCIITĂ NECROZANTĂ Vezi: BACTERIE CARE MĂNÂNCĂ DIN CARNE

423. FAŢĂ Vezi şu PIELE/ACNEE/COŞURI/PUNCTE NEGRE

Faţa mea este prima parte a fiinţei mele care întâmpină universul. Reprezintă

"cartea mea de identitate sau de vizită". De obicei, o singură privire îmi poate da

câteva impresii despre cineva, în funcţie de faţa sa, dacă este radioasă, luminoasă,

zâmbitoare sau, din contră, întunecată, iritată, tristă. Faţa proiectează lume amea

interioară. Are legătură cu imaginea mea, cu identitatea mea, cu ego-ul meu. Dacă

vreau să ascund un aspect al personalităţii mele sau dacă ascunde ceva de mine

însumi, faţa mea va purta o mască şi va deveni tensionată şi plină de grimase. La fel,

dacă mă devalorizez, mă critic, mă simt incompetent, dacă am impresia că nimeni nu

mă iubeşte, starea mea interioară se va exprima prin starea pielii, care devine iritată

sau uscată. O iritare mentală îmi determină o afectare a pielii. Rănile mele interioare

se exprimă prin "rănile" feţei: cicatrici, riduri, coşuri, pete etc. Dacă sunt preocupat tot timpul de imagine ape care vreau să o am în exterior,

trăiesc un stres, dacă îmi este ruşine de felul în care arăt. Privirea celorlalţi este mai

importantă decât a mea? Rămân la suprafaţa lucrurilor, pentru a evita să intru în

contact cu eul meu profund ? Pot ajunge să am "două feţe". îmi este foarte teamă că

îmi voi pierde imaginea de sine ? Poate vreau să mă protejez, nelăsând să se vadă

partea mea negativă. Dacă sunt implicat într-un accident de maşină şi sunt rănit

Ia faţă, acest lucru indică nevoia mea de a-mi reanaliza imaginea personală,

priorităţile şi felul în care îmi gestionez viaţa. Un traumatism al feţei, de exemplu,

o fractură a nasului, survine atunci când ceea ce simt mă determină să mă

devalorizez: o situaţie devine insuportabilă, de exemplu, o relaţie extraconjugală, care

nu mă mai satisface. Nu mai sunt capabil "să fac faţă" unei persoane sau unei situaţii.

îi las pe ceilalţi să-mi depăşească graniţele.

Pentru ca, trăsăturile feţei mele să se lumineze, să se îmblânzească şi să fie

curate, de la sine, accept].* mai întâi să îmi curăţ interiorul şi să mă eliberez de

gândurile şi sentimentele negative pe care le întreţin. Las loc pentru iubire, pentru

mai multă înţelegere, pentru acceptare],* şi mai multă deschidere. Faţa mea va fi

mai luminoasă şi nu voi mai fi nevoit să port o mască.

424. FAŢĂ LĂSATĂ, MOALE

Trăsăturile feţei sunt lăsate, moi atunci când am sentimentul că ceva mă lasă baltă,

sau că eu însumi mă las "să cad". Pielea mea devine flască, lipsită de viaţă.

Pleoapele au o linie ascendentă, indicând tristeţea din ochii mei. Mă neglijez şi port

pică.vieţii. îmi cultiv resentimentele. îmi lipseşte "fermitatea" în deciziile mele.

Accept],* faptul că am nevoie să îmi "ridic moralul", să îmi recapăt pofta de viaţă.

îmi acord permisiunea de a profita de fiecare moment din viaţă şi îl las pe copilul meu

interior să se manifeste.

425. FEBLITĂ Vezi:SÂNGE—FEBUTĂ

426. FEBRĂ (în general) Vezişi: CĂLDURĂ [SENZAŢIEDE...]

Atunci când tempertura corpului urcă peste 38°C, am febră. Febra este un simptom

al emoţiilor care mă ard. Aceste emoţii se transformă în furie împotriva mea şi a

celorlalţi sau împotriva unei situaţii. îmi invadează tot corpul. De ce am nevoie să

ajung la această extremă? Este modul meu de a compensa, pentru a mă odihni şi a

primi mai multă iubire şi atenţie ? Am nevoie de această pauză pentru a mă adapta

unei realităţi care se schimbă foarte repede? Ce anume mă irită în viaţă ? De obicei,

este vorba despre o emoţie "arzătoare" care apare sau această emoţie ia forma unei

furii intense, a unei indignări, a unei disperări, a unei nelinişti. îmi fac griji pentru tot

ceea ce exista în jurul meu, în afara celui mai important lucru: binele meu interior.

Vreau ca ceilalţi să fie mândri de mine, dar cum mă percep eu însumi ? Dacă sunt

copil, febra bruscă poate fi în relaţie cu conflicte interioare, cu furia sau cu o rană

refulată. Eu, copil fiind, îmi exprim emoţiile prin corp, deoarece încă nu ştiu să le

exprim verbal.

Orice ar fi, accept],* să identific cauza acelei febre şi voi găsi o acumulare de

iritare şi de furie, care apare adeseori atunci când "rumeg" nefericirile din trecut. In

loc să îmi produc violenţă, îmi conştientizez nevoile şi accept].* să învăţ să comunic

pentru a exprima ceea ce simt. De acum înainte, nu mai acumulez nimic: ştiu că

soluţia este dialogul, comunicarea.

427. FEBRĂ (HERPES FEBRIL...) Vezi şi: HERPES/ [...ÎN GENERAL] / [... ORAL] / [...

LABIAL]

Apariţia herpesului cu febră este în relaţie directă cu conştientizările pe care le

fac. îmi pun multe întrebări despre de mine însumi şi viaţa mea în general. Mă aflu

într-un conflict între.propria mea identitate şi relaţiile cu ceilalţi. Singura modalitate

pe care corpul meu a găsit-o pentru a exterioriza acest conflict emoţional şi a mă

elibera, este herpesul însoţit de febră. Ce anume mă împiedică să fiu eu însumi?

Frica mea de respingere !

Când mi se întâmplă acest lucru, accept],* să găsesc motivul pentru care nu sunt

în armonie cu mine însumi. îmi conştientizez nevoia de a fi eu însumi în orice

situaţie. Accept de asemenea],* să mă exprim, deoarece cei din jurul meu nu pot

ghici ce anume mă preocupă. Dacă îi accept],* pe ceilalţi aşa cum sunt, atrag

înţelegerea acestora. Redevenind eu însumi, armonia va reapărea în viaţa mea.

428. FEBRA FÂNULUI Vezi: ALERGIE—FEBRA FÂNULUI

429. FEMININ (principiu...) Vezişi: MASCULIN [PRINCIPIU...]

Fie că sunt bărbat, fie că sunt femeie, creierul drept şi partea stângă a corpului,

reprezintă principiul feminin (yin) sediul creativităţii, al calităţilor artistice, al

compasiunii, al receptivităţii, al emoţiilor şi al intuiţiei, este legat de natura

mea interioară. Se manifestă de asemenea prin tandreţe, sensibilitate, blândeţe,

armonie, frumuseţe şi puritate, mă conectează la propria mea natură feminină şi la cea a celorlalţi. Este latura mea maternă. Este reprezentată de lună. Principalele

dificultăţi legate de principiul feminin sunt légate de exprimarea sentimentelor. Mă

simt bine atunci când alin pe cineva ? Sunt capabil să spun "te iubesc" sau "sufăr" ?

Nu mă simt în largul meu atunci când eu sunt cel sau cea care primeşte, mai ales

când este vorba de iubire. Fie că vreau, fie că nu, principiul feminin face parte din

mine. Atitudinea pe caré o am faţă de natura mea feminină are o legătură directă

cu relaţiile pe care le întreţin cu femeile din viaţa mea (mama, fiica, prietena, soţia

etc.) Felul în care vreau să îmi exprim feminitatea (uşurinţa sau dificultatea) va

depinde în mare parte de modelul parental şi de identificarea mea cu unul sau altul

dintre părinţi. Dacă sunt bărbat, am o dificultate în a-mi elibera emoţiile şi a Ie primi

pe cele ale celorlalţi. Dacă sunt femeie, există un aspect al feminităţii mele pe care îl

neg sau îl refulez. Dacă îmi urmez intuiţia, partea stângă a corpului şi polaritatea mea

feminină vor fi sănătoase. Dacă partea mea feminină este dezvoltată exagerat, mă

întreb care este gradul meu de încredere în mine şi dacă las emoţiile să ocupe prea

mult din partea mea logică şi raţională.

Accept],* faptul că acest principiu feminin face parte din mine şi sunt mai

deschis faţă de el, ştiind că acest proces este esenţial pentru echilibrul celor două

principii care există în mine (feminin şi masculin). Unul îl completează pe celălalt

pentru a aduce echilibrul spiritual, emoţional şi fizic al fiinţei mele.

430. FEMININE (afecţiuni...)

Afecţiunile feminine indică faptul că am dificultăţi în a accepta J,* să fiu femeie. Nici

măcar nu ştiu cum să îmi exprim feminitatea. Ideea de a acţiona pentru a răspunde

aşteptărilor pe care Ie are o femeie, mă sperie. îmi este frică să mă supun. Poate am

crescut înconjurată de femei care trebuiau să fie "puternice", să ia decizii etc. care de

fapt erau ca nişte bărbaţi. Sau am trăit într-un mediu în care femeile erau supuse şi

au renunţat la propria personalitate ?

Accept!* să conştientizez faptul că mi-am dezvoltat mai mult latura mea

masculină, ca urmare a educaţiei pe care am primit-o sau pentru că mi-am promis ;

 să

fiu eu însămi (în loc să mă supun] şi să îmi asum latura masculină, în detrimental

feminităţii mele. Accept],* să fiu femeie, deoarece în calitate de femeie, sunt întreagă

şi îmi exprim sentimentele. Pot fi puternică şi în acelaşi timp să ştiu să ofer tandreţe,

iubire, înţelegere etc. Fiecare femeie are maniera ei personală de a-şi exprima

feminitatea, rămâne ca şi eu să o aleg pe a mea. îmi voi da seama cât de fericită sunt

pentru că sunt femeie.

431.FEMUR Vezi: PICIOR—PARTEA SUPERIOARĂ

432.FERMENTAŢIE Vezi: STOMAC [DURERI DE...]

433.FESE

Fesele sunt partea cărnoasă a corpului, pe care mă aşez, iau loc, LOCUL MEU.

Simbolizează puterea mea, fundamentele mele. Fac referire Ia sentimentul meu de

încredere faţă de faptul de a mă simţi în siguranţă. Reprezintă autoritatea mea

interioară, sentimentul meu de mândrie. Atunci când strâng fesele sau merg cu

fesele strânse, mă simt ameninţat, îmi este teamă că îmi voi pierde controlul, mă

retrag. Se întâmplă ca fesele mele să fie tensionate atunci când mă simt spionat de o

persoană care are o poziţie autoritară faţă de mine sau dacă îmi este teamă că "nu

sunt la înălţime", în ochii părinţilor mei, de exemplu. Aş vrea să pedepsesc acea

persoană, dar nu sunt în stare. Nu vreau să fiu remarcat, deoarece acest lucru m-ar

putea determina să mă schimb, să accept J,* anumite lucruri, evenimente sau . situaţii

trecute, posterioare, pe care nu sunt pregătit să mi le asum. Oare sunt capabil să

îmi"potolesc autoritatea" ? Sau sunt în reacţie faţă de aceasta, deoarece, în copilărie,

mi s-au dat "palmi la fund" sau cineva a îndrăznit să-mi pipăie fesele ? Dacă însă,

merg cu fesele prea relaxate, cu o unduire a şoldurilor foarte pronunţată, îmi ocup

locul, pe al meu şi pe al celorlalţi. îmi place puterea, deoarece conducând îmi asigur

controlul. Nu am de ce să mă schimb, încerc să îi forţez pe ceilalţi să se schimbe!

Conştientizez faptul că sunt agăţat de trecutul meu, de ideile mele, de rănile din

trecut şi pot să simt chiar şi ranchiună sau furie. Până când vreau să scap de

responabilităţile mele ? De ce nu am încredere în forţa mea interioară ? Mă simt

instabil şi felul în care mă văd ceilalţi mă deranjează foarte mult. Sunt disperat şi

"moale" faţă de deciziile pe care trebuie să le iau. Am impresia că "sunt cu fundul în

două luntri" sau că tot timpul este cineva lipit de mine.

Accepţi* să mă relaxez şi să merg mai departe,.să fiu deschis în faţa noilor

experienţe. Accept j,* să-mi dezvolt puterea socială în armonie cu ceilalţi.

434. FIBRILAŢIE VENTRICULARĂ Vezi: INIMĂ*—ARITMIE CARDIACĂ

435. FIBROM UTERIN şi CHIST FEMININ Vezi şi: CHIST

Fibromul este o tumoră benignă formată din ţesuturi fibroase. Apare mai ales la

nivelul uterului, sediul maternităţii, al feminităţii şi al sexualităţii mele, a tot

ceea ce are legătură cu căminul meu, cu familia este legat de un şoc emoţional (rană

sau abuz din trecut) pe care l-am trăit. Poate m-am simţit rănită de partenerul meu

sau am primit o lovitură sau o jignire pe care nu am ştiut să o gestionez şi să o

exprim (pentru a-mi restabili armonia) ? Sau există sentimente de culpabilitate, de

ruşine sau de confuzie interioară refulate de mult timp şi acum au prins formă în

această masă de ţesut moale ? Aceste sentimente pot proveni dintr-un şoc emoţional

legat de primele mele experienţe sexuale sau de o întrerupere de sarcină, care m-a

tulburat. Am un gol interior pe care vreau să îl umplu cu orice preţ. Trăiesc într-un

mod superficial, nu îmi împlinesc dorinţele şi nevoile. Prefer să fac ca şi ceilalţi. Pot să

am resenimente faţă de o persoană care m-a rănit. Sau pot avea îndoieli cu privire

la faptul de a avea un copil. Am impresia că îi sprijin pe ceilalţi, îi hrănesc, deoarece

mă simt indispensabilă ? Poate îmi doresc.să schimb ceva în viaţa mea, vreau ceva

nou, dar refuz să îmi manifest latura creativă şi gustul pentru aventură.

Din punct de vedere istoric, este interesant de observat că, femeia măritată devenea

"soţie" în momentul în care avea un copil cu soţul ei. Astfel purta "fibra" bărbatului.

Fibromul uterin apare adeseori în jurul vârstei de patruzeci de ani, când eu, ca

femeie, devin conştientă de faptul că, fiziologic, în curândnu voi mai putea avea copii.

Poate am luat deja decizia de a nu avea sau a nu mai avea copii, dar corpul meu ştie că acum este "ultima şansă", supravieţuirea speciei umane depinde de asta ! Astfel,

dacă am sau am avut o culpabilitate faţă de numărul de copii pe care îi am sau nu îi

am, aceasta s-ar putea manifesta sub forma unui fibrom. Poate fi vorba, de

asemenea, de un copil pe care l-am creat în imaginarul meu, pe care mi-1 doream

atât de mult, cu un anumit partener, dar nu s-a împlinit dorinţa mea. Poate fi,

simbolic, o companie, o afacere - pe care o consider "copilul meu" - pe care am creato într-un interval mare de timp şi care, în ultimul moment nu a prins formă, indiferent

de cauză. Acest "bebeluş" s-a materializat .fizic printr-un fibrom, un copil care nu a

venit niciodată pe lume. Am sentimente de neputinţă, cred că este"prea târziu" şi

aceste sentimente se pot transforma în resentimente. Sunt conştientă de faptul că,

ţesuturile moi reprezintă schema mentală inconştientă. Acumularea acestor modele

mentale şi atitudini negative au luat acum o formă solidă. A sosit momentul pentru

mine, să comunic cu partenerul meu, sau cu alt membru al familiei şi să exprim ceea ce simt. Trebuie să rup tăcerea, să exprim ceea ce ştiu doar eu şi nu am vrut să

dezvălui niciodată.

în ceea ce priveşte ruşinea, culpabilitatea şi confuzia, accept [V faptul că, în

acel moment, am acţionat cum a fost mai bine pentru evoluţia mea. Mă iert şi mă

eliberez de această greutate. Mă simt mult mai uşoară şi fiecare zi care trece mă

ajută să înţeleg că mă accept J.V şi sunt tot mai fericită ca femeie. îmi iau viaţa în

propriile mâini şi mă îndrept acolo unde este bine pentru mine. încetez să mai trăiesc

în trecut. Mă îndrept spre viitor, ştiind că sunt îndrumată. îmi folosesc ; creativitatea

pentru a-mi împlini pasiunile şi visele.

436. FIBROMATOZĂ Vezi: MUŞCHI—FIBROMATOZĂ

437. FIBROM1ALGIE Vezi şk OBOSEALĂ CRONICĂ [SINDROM DE...]

Fibromialgia este o disfuncţie a muşchilor şi a scheletului, caracterizată prin

dureri constante, sensibilitate, arsuri musculare, un somn tulburat, oboseală

externă (pierderea energiei) şi amorţeli acute dimineaţa. Există optsprezece puncte

foarte dureroase, repartizate de-a lungul corpului: muşchii şi tendoanele de la

nivelul umerilor, al gâtului, între omoplaţi, la baza spatelui, la nervul sciatic, la

genunchi şi la coate, Ia încheietura mâinii şi la torace. Persistenţa durerii la cel

puţin unsprezece dintre aceste puncte este suficientă pentru diagnostic. Statistic,

sunt afectate şapte femei, la "un bărbat. Printre cauze se numără şi un dezechilibru

cronic al sistemului nervos, în urma unui şoc emoţional, a unui accident sau a unui

exces de zel al sistemului imunitar (care continuă să acţioneze împotriva unui virus

inexistent, de exemplu, după o gripă) sau a unei tulburări de somn. Toate acestea

mă fac să cred că "nu valorez nimic", mă simt neputincios în a face schimbări în

viaţa mea. Acest sindrom (un ansamblu de simptome care se manifestă în acelaşi

timp) are legătură cu perfecţionismul, anxietatea, o mare exigenţă faţă de sine,

împinsă peste limitele mele. Simt o durere interioară puternică, care mă urmăreşte

peste tot. Aceasta îşi poate avea originea într-un eveniment trăit în copilărie, care a

fost cauza unei mari culpabilităţi. Mă simt în plus şi îmi este foarte greu să mă

afirm. Nu mă simt Ia înălţime, am impresia că am căzut de undeva de sus. Simt

multă presiune din partea celor din jurul meu, când de fapt eu însumi mă presez

prea tare. Simt furie şi am impresia că nu primesc iubire din partea celor din jurul

meu. Nu mai vreau să avansez. Prefer să îmi ascund emoţiile şi nu mai simt

tandreţea din viaţa mea. De unde vine această durere constantă ? Apare mai ales

atunci când fac gesturi repetitive şi monotone. îmi reamintesc de suferinţa morală

de a mă forţa să îmi asum responsabilităţi pe care nu l-am ales eu. Am vrut să

respect anumite principii, care erau contrare nevoilor mele profunde. Trăiesc o

viaţă faţă de care nu mai am nicio poftă de a o trăi...

Accept J.Y să învăţ să am grijă de mine, să-mi ofer multă tandreţe, de care am

atât de mare nevoie. Las să trăiască copilul meu interior şi care a crescut prea

repede. Nu trebuie să fiu un super-bărbat (sau o super-femeie): trebuie să fiu doar

eu însumi (însămi). Am dreptul să fiu fericit, să trăiesc cu bucurie. îmi las

creativitatea să se exprime prin joc, prin artă, sport sau orice altă activitate care

îmi readuce pofta de viaţă şi bucuria de a trăi. Astfel mă voi împlini şi voi ajunge să

găsesc pacea interioară.

438. FIBROZĂ CHISTICĂ Vezi: MUCOVISCIDOZĂ

439. FIBROZĂ Vezi: SCLEROZĂ

440. FICAT (abces la...)

0 acumulare de puroi produce un abces Ia ficat. Iar cum ficatul are legătură cu

critica, abcesul la ficat, indică o mare nemulţumire din viaţa mea, care poate

proveni din faptul că evenimentele nu se desfăşoară aşa cum vreau eu, că îmi fac

prea multe griji în anumite situaţii sau că bucuria şi iubirea din viaţa mea sunt

insuficiente. Am un prea-plin de emoţii. Văd viaţa în negru şi mă plâng în inactivitatea

mea. Mă încăpăţânez să păstrez ceva sau pe cineva, când de fapt este vorba despre

vechile mele gânduri. Acord prea mult loc gândurilor mele negative şi nu trăiesc în

prezent şi în corpul meu fizic.

Afecţiunea apărută este un mesaj pe care viaţa mi-1 transmite pentru a acceptai*

să îmi dezvolt flexibilitatea şi deschiderea şi pentru a mă determina să caut iubirea

şi înţelegerea de care am nevoie pentru a descoperi iubirea din mine. AcceptJ,* să fiu

activ, să îmi trăiesc pasiunile şi să îmi împlinesc visele. Astfel întreţin mai mult viaţa

din mine. Am încredere în mine şi în potenţialul meu creator,

441. FICAT —CIROZĂ (...aficatului)

Ciroza este o boală inflamatorie a ficatului provocată, între altele, de consumul

abuziv de acool. Se caracterizează prin apariţia unor leziuni în ficat. Celulele sunt

distruse şi înlocuite cu un ţesut fibros. în timpul unei ciroze, ficatul poate creşte în

volum (hipertrofie) sau se poate micşora (atrofie). Ciroza apare la cineva care se

simte forţat de viaţă, de evenimente sau de anumite situaţii, care îl constrâng să

avanseze. Deoarece mă simt împins împotriva voinţei mele, mă opun şi mă agăţ de

ideile mele. Simt ranchiună şi agresivitate. Această boală reflectă furia mea,

resentimentele faţă de viaţă şi faţă de ceea ce mi se întâmplă. Sunt plin de o agresivitate interioară latentă şi mă culpabilizez frecvent deoarece am convingerea

că mi-am "ratat" viaţa. îmi petrec timpul învinovăţindu-mă şi criticându-i pe ceilalţi.

Mă înăspresc atât de tare încât nu mai văd lumina de la : capătul tunelului. Mi-am

pierdut spontaneitatea, îmi interzic şi nu îndrăznesc să fac lucrurile care îmi plac, în

numele moralei, al regulilor sau pur şi simplu al rutinei, rutină pe care am amplificat-o

de-a lungul anilor şi care mă ţine închis în zona ei de confort. Nesiguranţa mea este

mare şi trăiesc o angoasă. La ce foloseşte să trăiesc ? Merită să mă zbat pentru viaţa

mea ? Nu sunt decât un număr printre multe altele... Unele evenimente din trecut au

lăsat urme adânci şi rana mea este atât de mare încât nu pot fi deschis faţă de

iubire, de teamă că voi suferi din nou. Mă reprim atât de tare încât am tendinţa de a

evada în alcool. Viaţa ar fi putut fi atât de "roz" şi eu o văd atât de neagră...

încrederea mea în mine s-a spulberat şi mă las în voia sorţii, în pasivitate. încerc

să.mă autodistrug, îmi resping viaţa sau ceea ce am devenit.

Pentru a mă ajuta să reiau contactul cu viaţa, accept J,Y să trăiesc momentul

prezent şi să văd ceea ce mi se întâmplă bun"acum". îmi deschid inimaY şi îmi

concentrez atenţia pe fiecare gest, pe fiecare acţiune, aici şi acum şi învăţ să nu mai

fiu cel mai aspru judecător al meu. Fiind mai tolerant faţă de mine însumi, voi fi mai

tolerant şi faţă de ceilalţi şi astfel voi avea mai multă armonie şi fericire în viaţa mea.

îmi verific intenţiile adevărate, rămân deschis faţă de iubire şi mă iert în ceea ce sunt.

Afirm cine sunt şi îmi recapăt libertatea de a fi ceea ce vreau să fiu. Acţionez. Las la o

parte acel trecut prea greu şi prea nefast pentru mine. Am încredere în mine şi

accept;* să încep o nouă viaţă, plină de libertate, de spontaneitate şi de iubire.

442.FICAT (congestie la...) Vezi: CONGESTIE

443.FICAT (criză de...) Vezi şi: INDIGESTIE

Ficatul asigură metabolismul alimentelor, elimină excesele de proteine, de grăsimi şi

de zaharuri şi purifică sângele de impurităţi. Este esenţial pentru viaţă. Este

recunoscut ca fiind sediul furiei şi al criticii. Ficatul este legat, de asemenea, de

comportamentul meu şi reprezintă uşurinţa mea de a mă adapta la evenimentele şi la

situaţiile din viaţa mea. Emoţiile negative pe care le simt (ură, supărare, gelozie,

invidie, agresivitate) afectează buna funcţionare a ficatului. Ficatul meu are

capacitatea de a acumula stresul şi tensiunea interioară. Astfel, în ficat se depun

sentimentele amare şi iritante care nu au fost exprimate sau rezolvate. De aceea,

atunci când îmi curăţ ficatul prin mijloace fiziologice (prin fitoterapie sau alte metode)

sau energetice, mă simt mai calm şi mai în contact cu mine însumi. Tulburările de la

ficat îmi pot provoca chiar şi depresie, aceasta fiind o formă de dezamăgire faţă de

mine însumi. Pot simţi în acel moment tristeţe, slăbiciune, o stare de abandon, în

general. Vreau să mă justific pentru sentimentul meu de culpabilitate şi pentru starea

mea de rău. Când ficatul meu este obturat, acesta afectează nivelul spiritual şi

interior al conştiinţei mele. Pot să îmi pierd calea sau direcţia pe care trebuie să merg.

Ficatul îmi dăruieşte viaţa şi în acelaşi timp îmi poate întreţine frica de această viaţă.

Accept ;v să acţionez astfel încât să îmi dăruiască viaţa. îmi asum

responsabilitatea pentru gândurile mele şi pentru gesturile mele şi aleg conştient

să îmi concentrez atenţia doar pe aspectele pozitive. Astfel voi dobândi un nou

mod de a privi viaţa. Voi avea o deschidere mai mare şi iubirea va circula mai uşor

în interiorul şi în jurul meu.

444. FICAT (durere de...) Vezi şi: CALCULIBILIARI, ICTER

Ficatul este cel mai voluminos organ al organismului. Este anexat sistemului

digestiv şi este situat în partea superioară drepată a abdomenului. Ficatul joacă un

rol esenţial în mai multe funcţii biologice importante, printre care se numără,

secreţia bilei, curăţarea şi detoxifierea sângelui. Ficatul reprezintă credinţa şi

încrederea în posibilităţile mele. Durerile de ficat provin din propria mea

atitudine. Frustrările acumulate, ura, gelozia, agresivitatea mea reţinută, toate

acestea sunt elemente care declanşează problemele la ficat. Aceste sentimente

camuflează una sau mai multe frici care nu pot fi exprimate altfel. Am tendinţa de

a mă critica şi a mă judeca şi de a-i judeca pe ceilalţi foarte uşor. Mă plâng tot

timpul. Opun rezistenţă faţă de ceva sau cineva. Trăiesc multă nemulţumire. îi

accept;Y greu pe ceilalţi aşa cum sunt. Bucuria de a trăi este aproape inexistentă.

deoarece îi invidiez pe ceilalţi, lucru care mă tulbură şi mă întristează. Am tendinţa

de a fi depresiv. Până unde sunt pregătit să fac eforturi, atât pe plan material, cât

şi spiritual ? Mă simt capabil să fac schimbările care se impun sau am impresia că

îmi lipseşte curajul? încă nu am înţeles faptul că, ceea ce le reproşez celorlalţi

nu este decât reflectarea propriei mele persoane. Celălalt este oglinda mea.

Mă plâng tot timpul şi le cer celorlalţi să se schimbe. Unde este bunăvoinţa mea ?

Ce efort trebuie să fac ? îmi lipseşte bucuria de a trăi, bucuria pentru lucrurile

simple. Aş putea face un cancer Ia ficat dacă toate aceste emoţii care sunt

nocive, "mă rod" mai mult timp. Este posibil ca acest cancer să rezulte dintr-un

conflict legat de familie sau de bani, mai ales când îmi este teamă că îmi lipseşte

ceva. De multe ori, emoţia care se acumulează în ficat, este furie. Nu mă simt

respectat şi recunoscut, ceea ce generează o frustrare mare. Mă întreb ce sens pot

da vieţii mele. Mai am încredere că mă voi împlini şi voi fi fericit ? Viaţa mea este

lipsită de sens ? Ce este bun pentru mine şi ce ar trebui să elimin din viaţa mea ?

Care sunt limitele şi posibilităţile mele ? Mă distrug sau, din contră, alimentez

bucuria şi viaţa din mine? De unde provine sentimentul meu de neputinţă ? De ce

mă agăţ de ceilalţi şi de situaţii, în loc să am încredere în mine ? Nu vreau să îi

abandonez pe cei dragi... Toate aceste emoţii acumulate generează o angoasă

interioară şi mă poluează. în cazul unui cancer de ficat există o descurajare puternică, tristeţe şi chiar disperare. îmi este atât de teamă că voi pierde ceva sau

pe cineva încât mă agăţ cât de tare pot de acea persoană sau acel lucru. Nu mai

am încredere în mine. îmi este frică de lipsă, şi absenţa celor pe care îi iubesc

mă apasă foarte tare, mi se pare o eternitate. Această frică mă face să vreau să

acumulez, să adun în exces pentru a evita orice carenţă. îmi fac provizii, vreau

să devorez totul, de teamă că îmi va lipsi ceva. Am o dorinţă continuă,

obsesiónala chiar, pe care nu o pot potoli, ceea ce mă determină să mănânc întrun mod excesiv şi să îmi deranjez astfel ficatul. îmi fac griji pentru orice, îmi fac

"sânge rău", viaţa mi se pare nedreaptă. Cancerul, în acest caz indică faptul că

am nevoie să fac schimbări importante în viaţa mea. Am o imagine atât de

negativă faţă de mine, încât ceilalţi îmi reamintesc acest lucru şi mă tratează aşa

cum mă tratez şi eu. Acest lucru se reflectă prin persoane care nu mă respectă.

Acum este momentul să conştientizez faptul că trebuie să mă accept;* aşa cum

sunt şi să învăţ să mă iubesc mai mult. Faptul de a fi capabil de înţelegere şi iubire

faţă de mine însumi îmi va deschide calea spre înţelegerea şi iubirea celorlalţi. îmi

voi regăsi bucuria de a trăi. încetez să îi mai critic pe ceilalţi şi accept;* să aleg o

direcţie nouă în viaţa mea, în care bucuria şi lucrurile pozitive să fie raţiunea mea de  a fi. îmi recunosc dorinţele, învăţ să mă respect şi aceste noi energii pozitive vor

alunga boala.

445. FICAT — HEPATITĂ Vezi şi: ALCOOLISM, INFECŢIE, INFLAMAŢIE, ICTER

Hepatita este o inflamaţie a ficatului provocată de un virus, de bacterii, alcool,

medicamente, o transfuzie de sânge infectat şi, în cazul toxicomanilor, de seringi

nesterilizate, este o afecţiune care afectează întreg corpul. Simptomele sunt o stare

de slăbiciune, icterul, lipsa poftei de mâncare, greţurile, febra şi durerile

abdominale.

.Ficatul este cel care "dă viaţă": curăţă sângele de toxine şi de excese şi păstrează

starea noastră emoţională [sângele] într-un echilibru sănătos. Ficatul este locul în

care pot acumula emoţii otrăvite şi multă ură. Este şi sediul furiei. Cuvintele care

denumesc afecţiuni terminate cu sufixul "-ită", precum hepatită, indică o iritare, o

furie. Hepatita poate avea legătură cu relaţiile mele personale sau cu o situaţie

dificilă. Sunt disperat şi îmi reanalizez imaginea pe care o proiectez în exterior.

Atunci când "îmi fac sânge rău] pentru orice, acest lucru mă determină să trăiesc

multă furie, ranchiună şi ură, care pot duce la violenţă împotriva mea însumi sau

împotriva celorlalţi. Toate aceste emoţii îşi au de multe ori originea într-un sentiment

de eşec într-un aspect al vieţii mele sau cu privire la revolta mea faţă de nedreptatea

din lume. Nu vreau să îmi deschid spiritul şi să văd lucrurile sau evenimentele altfel.

îmi este greu să disting binele de rău. Oare mă respect cu adevărat în ceea ce sunt şi

în ceea ce trăiesc ? Am impresia că mă pierd, mă simt inundat de tot ceea ce există

în jurul meu ? Am impresia că nu mai sunt în contact cu eul meu divin şi nu mai ştiu

în ce direcţie să merg ? Pot avea impresia că mă aflu între două lumi. Mă simt tăiat în

două - între jumătatea tatălui, partea de sus şi jumătatea mamei, partea de jos. Pot

să simt ranchiună faţă de unii membri ai familiei, care interferează în viaţa mea.

Hepatita virală A

, este provocată de o ranchiună pe care o am faţă de mâncare în sine sau faţă de o

problemă legată de alimentaţie, care este foarte importantă pentru mine. De

exemplu, în cazul unui soţ divorţat care refuză să plătească pensia alimentară.

Noţiunea de "fugă" este foarte prezentă în viaţa mea şi mă împiedică să trăiesc în

adevăr şi respect. Hepatita virală B, scoate în evidenţă o ranchiună trăită faţă de

ceva sau de cineva care mi-a fost impus. Este posibil să fi amânat, să las pentru mai

târziu un eveniment care mă deranja şi am trăit o dezamăgie foarte mare şi poate şi

un sentiment de respingere. E ca şi cum aş fi fost "aruncat" într-o situaţie pe care o

refuzam. De exemplu, am fost obligat să particip la un concurs de dans. Am fost

scos dintr-o situaţie confortabilă şi m-am trezit într-o altă situaţie, care nu îmi

convenea deloc. M-am simţit prins, incapabil să reacţionez. Am o angoasă şi există

situaţii din trecutul meu care m-au marcat atât de tare încât acum am tendinţa să

îmi definesc viaţa în funcţie de acele experienţe, pe care le consider negative, în loc

să am încredere şi să accepţi* că lucrurile vor merge bine pentru mine. Mă

"otrăvesc" cu dificultatea mea de a renunţa la trecut, prin ataşamentul meu faţă de

planul material şi de imaginea socială. Acest lucru se poate traduce printr-o nevoie

de a avea mai mulţi parteneri sexuali. Astfel evit să mă implic total, din teama de

angajament sau de a fi rănit, de a fi "înţepat". Hepatita virală C apare ca urmare a

unei ranchiuni puternice faţă de ceva necunoscut şi secret. De exemplu, întrebări

de genul "Cine sunt părinţii mei ? Unde m-am născut ?" Pot să mă opun în faţa

noilor situaţii din viaţa mea, care îmi aduc schimbări. Poate vreau să mă agăţ de

prejudecăţile mele şi de ideile mele. Profit de timpul de odihnă pentru a-mi evalua

viaţa. Mă eliberez de prejudecăţi, de furia pe care o întreţineam în mine.

Accept^ să adopt atitudini noi care mă vor ajuta să îmi realizez potenţialul.

Elimin tot ceea ce îmi face rău şi accepţi* să primesc bucuria în viaţa mea,

deoarece o merit!

446. FICAT (pietre la...) Vezi: CALCUUBILIARI

447. FISTULĂ

Fistula reprezintă formarea unui canal de legătură anormal între două organe

(fistula internă) sau un organ şi piele (fistula externă). Pentru a se forma un

astfel de canal trebuie să existe un blocaj foarte puternic la acel nivel, care persistă

de ceva timp. Inconştient, am fost atât de anxios, m-am reţinut şi am blocat calea

de eliminare normal. Ce se ascunde în spatele anxietăţii mele? îmi este teamă că voi

fi respins sau abandonat, că voi fi ridiculizat sau că mă înşel. Am reţineri legate de a

lăsa lucrurile să curgă. Mă retrag în mine însumi pentru a mă proteja. Deoarece îmi

este teamă că voi suferi, reţin totul, începând cu emoţiile mele. Pot chiar să am idei

de răzbunare, de a omorî pe cineva, de obicei, un bărbat, chiar dacă, în realitate, nu

am o astfel de personalitate.

AcceptJ.* faptul că, în spatele oricărei emoţii există orgoliul şi cu cât este un

orgoliu mai mare, cu atât mai mare va fi frica mea. Am nevoie să mă recentrez pe

prezent şi să îmi ascult intuiţia. Viaţa este.o şcoală în care învăţ. Dacă îmi blochez

procesul de învăţare, îmi voi bloca şi evoluţia.

448. FISTULE ANALE Vezi: ANUS—FISTULE ANALE

449. BSUW ANALE Vezi: ANUS—FISURI ANALE

450. FLATULENŢĂ Vezi: GAZE

451. FOBIE Vezi şi: ANGOASĂ, CLAUSTROFOBIE, FURIE

O fobie este o frică nejustificată, caracterizată printr-o angoasă faţă de un obiect, b

situaţie, un gest sau o idee. Dacă am o fobie, este posibil să fi primit o educaţie

strictă şi represivă şi să fi reprimat anumite aspecte ale sexualităţii mele, în copilărie.

O fobie cuprinde, de obicei o frică de moarte. Obiectul care declanşează fobia este

periculos pentru viaţa mea, altfel nu ar exista această fobie. Când a apărut această

fobie în viaţa mea, am trăit o imensă furie faţă de o situaţie în care m-am simţit

neputincios. Nevoia mea de siguranţă a fost complet distrusă în acel moment.

Uneori, îmi pot aminti de o anumită situaţie, în care am trăit o frică puternică faţă de

obiectul fobiei mele. Totuşi, este important să aflăm semnificaţia, atât în sens

propriu, cât şi în sens figurat, pentru a descoperi încărcătura emoţională (de obicei,

multă furie) corespunzătoare.

De exemplu, dacă am o fobie de păianjeni, mă întreb care este caracteristica

dominantă a păianjenilor: este vorba despre capacitatea lor de a ţese o pânză, pentru

a-şi atrage prada. Este posibil să îmi fie teamă că voi fi prins într-o capcană, de către

un coleg de serviciu, un membru al familiei etc. Deoarece unii păianjeni sunt

veninoşi, este posibil, de asemenea, să nu tolerez oamenii care îmi "otrăvesc" viaţa şi

mă împiedică să fiu eu pe primul plan.

Dacă am o fobie de murdărie sau de microbi, detest tot ceea ce consider

"murdar", fie legat de sexualitatea mea, de corpul meu fizic sau orice altceva, ce

consider imoral. Nu tolerez "nicio pată pe dosarul meu" şi astfel pretind perfecţiunea

atât pentru mine, cât şi pentru ceilalţi.

Dacă am o fobie de şerpi, îmi este groază atât de animal, cât şi de o persoană care

are un comportament de şarpe, adică este în stare de orice manevră pentru a-şi

atinge scopurile şi este total imprevizivilă. Şarpele, ca simbol este asociat cu

sexualitatea.

Accept^Y să fac faţă acestei angoase, chiar dacă pentru acest lucru este nevoie

să consult un psihoterapeut, pentru a mă îndruma şi a mă însoţi în demersul meu.

Conştientizez obiectul real sau imaginar al fricii mele. Caut originea sau cauza

acestei spaime. îmi las sentimentele de furie şi de neputinţă să se exprime, pentru a

mă reconecta cu puterea mea divină creatoare. Angoasa mea se va topi şi îmi voi

recăpăta controlul asupra vieţii mele !

452. FOLICULITĂ Vezi: PĂR [BOLIDE...]

453. FRACTURĂ Vezi şi: OASE—FRACTURĂ [... OSOASĂ]

454. FRICĂ Vezi şi: RINICHI [PROBLEME RENALE]

Frica este o teamă, o spaimă pe care o simt faţă de un pericol real sau imaginar.

Când îmi este frică, inima* mea bate foarte tare, devin tensionat. Frica apare în

interiorul meu atunci când mă simt neliniştit, nu sunt sigur pe mine, sunt descurajat,

sunt foarte emotiv etc. Obiectul fricii mele poate fi eşecul, abandonul, respingerea,

frica de a fi rănit etc. Frica devine atât de reală în ochii mei, încât întregul meu corp

va reacţiona din cauza ei şi, mai ales, rinichii. Frica mea nu face decât să crească

şansele ca lucrurile de care mă tem, să se întâmple. Frica de o anumită boală

poate fi ea însăşi un factor determinant în apariţia acelei boli.

Este important să conştientizez care sunt fricile care îmi controlează viaţa (nu

oamenii sau situaţiile). Printre cele şase frici fundamentele se află:

frica de moarte,

frica de boli,

frica de sărăcie,

frica de a pierde iubirea unei fiinţe dragi,

frica de bătrâneţe,

frica de critici36

Faptul de a-mi fi frică arată că mi-am abandonat forţa interioară. Dacă s-ar întâmpla

ceva, acel lucru sau altcineva mi-ar controla viaţa. Când fricile mele ajung să îmi

controleze raţiunea, pot ajunge să am atacuri de panică. Nu mai sunt capabil să fiu

neutru şi detaşat faţă de ceea ce trăiesc. Mă aflu într-o stare de dezechilibru şi de

vulnerabilitate interioară. Sunt centrat mai mult pe aşteptările celorlalţi faţă de mine,

decât pe propriile mele nevoi. Nu mai am repere şi uneori am impresia că sunt pe

cale să înnebunesc.

Accept;* ca, începând de acum, să îmi înlocuiesc frica cu încredere. Am deplină

putere asupra vieţii mele. Cer tot timpul să fiu protejat şi îndrumat în acţiunile mele

sau în vorbele mele, pentru binele tuturor.

455. FRIG-HIPOTERMIE

Hipotermia apare atunci când mentalul meu este rece, înţepenit. Mă simt acuzat şi

ameninţat. Hipotermia îmi furnizează o scuză pentru a fi singur. Conştientizez

faptul că sunt înţepenit faţă de evenimentele din viaţa mea. Care este motivul pentru

care mă simt ameninţat ? Verific ce anume a provocat această tensiune (persoană

sau eveniment) şi realizez faptul că este vorba despre fricile mele şi nevoia mea de a

fi pe placul celorlalţi. Am nevoie să fiu iubit şi apreciat. Lipsa de iubire este cea care

îmi dă senzaţia de frig. Frigul simbolizează singurătatea, suferinţa, teroarea, partea

întunecată a lucrurilor. Există ceva ce m-a îngheţat, mi-a îngheţat inima*.

Accept ;* să las lucrurile să curgă şi să nu mă judec. Acţionez cu mai multă

supleţe faţă de mine însumi. Ceilalţi nu sunt decât oglinda mea. în viaţă, tot ceea ce

mi se întâmplă are rolul de a mă ajuta să-mi depăşesc limitele, pentru a evolua.

456. FRIG, FRISON

457. FRIGIDITATE Vezi şi: FEMININE [AFECŢIUNI...]

Frigiditatea constă în insatisfacţia sexuală a femeii în timpul raportului sexual. De

obicei, are legătură cu un traumatism profund sau cu un conflict interior. Frica este

principala cauză: frica de impulsurile mele sexuale sau de plăcerea care mi se pare

"indecentă", frica de a mă abandona şi de a-mi pierde controlul. Am impresia că voi

"pierde ceva" dacă mă voi abandona sexualităţii. Mă simt invadată şi am impresia că

sunt fară apărare. Am nevoie să deţin controlul şi deoarece acesta nu există în

momentul orgasmului, evit să trăiesc un orgasm, pentru a nu mă simţi controlată

total de partener. Prefer să-mi controlez emoţiile şi . evenimentele, pentru a evita să

ajung într-o situaţie neplăcută. Sau, este posibil ca în acel moment, să deţin puterea

atât asupra mea, cât şi asupra celuilalt. Acest comportament este accentuat dacă

educaţia mea sexuală a fost în secret şi părinţii mei considerau sexualitatea ca pe

ceva rău, respingător sau o practicau într-un mod situat în afara normelor impuse de societate. în realitate, este vorba despre frica de a înfrunta ceea ce se ascunde în

interiorul meu. Când apare această frică, cred că sunt urâtă şi fără nicio valoare. îmi

este ruşine şi mă culpabilizez puternic. Educaţia pe care am primit-o are un impact

mare asupra frigidităţii mele. Sexualitatea era considerată ceva dezgustător şi care

reprezintă cele mai josnice instinct al oamenilor? Am auzit vorbindu-se despre

resemnare şi supunere cu privire la relaţiile sexuale, în sensul că nu există nicio

plăcere în ele? Sau am suferit un abuz sexual în copilărie ? Dacă da, îmi resping

inconştient sexualitatea şi am o dificultate în a mă lăsa atinsă fără să simt frică şi

dezgust. Conştientizez faptul că nu există nimic dezgustător în sexualitate. Din

contră, când aceasta este exprimată între parteneri constanţi, care trăiesc o relaţie de

acceptare],* şi de iubire profundă, este frumoasă şi sănătoasă.

Accept],* să fiu mai deschisă faţă de partenerul meu, să îmi exprim fricile în faţa

lui. Accept].* de asemenea să îi spun care sunt nevoile mele. îmi dau seama că

sexualitatea face parte din dimensiunea mea fizică şi că este o sursă de împlinire în

evoluţia mea. Este important de subliniat faptul că, este posibil ca nevoile sexuale

pentru persoanele aflate într-un proces de evoluţie (atât bărbaţi, cât şi femei) să fie

foarte puţin prezente sau deloc prezente, la un moment dat. în acest caz, învăţ să-mi

folosesc din plin toate energiile creative şi să fac în aşa fel încât energia sexuală să nu

mai ocupe un loc atât de important în viaţa mea. Plăcerea poate fi exprimată prin

plenitudinea interioară pe care o trăiesc în fiecare moment, prin bucuria şi fericirea la

care mă pot conecta, chiar şi în afara relaţiilor sexuale.

Oricare ar fi etapa în care mă aflu, accept],* că este important să mă respect în

nevoile mele, să fiu mai deschisă faţă de ideea că sexualitatea poate fi o sursă de

plăcere şi un mod sănătos de a comunica cu partenerii mei. Dacă simt că cineva

abuzează de mine sau că sexul devine pentru mine sau pentru celălalt un mod de a

compensa un gol interior, este răspunderea mea să comunica acest lucru. Astfel nu

va exista niciun joc de putere, ci doar o comunicare plină de iubire.

458.FRIGURI DE BALTĂ Vezi: MALARIA

459.FRILOZITATE

Sufăr de frilozitate dacă îmi este frică de frig sau am o mare sensibilitate Ia frig.

Această frilozitate apare de obicei în urma unui eveniment în care am trăit o

separare faţă de o persoană, un animal sau chiar un obiect (de exemplu o jucărie de

pluş) la care ţineam mult şi care ştiu că nu va mai reveni niciodată. Trăiesc un mare

gol, un mare frig deoarece mi-am pierdut iubirea, atenţia, contactul fizic cu obiectul

sau persoana de care am fost separat. Nu mai sunt în contact cu căldura umană, mă

simt singur. Se întâmplă adeseori să fie vorba despre relaţia cu tatăl meu, în care simt

un gol, o distanţare, o absenţă. Timiditatea mea accentuează acest sentiment de

răceală. Mai ales dacă sunt copil şi cred sau mi s-a spus că atunci când cineva pleacă

(moare) merge în cer. Dar e frig în cer! Şi eu încep să fiu friguros, deoarece, cred că,

dacă voi fi în contact cu frigul, atunci voi fi în contact şi cu persoana dragă care a

murit ! Conştientizez faptul că am nevoie de mai multă căldură în viaţa mea sau de

mai multă iubire sau am nevoie să mă reconciliez cu cei care m-au separat de ceea

ce reprezenta pentru mine iubirea. Este important să conştientizez evenimentul

care a "declanşat" frilozitatea şi să accept],* cu adevărat (să recunosc) absenţa

persoanei, a obiectului sau a animalului de care am fost separat, pentru a mă împăca

cu mine însumi şi cu situaţia.

Accept],* faptul că îmi este foarte greu să îmi ofer mie acea căldură de care

am atât de mare nevoie. Am tendinţa să mă denigrez, împiedicând astfel iubirea

să circule în interiorul meu. Angoasa pe care o trăiesc mă face să mă retrag în

sinea mea. Mă refugiez în gândurile mele. Am nevoie să ies din cochilia mea şi să

exprim ceea ce sunt. Acceptând],* iubirea reiau contactul cu mine însumi şi cu cei

din jurul meu.

460. FRUNTE

Fruntea este situată la nivelul creierului şi, deoarece face parte din cap, reprezintă

individualitatea mea şi felul în care fac faţă vieţii şi evenimentelor, mai mult la nivel

raţional decât emoţional. Face referire de asemenea, la voinţa şi la vederea mea. Se

poate spune că forma frunţii şi particularităţile ei, pot indica felul în care îmi înfrunt

responsabilităţile. Deschiderea mea de spirit este vizibilă în lăţimea frunţii: cu cât

este mai îngustă, au atât sunt mai rigid şi am nevoie de idei noi. Orice rană sau

afecţiune a frunţii denotă o frică sau o culpabilitate faţă de propriile mele opinii, pe

care îmi este greu să mi le asum pe deplin, ştiind că există riscul de a-i deranja pe cei

din jurul meu37. în plus, aceste opinii sunt diferite de părerile celorlalţi. De multe ori

sunt tratat cu dispreţ de ceilalţi. Mă gândesc tot timpul şi mă devalorizez cu privire la

capacitatea mea intelectuală, îmi place să îi contrazic pe ceilalţi pentru a-mi rezolva

unele probleme importante. Astfel îmi cresc respectul de sine, într-un mod superficial.

Vreau să las impresia unei persoane puternice.

Accept],* faptul că integritatea mea personală este prea importantă şi este vital să

mă respect în ceea ce sunt, fiind deschis la opiniile altora şi ştiind, în acelaşi timp, că

am dreptul de a avea o opinie diferită. îmi fixez frontierele pentru a păstra spaţiul

care îmi aparţine mie.

461, FUMAT Vezi: BVERGER {BOALA LUI..,], CANCER LA LIMBĂ DEPENDENŢĂ PLĂMÂNI

Fumatul ţigărilor are legătură cu plămânii, simbol al vieţii, al libertăţii şi al

autonomiei, al comunicării dintre mine şi univers. Fumatul este considerat un soi

de protecţie, un "voal" care mă ajută să ascund anumite angoase profunde. Cred

că mă protejez prin acest ecran de fum, care mă înconjoară şi care mă împiedică

să văd adevărul. Inconştient, fumatul împlineşte astfel nevoile neîndeplinite din

copilărie: primul alăptat, căldură, iubire, afecţiune din partea mamei.

 surtout au niveau du front. C'est

l'enfant qui se rebelle etveui contredire ou aUronier ses parenls îmi aprind o ţigară fără să mă gândesc: este un obicei, un gest mecanic, o manie devenită atât de importantă pentru mine. Am nevoie să îmi echilibrez, mai mult sau mai puţin, nervozitatea, excitabilitatea nervoasă. Sunt concentrat prea mult la nivelul minţii, iar fumatul

devine o ţeava de eşapament, un mod superficial de a-mi elibera stresul. îmi este greu să îmi acord timp pentru mine şi singurul moment când reuşesc să fac acest lucru este de obicei atunci când fumez o "ţigară". Vreau să regăsesc alinarea mamei, siguranţa pe care mi-o oferea. Este posibil să fi cunoscut foarte puţin acest sentiment de siguranţă în copilărie. M-am simţit singur, plin de angoasă, departe de toţi. Este posibil ca mama să nu se fi ocupat de mine şi pot trăi cu impresia că m-a îndepărtat

de tatăl meu; Iar pentru că am crescut prea repede nu prea ştiu ce să fac cu toate emoţiile pe care le am şi nu îndrăznesc să experimentez plăcerile corporale.

Astfel ţigările devin o adevărată bucurie în sine. Devin bucuria mea de a trăi deoarece

acesta nu există în viaţa mea. Este posibil ca această bucurie să fi existat doar atunci

când mama era alături de mine, în copilărie, iar acum nu mai este atât de prezentă.

Am impresia că nu mai am nimic: simt o mare lipsă. Relaţiile cu ceilalţi mă sperie.

Faptul că fumez înseamnă că fug de o situaţie neplăcută, din familia sau din viaţa

mea. Fumatul face şi mai nebuloase deciziile mele. Manifestă un refuz al celorlalţi şi

mă ajută să păstrez distanţa, mai ales faţă de cei care nu fumează şi sunt mai

sensibili. Fumatul devine partenerul meu şi îmi dă senzaţia că sunt mai puţin singur.

Fumatul creşte ritmul cardiac şi acţionează ca un stimulent. Care sunt deciziile pe

care nu reuşesc să le iau şi care îmi fac viaţa fadă?

Accept;* să îmi identific adevăratele nevoi. Conştientizez faptul că pot trăi cu

iluzia că fumatul mă protejează de lumea exterioară: uneori devine o "oportunitate"

de a deschide o conversaţie cu un străin ("ai o ţigară sau ai un foc ?") sau îmi dă ceva

de făcut atunci când mă deranjează o anumită conversaţie ("ies afară să fumez o

ţigară"). Umple golul sau pauzele dintr-o conversaţie. Fumatul devine parte integrantă

din relaţiile mele cu oamenii. îmi foloseşte în momentele neplăcute. Când vine

momentul să mă las de fumat trebuie să îmi regândesc întreaga modalitate de a

interacţiona cu oamenii.

Accept i* să comunic mai mult şi într-un mod mai relaxat. Dacă vreau să mă las

de fumat ar fi bine să găsesc cauza emoţională de care se leagă acest obicei, lucru

care mă va ajuta. Voi vedea apoi mult mai clar ceea ce vreau cu adevărat de Ia viaţă

şi nevoile mele vor fi împlinite în armonie cu fiinţa mea veritabilă, Limitările pot

dispărea dacă mă simt liber să evoluez în propriul meu ritm. Savurez fiecare moment

şi mă simt în siguranţă, deoarece ştiu ca merit să fiu iubit.

462. FURIE Vezi:ANEXAIU, DURERE, FICAT, INFECŢII Furia este o exaltare a stării

afective şi un mod de exteriorizare brutală a acesteia, se manifestă printr-o excitare

atât fizică cât şi verbală, care creşte treptat mergând până Ia ţipete, aruncarea cu

obiecte, agresivitate, tremurat etc.

Furia este un ţipăt de alarmă spontan, manifestarea unei revolte interioare, o

nemulţumire violentă, însoţită de agresivitate. înainte de vârsta de doi ani este o

simplă modalitate de a reacţiona sau de a exterioriza o stare de rău (frig, foame etc.)

dar, mai târziu, este mai mult o metodă de opunere decât de reacţie la interdicţii,

putând deveni o metodă de şantaj afectiv sau de dominare. Aceste emoţii care mă

invadează se manifestă în general Ia nivelul ficatului, prin apariţia unor toxine care

pot declanşa o criză de ficat Gândurile mele se amestecă, se învălmăşesc, se

amplifică până când nu mai văd limpede. îmi creşte tensiunea şi devin roşu de

furie. Ce anume mă deranjează atât de tare şi cine mă face să explodez ? 

Trăiesc frustrări foarte mari şi nu sunt capabil să mă afirm. Mă simt invadat de ceva sau de

cineva. Vreau să alung acele lucruri şi folosesc furia ca mijloc de exprimare. îmi este

greu să fiu introspectiv şi să admit că sunt lucruri pe care trebuie să le schimb. Vreau

să rămân ferm pe poziţie. Dacă sunt furios este important să caut cauza care a

provocat această stare. Este posibil să trăiesc un sentiment de slăbiciune, de

frustrare, de neînţelegere, de neputinţă etc. Acesta poate fi exagerat sau îngroşat

printr-o emotivitate prea mare sau de impulsivitatea mea. Când îl identific, îmi dau

seama că acel conflict se repetă inconştient şi poate proveni din situaţii pe care nu leam rezolvat, încă din copilărie. Astfel integrarea lor va fi mult mai rapidă.

Accept;* să mă deschid în faţa iubirii pe care o pot manifesta aici şi acum. Sunt

atent şi vigilent la toate semnele care indică o eventuală furie şi nu mă las inutil

prins de aceasta.

463. FURNICĂTURI

Furnicăturile reprezintă o senzaţie la suprafaţa corpului, care apare de obicei

spontan, după comprimarea mecanică a unui nerv sau a unui vas de sânge. Locul în

care apare furnicătura indică conflictul sau iritarea temporară pe care o trăiesc legat

de un aspect din viaţa mea.

AcceptJ,* să conştientizez acest lucru şi las energia să circule liber.

464. FURUNCULI Vezi: PIELE — FURUNCULI

465. FURUNCULI VAGINALI Vezi:PIELE-FURUNCULI VAGINALI






 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

CONTACT

Nume

E-mail *

Mesaj *