Boala este o atenţionare, ea ne semnalează încălcarea armoniei universale, ieşirea din această armonie producând în timp blocaje energetice. Nu este o pedeapsă nemeritată ci consecinţa faptelor şi atitudinilor noastre.
Boala ne oglindeşte defectele şi mai ales ne pune faţă în faţă cu noi înşine.
Boala nu este un accident ci este ceva care ne reprezintă.
Boala nu este duşmanul nostru, de fapt este cel mai onest prieten al nostru deoarece ne spune verde în faţă unde greşim şi mai ales în ce fel greşim.
Haideti sa descoperim impreuna adevaratele motive ce ne tin incatusati in boala si durere sufleteasca si trupeasca.
S
. RUJEOLĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI
s
1010.SARCOIDOZA
432 Jacques Martel 433
Marele Dicţionar al Bolilor şl Afecţiunilor - Cauzele subtile ale îmbolnăvirii
Sarcoidoza, denumită şi boala Besnier-Boeck-Schaumann1 este o boală rară,
care afectează mai ale pielea şi ganglionii limfatici. Dacă sunt afectat de această
boală, înseamnă că trăiesc o perioadă de schimbări, îmi este greu să mă adaptez şi
mă descurajez, deoarece consider că adaptarea nu se produce destul de repede. Mă
întreb până unde pot ajunge în afirmarea de sine şi cât trebuie să lupt pentru
credinţele mele. Ajung astfel să mă depreciez. Trăiesc perioade de supunere şi/sau de
agresivitate, care se reflectă în acţiunile mele. Vreau să nu pierd nimic.
Accept],* să fac Ioc lucrurilor noi şi de aceea, trebuie să îndrăznesc să renunţ la
ceea ce nu este bun pentru mine. Poate fi vorba de ceva pe plan material sau legat de
modul meu de gândire, care uneori poate fi foarte închis şi critic. învăţ să fac alegerile
în funcţie de locul în care mă aflu, aici şi acum. îmi asum pe deplin alegerile şi ştiu
că sunt creatorul fericirii mele.
1011. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE...]—SARCOMUL LUI EWING
1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE—PARTEA INFERIOARĂ
1013. SADISM VezhSADOMASOCHISM
1014. SADOMASOCHISM
Sadomasochismul implică o relaţie în care unul dintre parteneri îşi exprimă
dominarea (sadismul), iar celălalt îşi exprimă supunerea (masochismul). Dacă
sunt masochist, îmi găsesc plăcerea sexuală în suferinţa (fizică sau morală) pe
care o suport în mod voluntar, ceea ce îmi dă impresia că am o putere sau un
control asupra celuilalt. în sinea mea, mă simt chiar gol, neputincios în a-mi crea
viaţa şi a avea relaţii satisfăcătoare cu ceilalţi, pe toate planurile. Acelaşi sentiment
de neputinţă există şi dacă sunt o persoană sadică, dar se exprimă în alt mod. Miam dezvoltat o parte dură pentru a mă proteja de ceilalţi. încă de când eram copil
am fost nevoit să mă apăr de anumite persoane care aveau o putere asupra mea. A
trebuit să îmi refulez emoţiile şi durerea. Când am crescut, am vrut să îi pedepsesc
pe ceilalţi pentru ce s-a întâmplat în trecut Prin practicarea sadomasochismului
reuşesc să găsesc un anumit echilibru în relaţiile mele. Totuşi, dacă simt nevoia de
a practica această formă de relaţie, vreau să mă eliberez de o suferinţă, de un
anumit stres interior şi uneori, chiar de un implus de a mă sinucide. Reuşesc acest
lucru prin faptul că îmi exercit puterea de a controla sau prin supunere. Mă eliberez
astfel de angoasele mele. O parte din mine a rămas încă în perioada adolescenţei:
mă revolt şi vreau să le arăt celorlalţi că mă aflu sub control. Există, de asemenea,
un aspect de plăcere în durerea fizică. Oare asta este ceea ce îmi doresc în viaţă ?
Aceste practici pot apărea în viaţa mea în momentele în care mă aştept cel mai
puţin. De exemplu, în anumite condiţii de stres puternic, aş putea crede că soluţia
constă în a controla sau a mă supune. Trebuie să fiu atent la faptul că devin la fel
ca obiectul atenţiei mele. Iar acest comportament, care poate părea negativ,
poate amplifica atitudinile negative care există în mine.
1 Besnier (Ernest Henri): dermatolog francez (1831-1909), Boeck (Caesar Peter Moller):
dermatolog suedez (1845-1917), Schaumann (Jorgen Nilsen): dermatolog suedez (1879-1953)
Accept |¥ să dezvolt, în subconştientul meu, următorul program: sunt liber atunci
când controlez şi mă simt mai bine după aceea sau mă simt liber când mă supun "de
bunăvoie" şi mă simt mai bine după aceea. îmi accept;* dorinţa de a mă elibera de
fricile mele şi de limitările mele, de a-mi dezvolta mai mult modestia decât
supunerea, de a fi îndrumat, mai degrabă decât să fiu controlat Astfel voi putea să
caut o formă de satisfacţie mai adecvată pentru împlinirea mea personală.
1015. SALIVĂ (în general) Vezi şi: GLANDE SALIVARE, OREION
Saliva are puterea de a elimina dezvoltarea microbilor. Ea ajută, de asemenea, prin
capacitatea ei de umectare, Ia trecerea sunetelor la nivelul gâtului şi la o înghiţire
mai uşoară a alimentelor. Are un rol important în prima etapă a digestiei,
transformând amidonul. Prea multă salivă sau prea puţină, o fac ineficientă, inutilă.
Dacă sufăr de depresie, am tendinţa să mănânc repede, să înghit alimentele întregi,
ceea ce îmi provoacă o lipsă de saliva şi senzaţia de sufocare. Am impresia că am
"apă în gură" sau că "îmi curg balele de poftă" pentru ceva sau cineva, fără însă să
îmi satisfac dorinţele.
Accept;* să am încredere în deciziile mele, să decid să las bucuria să intre în
.viaţa mea, în locul regretelor, să merg înainte plin de încredere. Acţionând pentru a
obţine ceea ce vreau, saliva mea va funcţiona cu deplină putere.
1016. SALIVĂ — HIPER ŞI HIPOSALIVŢIE Vezi şi: GURĂ
Hiposalivaţia este o lipsă de salivă. Saliva este umoarea apoasă şi puţin vâscoasă
care umezeşte gura şi alimentale. Glandele salivare secretă saliva care ajută la
digestie. Pot să respir mai mult pe gură decât pe nas, lucru care va antrena o uscare
a gurii şi a căilor respiratorii. Deoarece gura reprezintă deschiderea mea spre viaţă,
mă pot întreba în ce aspect din viaţa mea, dorinţele şi poftele mele sunt acum
"uscate" şi de ce nu se manifestă aşa cum aş vrea eu. Este posibil să cred că
evenimentele din viaţa mea nu mă hrănesc destul şi că îmi pierd interesul pentru
viaţă. în cazul hipersalivării semnificaţia poate fi aflată întrebându-mă dacă mi se
întâmplă des să "am apă în gură", adică să am o mulţime de fantasme, de dorinţe, de
proiecte, care însă întârzie să se împlinească. Am nevoie de afecţiune. Vreau să fac
sau să spun tot felul de lucruri, dar mă simt limitat îm gesturile mele. Sunt în alertă,
deoarece nu am încredere în mine. Marea mea nevoie de iubire, chiar şi inconştientă, se poate exterioriza printr-o hipersalivare în timpul nopţii. Oricare ar fi situaţia, mă
simt sub tensiune şi nu sunt mulţumit de relaţia mea cu viaţa şi cu tot ceea ce este
legat de ea. Am nevoie de experienţe noi pentru a "mă linişti".
Accept;* să conştientizez darurile vieţii şi libertatea pe care o am. Las la o parte
ce cred celorlalţi şi trăiesc într-un mod spontan. Mă bucur de momentul prezent. Mă
bucur de viaţă, mă răsfăţ şi gust fiecare moment de fericire. Mă împac cu toate
dorinţele mele interioare şi acţionez pentru a le împlini,
1017. SALMONELOZĂ SAU FEBRA TIFOIDĂ Vezi şi: OTRĂVIRE [... PRIN MÂNCARE],
INDIGESTIE, INFECŢII [ÎN GENERAL], INTESTINE — DIAREE, GREŢURI Salmoneloza este o boală infecţioasă cauzată de o bacterie (salmonela), care provoacă tulburări
digestive. Contaminarea se face de obicei, prin apa murdară sau prin mâncare.
Formele cele mai severe sunţ febra tifoidă şi paratifoida. Simptomele sunt diverse:
vărsături, diaree, sindrom infecţios şi toxic. în acest caz, mă întreb ce anume mă
determină să trăiesc atât de multă iritabilitate. Chiar dacă pentru mine era uşor să
cred că nu sunt responsabil de ceea ce mi se întâmplă, deoarece mâncarea era
infectată (cauza exterioară a bolii), trebuie să îmi reamintesc faptul că, nu există
hazard şi că elementele exterioare există doar pentru a mă ajuta să declanşez starea
de rău pe care o trăiesc în prezent, în viaţa mea, cu privire la o situaţie "pe care nu o
diger şi care mă enervează". Am o atitudine defensivă şi sunt extrem de tensionat. Mă
simt prizonier, sunt neputincios să acţionez într-o situaţie. Situaţia respectivă, care de
obicei implică familia mea, mă afectează profund şi pentru că, nu mă pot exprima,
boala va scoate la suprafaţă ceea ce nu îmi mai convine. Sunt foarte iritat. îmi caut
adevăratele origini, vreau să mă întorc la originile sau la credinţele mele, dar ceva mă
împiedică. Mă revolt împotriva numelui pe care îl port, pentru că, am impresia că mă
împiedică să fac anumite lucruri. Trebuie să fiu la înălţime şi să rămân în. cadrul a
ceea ce "este acceptabil". Mă las înghiţit de societate şi de regulile ei. Trebuie să
exprim ceea ce trăiesc, emoţiile care ocupă tot mai mult loc şi care mă infectează,
deoarece nu mai văd nicio soluţie. Am o povară grea pe umeri! Viaţa mea este o
furtună de emoţii.
Accept;* să restabilesc armonia în situaţia respectivă şi astfel, sănătatea mea
va fi mult mai bună. Mă voi îmbogăţi cu o experienţă care mă ajută să îmi dezvolt
înţelepciunea. Valorizându-mă şi acceptându-mă;* aşa cum sunt, mă simt în
siguranţă şi strălucesc de pace şi de bunăstare.
1018. SALPINGITA Vezi şi: CRONICĂ [BOALĂ...], FEMININE [AFECŢIUNI...], INFECŢII p'N
GENERAL]
Salpingita este o infecţie acută sau cronică a trompelor uterine (sau ale lui
Fallope). Trompele simbolizează întâlnirea cu partenerul meu şi comunicarea cu
acesta. De multe ori, boala are legătură cu neputinţa pe care o simt faţă de un
partener sexual.
îmi este teamă că partenerul meu mă înşeală ? Am impresia că o persoană
apropiată, precum partenerul meu, tatăl meu, unul dintre fraţii mei, un prieten etc.
m-a înşelat sau m-a trădat prin atitudinile sale, prin gesturile sale, ceea ce îmi
stârneşte o furie puternică. Oricare ar fi situaţia, de obicei, este implicat un aspect
al sexualităţii, pe care o consider degradantă. Deoarece trompele sunt locul de
întâlnire între spermatozoizi şi ovule, este posibil să am dificultăţi în unele relaţii
din viaţa mea de zi cu zi. Am impresia că fundaţia relaţiei mele de cuplu este
foarte firavă. Oare vom putea avea copii cândva? Sau vom putea păstra familia
unită ?
Accept;* să aduc iubire în situaţia în cauză, pentru a vedea adevărul în
experienţa pe care mi-o oferă viaţa. Astfel, voi fi mai fericită, cu o mai mare bucurie
de a trăi şi cu mai multă seninătate.
1019. SARCINĂ (afecţiuni în...) Vezi şi: NAŞTERE, GREŢURI, SÂNGE—DIABET
Chiar dacă, de obicei, sarcina este o experienţă fericită, poate fi şi înspăimântătoare
prin grijile ascunse, prin îndoielile, fricie şi neliniştile sale, mai ales Ia prima sarcină.
Aceste sentimente ascunse vor găsi o cale de a ieşi şi, în calitate de viitoare mama,
nu sunt în stare să le exprim verbal. Uneori, am impresia că provocările sunt atât de
mari faţă de ceea ce sunt eu capabilă să duc, încât pot, la nivel inconştient, să
resping copilul.
Cred că am renunţat Ia tinereţea mea şi chiar la libertatea mea. Văd toate
responsabilităţile pe care trebuie să mi le asum. Acestea sunt câteva afecţiuni care
pot apărea în timpul sarcinii: arsuri la stomac, care indică dificultatea de a înghiţi
realitatea, constipaţia, care scoate în evidenţă frica mea de a mă relaxa, tendinţa
mea de păstra lucrurile aşa cum sunt acum, ştiind că venirea unui copil va aduce
schimbări majore în viaţa mea. Un nerv sciatic dureros indică frica mea de a merge
înainte, în noua direcţie pe care mi-a adus-o viaţa. Un diabet gestaţîonal este
consecinţa tristeţii pe care o trăiesc în această perioadă. Este posibil să trăiesc o
nemulţumire, să îmi fie teamă că voi trăi o respingere când îmi voi vedea corpul
modificat şi nu mai vreau să mă îngraş. Greţurile indică faptul că transformările
corpului meu îmi dau "palpitaţii". Resping imaginea mea de acum. Sunt anxioasă faţă
de naştere şi de capacitatea mea de a fi mamă.
învăţ să am încredere în mine şi accept;* să am toate instrumentele necesare pentru
a trăi această experienţă minunată, cu bucurie şi în armonie. Accept;* să îmi iau un
angajament faţă de acest copil care se va naşte. Accept;* . schimbările care vor avea
Ioc în mine şi care mă vor transforma într-o nouă persoană.
1020. SARCINA (... prelungită)
Când o sarcină se prelungeşte dincolo de termenul obişnuit, este posibil ca eu, ca
mamă, să îmi doresc, inconştient să continui să port acel copil cât mai mult posibil,
deoarece apreciez această stare, în care îmi văd copilul în siguranţă şi în care
legătura dintre mamă şi copil este foarte puternică. Vreau să îl păstrez "la adăpost de
problemele" vieţii de fiecare zi. Sau poate îmi este frică de noile mele responsabilităţi,
care vor apărea împreună cu copilul. Oare voi fi Ia înălţimea situaţiei ? se va schimba
ceva în viaţa mea de cuplu ? Voi fi o mamă buna ?
Neliniştile mele faţă de naştere mă pot face să amân venirea copilului pe lume. Este
posibil, totodată, ca copilul să se simtă atât de bine în acel mediu securizant încât să
vrea să rămână cât mai mult posibil. Pot intra în contact cu aspectul său divin, să îl
liniştesc, să îl asigur că voi face tot posibilul pentru a mă ocupa de el, că voi continua
să îl iubesc şi că, de abia aştept să îl ţin în braţe. Trebuie să mă detaşez de copilul
meu şi să mă conving că are toate instrumentele necesare pentru a înfrunta
obstacolele întâlnite.
Are nevoie doar de iubirea* şi de afecţiunea mea.
1021. SARCINĂ — ECLAMPSIE Vezi şi: CREIER — EPILEPSIE, TENSIUNE ARTERIALĂ—
HIPERTENSIUNE
Eclampsia poate apărea la sfârşitul sarcinii, fiind o afecţiune gravă, caracterizată
prin convulsii secundare asociate cu o creştere gravă a tensiunii arteriale şi cu edem
cerebral. Apare, de obicei în timpul primei sarcini. Seamănă cu o criză de epilepsie,
se caracterizează prin pierderea cunoştinţei, înţepenirea membrelor şi convulsii. Este
ca şi cum ai fi lovit de fulger. Eclampsia indică faptul că sunt o femeie care, din
nesiguranţă sau culpabilitate, va respinge sarcina sau tot ceea ce poate reprezenta
venirea copilului. Sau este posibil să am o ranchiună faţă de partenerul meu, pe care îl
fac responsabil şi vinovat de sarcina mea. în alte cazuri, eu, ca mamă, pot avea o
dificultate în a acceptai* venirea pe lume a copilului meu, mă resping, mă simt
incapabilă să îmi asum noile responsabilităţi. Mă simt într-o închisoare şi vreau să mă
eliberez. îmi este frică de moarte: a mea sau a bebeluşului. Mă simt neputincioasă şi
prefer să mă ascund în spatele altcuiva, în loc să merg mai departe. Dilema în acest
caz este că nu pot awea încredere în nimeni pentru a aduce copilul pe lume: doar eu
pot să fac acest lucru. Trebuie să fac faţă tuturor emoţiilor care se izbesc în mine şi nu
prea ştiu cum să reacţionez..Sunt sensibilă la comentarii şi la critici. Dacă am nevoie
de multă atenţie, oare acest copil îmi va lua tot ceea ce primesc de la ceilalţi ? Va
deveni centrul atenţiei iar eu, voi fi ca o fantomă ? Mă simt foarte vulnerabilă şi îmi
doresc acest copil, dar în acelaşi timp, vreau să îmi păstrez spaţiul vital.
învăţ să aştept venirea copilului cu o atitudine pozitivă, ştiind că am tot ceea ce
este necesar pentru a-1 ajuta în evoluţia lui. îmi acord timp pentru a vizualiza felul
în care vor evolua sarcina şi naşterea şi sunt convinsă că aşa va fi. Astfel îmi pot
creea viaţa şi pot construi o bază solidă pentru copilul meu. Sunt destul de
puternică şi primesc tot ajutorul de care am nevoie.
1022. SARCINA ECTOPICĂ SAU EXTRAUTERINĂ 0 sarcină ectopică se dezvoltă în
afara uterului. în acest caz este posibil, ca mamă, să trăiesc o angoasă faţă de
naştere şi să am o reţinere în a naşte. îmi doresc această sarcină şi, în acelaşi timp
îmi este frică. Poate am impresia că, cuibul pe care îl ofer copilului este prea mic şi
mă voi afla într-o situaţie dificilă. Sau poate îmi este teamă că partenerul meu mă
înşeală sau m-a înşelat în trecut. Sau poate eu voi înşela pe cineva ?
Accepţi* să las să evolueze procesul natural al vieţii şi să las energia să circule
liber în interiorul meu pentru ca elementele vieţii să ocupe locul rezervat conform
planului divin.
1023. SARCINA Vezi: NAŞTERE—AVORT
1024. SARCINA FALSĂ
Este posibil să experimentez fizic aceleaşi simptome pe care le are o femeie
însărcinată, chiar dacă eu nu sunt, stare care se numeşte sarcină falsă. O sarcină
falsă indică o incertitudine, o nesiguranţă faţă de responsabilităţile şi dorinţele mele.
Pot să îmi doresc să am un copil. Dar mă întreb dacă voi fi la înălţime. Oare sunt
capabilă să îndeplinesc toate nevoile şi dorinţele copilului? Poate că nu... Dacă o
sarcină nervoasă apare în cazul în care sunt o femeie celibatară este important să
verific dacă am dificultăţi pe plan sexual. Poate vreau să am un copil, dar nu vreau să
am o relaţie afectivă cu cineva. Poate îmi este frică de toate responsabilităţile pe care
le implică faptul de a avea un partener, deşi îmi doresc unul. Am tendinţa de a-mi
crea iluzii şi a mă amăgi. Corpul meu reacţionează la imaginaţia mea. îmi place să joc
un rol, să trec drept altcineva. Mă las invadată de ceilalţi. Chiar dacă sarcina falsă
afectează femeile, poate, foarte rar să apară şi la bărbaţi. în acest caz mă întreb cum
se poate produce aşa ceva. Este important sa îmi amintesc, fie că sunt femeie, fie că
sunt bărbat, faptul ca există două părţi în mine, Yin (partea feminină) şi Yang (partea
masculină). Chiar dacă sunt bărbat, îmi pot dezvolta instinctul matern şi anumite frici
asociate de acesta şi astfel să dezvolt simptomele unei sarcini false, prin empatie
sau prin simbioză energetică.
Verific care sunt neliniştile pe care le trăieşte în prezent, copilul meu interior. Voi
putea să îl liniştesc, să îi ofer iubirea mea şi atenţia de care are nevoie pentru ca
totul sa revină la normal.
Accepţi* să mă nasc în mine însumi. Las să se nască dorinţele mele, tot ceea ce
am în adâncul meu şi vrea să iasă la lumină. Astfel îmi ocup tot mai mult locul care mi
se cuvine în Univers.
1025. SÂNGE (în general)
Pentru a funcţiona bine o maşină are nevoie de un combustibil bun. Combustibilul
corpului este sângele, care, pentru a fi eficient, trebuie să circule liber în tot corpul.
Dacă combustibilul conţine impurităţi poate afecta grav motorul, care în acest caz
este inima*. Sângele simbolizează bucuria de a trăi, setea de viaţă şi
impurităţile pe care le conţine pot provoca afecţiuni în întreg corpul. în funcţie de
alimentaţia mea, stomacul produce o energie care îmi fortifică sângele sau îl face
anemic, la fel ca în cazul unei maşini, care are nevoie de un combustibil bun.
Sângele reprezintă energia care circulă în mine. Este
: centrul inimii* mele. Globulele roşii (hematiile) transportă oxigenul de la plămâni
până la celule. Acestea poartă viaţa, acţiunea. Globulele albe
, (leucocitele) apără organismul de intruşi şi: reprezintă, de asemenea personalitatea mea, ceea ce sunt. Circulaţia sanguină simbolizează dorinţa de a
evolua a fiinţei umane. O circulaţie proastă indică faptul că iubirea mea este blocată,
nu reuşesc să îmi exprim sentimentele, sunt în conflict cu noţiunea de iubire.
Bebeluşul aflat în pântecele mamei lui este legat de aceasta prin sistemul sanguin,
sângele conţine întreg bagajul meu genetic şi ereditar. Prin urmare, dacă am
dificultăţi legate de sânge, mă pot întreba dacă trăiesc un conflict cu un membru al
familiei mele, din linia mea de sânge, din clanul meu: este posibil să mă simt ca un
străin. Poate nu mă implic destul de mult, la nivel afectiv, în familia mea.
Mesajul pe care mi-1 transmite corpul este acesta: să las sângele să curgă în
venele mele, să las iubirea să ajungă până la inimaV mea, să accepţiY să dau şi să
primesc bucuria de a trăi. Fac Ioc ideilor noi, deoarece sunt o persoană excepţională!
1026.SÂNGE (afecţiuni ale...) Vezi şi: SÂNGE / ANEMIE / LEUCEMIE
0 proastă circulaţie a sângelui indică lipsa bucuriei de a trăi în viaţa mea. Mă simt
amorţit, ideile mele sunt încâlcite. Am impresia că trebuie să mă bat pentru viaţa
mea. Sângele meu este afectat atunci când trăiesc mai mult la nivelul gândurilor
decât la cel emoţional. Mi-am pierdut bucuria de a trăi. 0 boală care afectează
sângele este semnul unei răni profunde, care nu a fost nici acceptaţii V, nici iertată.
Am impresia că trăiesc o viaţă clandestină, nu simt că fac parte cu adevărat dintr-un
grup, din familia mea. Sufăr pentru că nu am locul meu în clanul familial. Totul se
amestecă în mintea mea şi nu mai ştiu încotro mă îndrept. Deoarece nu mă respect,
sunt tot timpul fără energie. îmi trăiesc relaţiile într-un mod superficial, iar banii,
puterea, sexul, aparenţele sunt pe primul plan. Am impresia că am tot timpul nevoie
de consimţământul celorlalţi pentru a fi în rândul lumii. Mă stresez, mă agit tot timpul,
chiar şi pentru lucruri mărunte. Ceea ce vreau cu adevărat este să trăiesc la nivelul
inimiiv şi al sensibilităţii mele. Dacă scuip sânge, este un semn că sensibilitatea
mea nu mai rezistă, că am un prea-plin de amintiri dureroase din trecut, care mă
urmăresc şi de care este absolut necesar să mă debarasez. Este ca şi cum corpul meu
ar avea nevoie de o-curăţare completă. Am nevoie de mişcare, de schimbare, de
noutate.
Pentru a-mi regăsi bucuria, accepţi* ideile noi, recunosc frumuseţile din jurul
meu, sunt zâmbitor în faţa vieţii. Conştientizez faptul că trăiesc, cât de mult îmi
doresc să trăiesc. Doar de mine depinde acest lucru. Reintru în contact cu
tandreţea şi cu iubirea din interiorul meu.
1027.SÂNGE — ANEMIE Vezi şi: SÂNGE / CIRCULAŢIA SANGUINĂ / LEUCEMIE
Anemia reprezintă diminuarea nivelului de hemoglobina2
din sânge. Anemia
feripivă (datorată lipsei de fier) este forma cea mai frecventă. Sângele
reprezintă bucuria de a trăi, iubirea şi emoţiile. Starea de anemie are legătură
cu o lipsă de bucurie, de forţă şi de profunzime a iubirii pe care o simt pentru mine
şi pentru ceilalţi sau cu neîncrederea în capacitatea mea de a iubi cu adevărat, cu
forţă şi cu determinare, cu o descurajare şi un refuz al vieţii sau cu impresia de
a fi lipsit de valoare şi de a se opune iubirii, de unde provine devalorizarea propriei
mele persoane. Mă devalorizez în aspectele care mă fac să trăiesc, mă poartă prin
2 Hemoglobina: proteina conţinută în globulele roşii, cărora le dă culoarea roşie şi care asigură
transportul oxigenului în sânge.
viaţă, mai ales speranţa şi aspiraţiile mele. îmi trăiesc viaţa după formula "da,
dar...", adică cu puţin interes şi mă simt limitat peste tot. Astfel, cred că nu îmi pot
realiza aspiraţiile cele mai profunde. Am impresia că mă prăbuşesc, că viaţa mea
sau că familia mea se destramă. Lucrurile care mă fac să trăiesc nu mai valorează
prea mult pentru mine. Trebuie să fiu sprijinit de ceilalţi, pentru că am impresia că
nu sunt suficient de puternic pentru a-mi realiza dorinţele cele mai profunde. Este
posibil să trăiesc disperare şi resemnare. Mă simt nefericit/slab şi vinovat şi nu mat
am deloc energie. Este ca şi cum cineva mi-ar "suge" sângele, simt că sunt făcut
bucăţele... Mă sufoc în mediul meu sau în familia mea, de care mă simt îndepărtat.
De ce este nevoie să ajung până la epuizare pentru a fi recunoscut de oamenii pe
care îi iubesc? Sau pot manifesta
■ multă rigiditate faţă de evenimentele din viaţa mea. îi pot purta pică cuiva sau
chiar să vreau să îl omor, crezând că astfel îmi voi uşura povara. Toate aceste
simptome sunt rezultatul unei mari slăbiciuni la nivel sanguin. în limba engleză
pentru "fier" există cuvântul "iron" şi se poate face un joc de cuvinte, schimbând
^ron" cu I run" ("eu fug"). La fel, în limba franceză, putem înlocui "fer" (fier).cu
"faire" (a face). Persoana anemică nu mai simte destulă bucurie şi motivaţie pentru
a îndeplini tot ceea ce are de făcut şi nu mai poate alerga pentru a obţine ceea ce
vrea. Am impresia că nu pot face ceea ce trebuie pentru a regla o situaţie sau ceea
ce fac nu este corect. Oare de ce refuz să folosesc energia universului, care este
disponibilă pentru mine ? De ce îmi este teamă ? Ce mă determină să "îmi fac sânge
rău ?" Am un sentiment profund că nu am fost iubit de familia mea şi poate chiar aş
vrea, inconştient sau nu, să suprim unul sau mai mulţi membri ai acesteia. Trăiesc
un conflict legat de iubirea pentru "clanul" meu. Nu am nicio motivaţie, deoarece
nu ştiu, ce mă bucură cu adevărat Nu sunt în contact cu interiorul meu. Viitorul este
neclar, nesigur şi periculos. Gândurile mele negative
'faţă de mine însumi îmi seacă energia. Este ca şi cum nu aş putea integra realitatea
fizică.
Accept iv să spun da acestei minunate energii, care poate să îmi alimenteze viaţa
cu iubire. Aleg cu grijă alimentele care mă ajută să îmi hrănesc corpul şi sistemul
sanguin, să îmi refac forţele. începând de acum, privesc, obsev şi
"descopăr bucuria din jurul meu. Este peste tot: în familia mea, la serviciu, în relaţiile
cu prietenii mei. Fiinţele de lumină sunt, de asemenea, alături de mine,
~ pentru a mă ajuta să cresc. AcceptiV să îmi trăiesc viaţa, în loc să o trăiesc pe a
v
celorlalţi. îmi recunosc dorinţele profunde.
1028. SÂNGE—ARTERE
Arterele sunt "vasele care conduc sângele oxigenat de la inimă* la celelalte
organe.
Arterele, la fel ca şi celelalte vase de sânge (vene, capilare etc.) simbolizează
mijloacele de manifestare a calităţilor divine ale iubirii. Se întind în tot corpul şi
comunică cu fiecare parte a acestuia. Arterele sunt conectate, de asemenea la tot
ceea ce înseamnă "viaţă".
Ele fac să circule bucuria de a trăi şi ele ne ajută să comunicăm, să ne exprimăm
emoţiile, să păstrăm contactul cu universul. Arterele exprimă cât de intens mă
implic în viaţă. Dacă tensiunea nervoasă creşte foarte mult, aceasta duce la un
echilibru emoţional, care poate rezulta dintr-un conflict interior între "lumea mea fizică" şi "lumea mea spirituală". Mă aflu într-o situaţie în care nu pot acţiona: de
exemplu, vreau să plec de acasă, dar există ceva ce mă împiedică să fac acest lucru.
Congestia indică faptul că sunt prea implicat într-un aspect din viaţa mea sau într-o
emoţie, care poate fi nefastă pentru mine, precum furia, gelozia etc. Atunci când am o
dificultate sau nu îmi mai exprim emoţiile, mă închid (mă blochez) şi pot fi afectat de
diverse afecţiuni de inimă*, precum arteroscleroza, tromboza, angina pectorală etc.
Bucuria de a trăi încetează să mai circule prin mine. Este posibil să mă devalorizez cu
privire la sarcinile pe care le am de îndeplinit. Tot ceea ce vreau să realizez în viaţa
mea, necesită prea mult efort şi prea multă energie. Este greu să îmi structurez bine
munca sau sa o clădesc pe o bază solidă. Toate acestea pot fi cauza unei emolii
arteriale a unui membru. Carotidele3
sunt afectate dacă am impresia că trebuie
să îmi apăr mereu ideile sau dacă îmi este teamă că ceilalţi îmi fură ideile mele bune.
Frustrarea şi furia mea faţă de viaţă pot crea o arterită.
Pentru ca energia să circule mai regulat şi să împiedice astfel apariţia unor
scleroze (care simbolizează blocajele energetice), accept],* să fiu mai deschis faţă
de bucurie şi circulaţia acesteia, fiind deschis la nivelul inimii*, acceptând;* să îmi
schimb atitudinea şi să las iubirea să circule în tot corpul.
1029. SÂNGE — CANGRENĂ Vezi si: AMPUTARE, INFECŢII Cangrena ischemică
este cauzată de oprirea fluxului sanguin într-una sau mai multe părţi ale corpului,
ceea ce duce la moartea ţesutului respectiv. Fluxul de sânge are legătură cu
exprimarea sau reţinerea iubirii mele faţă de Univers şi cu bucuria mea de a trăi.
Astfel, dacă cangrena îmi afectează picioarele, acest lucru simbolizează că reţinerea
sau lipsa iubirii din interiorul meu este atât de profundă, încât se opreşte complet
din mişcarea sa. De obicei, în acest caz, frica de viitor şi nesiguranţa faţă de ceea ce
mi se va întâmpla, sunt foarte puternice. Mă distrug şi mă intoxic cu culpabilitatea
mea, de ruşine sau de supărare şi o parte din mine este pe cale să moară. Mă simt
foarte murdar. Simt că regresez în loc să evoluez, dau înapoi, în loc să avansez. Miam pierdut puterea creatoare. Viaţa trece şi nu mai simt nicio bucurie. Pentru că mă
distrug, vreau să li se întâmple acelaşi lucru şi celorlalţi şi am impresia că am o
oarecare putere asupra loc şi vreau să îi simt neputincioşi, la fel ca mine. în cazul
unei cangrene uscate, sângele nu mai irigă ţesutul afectat în acest caz, este
indicat să reiau contactul cu mine însumi şuu cu bucuria din mine, referitor la
aspectul din viaţa mea care este afectat. în cazul cangrenei umede, care rezultă în
urma unei infecţii, sunt nevoit să fac faţă unor gânduri otrăvitoare, unor gânduri
legate de moarte. Cangrena gazoasă (foarte rară) este cauzată de o infecţie
bacteriana, în urma unei răni, produsă de bacterii care se dezvoltă în medii lipsite
de oxigen. Prin urmare, sub piele se formează gaze provenite din proliferarea
germenilor infecţioşi. Nu am doar idei legate de moartea unei părţi din mine, ci simt
şi o respingere la gândul că tocmai acea parte din mine, mă determină dă trăiesc o
astfel de situaţie.
Accept;* să reintegrez sângele şi iubirea în exprimarea a ceea ce sunt, în viaţa
mea. învăţ să mă accept ;* aşa cum sunt şi să îmi redescopăr bucuria de a trăi.
Devin stăpân pe viaţa mea.1030. SÂNGE — CIRCULAŢIE SANGUINĂ Vezi şi: INIMĂv, RAYNAUD [BOALA A LVI...]
Circulaţia sanguină éste legată de inimă* şi de sânge, simbolul vieţii. Sângele circulă
prin toate vasele din corp: artere, arteriole, vene, capilare. Aceste vase sunt necesare
pentru a distribui iubirea, bucuria şi viaţa în întreg corpul. Inima* mea (sediul iubirii)
acceptă;* să transmită sângele (energia) în fiecare parte a fiinţei mele, indiferent de
importanţa acesteia, fără discriminare. Sângele reprezintă vigoarea mea, plăcerea de
a trăi şi ceea ce sunt acum, în acest univers. Toate problemele legate de circulaţie au
legătură cu sângele şi cu fiinţa mea. Dacă trăiesc o situaţie dificilă pe plan emoţional
sau mental, energia care îmi animă fiinţa, se pierde. Această slăbire a sângelui şi a
circulaţiei sanguine simbolizează faptul că mă retrag, la nivel emoţional, dintr-o
situaţie care mă afectează pe moment, deoarece nu am destulă "energie" pentru a
merge înainte. Mă protejez 1
de emoţiile care consumă prea multă energie, deoarece
este dureros să le simt atât de puternic. Nii las să circule destulă iubire în viaţa mea.
Mă autocritic foarte sever, sufăr şi trăiesc multă tristeţe interioară. Bucuria mea de a
trăi şi bundispoziţie se diminuează, ideile mele devin confuze. Am o viaţă socială
anostă, plictisitoare şi plată. Am nevoie să fac "să circule" multe proiecte, idei,
senzaţii. Dacă nu, totul va "înţepeni" din cauza stresului meu, a suferinţei, a oboselii,
a furiei mele. Acelaşi efect îl poate avea şi o stare de supraexcitabilitate 'sau o
obsesie, care produc un dezechilibru în circulaţia sanguină. Lipsa bucuriei mă
determină să îmi neglijez responsabilităţile. Am unele blocaje care mă obligă să evit
anumite situaţii. Este un mod de a spune nu vieţii, de a-mi dori, inconştient, moartea.
Există riscul de a ieşi la suprafaţă mai multe "modele" pe care le trăiesc (controlul,
abandonul, indiferenţa faţă de viaţă, nevoia exagerată de atenţie, dorinţa de a
muri...) Tulburările de circulaţie se manifestă mai întâi la -mâini şi Ia picioare, la
părţile externe şi active ale corpului, cele care mă îndrumă "în univers. O circulaţie
sanguină proastă care îmi afectează picioarele, are legătură cu direcţia mea
emoţională, cu emoţiile pe care pot conta şi Ia care ţin. La nivelul mâinilor, reprezintă
expresia emoţiilor mele şi o dorinţă de mă opri din ceea ce fac în prezent. Mâinile şi picioarele reci indică o retragere în sine,
retragerea din participarea emoţională la universul meu interior. Nu mai vreau să fac parte din spectacol, voi sta la distanţă! Un cheag de sânge simbolizează un secret
bine păstrat, un eveniment în care am avut impresia că sunt trădat sau păcălit şi, în
loc să las emoţiile să curgă, le-am lăsat să se întărească şi să formeze un cheag de
sânge. Printre afecţiunile circulaţiei sanguine se numără: ateroscleroza,
arterioscleroza, creşterea nivelului de colesterol, tromboza, embolia etc.
AccepţiV să mă privesc în faţă şi mai ales îmi observ atitudinea faţă de viaţă!
Viaţa nu este destul de frumoasă, pentru a profita din plin de ea ? îmi deschid inimaY
spre iubire, am grija de mine şi mă las îndrumat de viaţă. întotdeauna se va întâmpla
tot ce este mai bun pentru mine.
1031.SÂNGE COAGULAT(... în vene sau în artere), CHEAG Vezi şi: SÂNGE -
TROMBOZA
Sângele reprezintă bucuria care circulă în corpul meu. Când sângele se .
coagulează, se formează un cheag, o masă semi-solidă. Acesta este necesar pentru a
opri o. hemoragie atunci când vasele de sânge se rup. Când coagularea este
deficitară, este un semn că, rana emoţionată, care se manifestă prin hemoragie, mi se
pare imposibil de vindecat într-un fel, este ca şi cum m-aş lăsa să mor: neputinţa
mea, lipsa mea de putere asupra vieţii mele, dă naştere disperării. Trăiesc tot timpul
în trecut Energiile mele profunde sunt în dezechilibru. Când se formează brusc un
cheag (tromboza), de exemplu în urma unei circulaţii proaste, acest lucru poate
provoca o ocluzie4
sau o embolie. Este ca şi cum aş pune un dop, care ar bloca
întreaga circulaţie a sângelui. Cheagul poate simboliza un secret foarte bine păstrat, o
minciună sau o înşelăciune, care nu au fost niciodată exprimate.
Accept,], Y să las să circule bucuria în mine şi mă pregătesc pentru o viaţă
nouă. îmi recunosc puterea şi locul pe care îl am în univers. Fiecare situaţie, fiecare
dificultate din viaţa mea îmi aduce mai multă înţelepciune şi mai multă iubire. Am
tot ce îmi trebuie pentru a-mi schimba viaţa: nu mai rămâne decât să mă hotărăsc!
1032.SÂNGE — COLESTEROL5 Vezi şi: SÂNGE/[ÎNGENERAL]/CIRCULAŢIA SÂNGELUI
Colesterolul are legătură cu sângele, simbolul bucuriei de a trăi. Colesterolul
provine din anumite alimente nevegetale. Organismul nostru îl transformă, în
ficat. Este o componentă importantă pentru peretele celular. Dacă cantitatea de
colesterol este prea mare, acesta se depune pe vasele de sânge şi reduce, treptat,
diametrul acestora.
Oare de ce se întâmplă acest lucru ? Pentru că mi-am pierdut bucuria de a trăi!
în adâncul meu, cred că nu merit să fiu fericit, să fiu vesel şi această bucurie
circulă foarte greu ! "îmi fac sânge rău" sau sânge bun (precum colesterolul).
Este nevoie să redescopăr sensul vieţii mele. Oare viaţa mea merge în sensul în care îmi
doresc eu ? Mă pot întreba, de asemenea, dacă îmi fac prea multe griji, mai ales cu
privire la mama mea sau la familie. Este posibil să crească colesterolul după
4 Ocluzie: obstrucţie totală sau parţială.
5 Colesterol: există mai multe fracţiuni de colesterol, dintre care LDL (din denumirea în limba
engleză Low Density Lipoproteins {lipoprotéine cu densitate joasă), aşa-numitul "colesterol rău" » şi
HDL (în engleză High Density Lipoproteins {lipoprotéine cu densitate înalta), aşa-numitul colesterol
"bun".
anumite evenimente, precum pensionarea, deoarece nu mai am bucuria de a trăi pe
care îi aveam cu colegii de muncă sau cu oamenii pe care îi întâlneam la muncă.
Această creştere se poate produce şi atunci când pleacă cineva drag, care îmi aducea
bucurie în viaţă. în acest caz, în loc să dezvolt un diabet, care este simbolul unei
tristeţi profunde, corpul meu interpretează evenimentul ca pe o pierdere a bucuriei
de a trăi, ceea ce determină creşterea nivelului de colesterol. Acest lucru se poate
întâmpla şi după pierderea unui animal de companie sau în orice situaţie care poate
să îmi diminueze, conştient sau nu, bucuria de a trăi. Uneori trăiesc şi un sentiment
de nesiguranţă. Trăiesc o situaţie într-un mod dramatic. De exemplu, în cazul în care
vreau să realizez un proiect, să construiesc ceva, un lucru la care ţin mult, dar nu
sunt ajutat de nimeni. Nu pot conta decât pe mine însumi şi acest lucru mă
afectează foarte mult. Dacă las această stare să se agraveze, risc să am, într-o zi,
un atac cardiac. Dacă nu rezolv situaţia care mă face să îmi pierd bucuia de a trăi,
este afectat un aspect foarte important din viaţa mea - iubirea. Când bucuria mea se
pierde, este ca şi cum aş simţi mai puţină iubire în mine, de aceea pierderea bucuriei
îmi afectează inimav. Un nivel crescut al colesterolului indică faptul că îmi este greu
să mă implic cu adevărat în viaţa mea. Mă simt ca un actor care joacă o piesă de
teatru: fac parte din spectacol, dar nu îmi însuşesc în totalitate emoţiile. Joc un rol
pentru a le fi pe plac celorlalţi, când de fapt ar trebui să fac ceea ce îmi place mie. Am
devenit foarte altruist, pentru a evita să fiu considerat egocentrist Am impresia că,
visele mele sunt irealizabile, inacceptabile. îmi caut identitatea. Mă identific mai mult
cu familia mea, pe care o văd cum se destramă, se distruge. Poate fi vorba despre
familia mea biologică, dar şi despre un grup din care fac
-, parte, sau despre colegii de muncă. Aş vrea ca familia mea să fie unită, să trăiască
în armonie, dar mă simt incapabil să intervin. Majoritatea colesterolului animal
(provenit din carne şi produse lactate} apare din cauza unei alimentaţii prea bogate,
a occidentalilor. Alimentele cu conţinut bogat în colesterol, reprezintă o anumită
satisfacere egoistă, a apetitului meu. Mă simt bine, fără să mă gândesc o
= clipă că, acest surplus îmi poate deteriora şi chiar distruge sănătatea! Este o iluzie
să cred că îi produc o plăcere corpului meu. Verific dacă mă iubesc într-un
;mod puţin cam "egoist sau egocentric". Absorbind alimente cu conţinut prea
R mare de colesterol, îmi neg bucuriile vieţii. într-o zi, va trebui să plătesc acest
? lucru. Chiar îmi doresc o astfel de afecţiune ?
I- Accept ¿Y să mă schimb imediat şi să las să circule bucuria în mine, ca un îîCbpil care
se minunează în faţa frumuseţilor vieţii! îmi neutralizez frica de a trăi cîn bucurie şi
accept|Y să las bucuria să intre în viaţa mea. Accept|,Y să fiu eu Sînsumi, să îmi
realizez visele. Savurez fiecare moment, deoarece am dreptul să fiu i fericit
■ii * ■ ■
1033. SÂNGE — DIABET (... zaharat) Vezi şi: BOLI EREDITARE, SÂNGE-HIPOGLICEMIE
Diabetul este o boală caracterizată prin eliminarea excesivă a unei substanţe în urină.
în general, termenul de diabet se referă la diabetul zaharat (mai există şi diabet
juvenil, sau infantil). Diabetul este provocat de o insuficientă secreţie de insulina, de
către pancreas, care nu poate menţine zahărul la un nivel satisfăcător pentru sânge.
Astfel se produce un exces de zahăr şi sângele este incapabil să folosească într-un
mod adecvat zahărul din fluxul sanguin. Creşterea nivelului de zahăr este descoperită prin creşterea glicemiei şi apariţia zahărului în urină. Dat fiind faptul că zahărul
simbolizează iubirea, tandreţea, afecţiunea, diabetul reflectă sentimentul de tristeţe
interioară. Este vorba despre o lipsă de o anumită iubire, deoarece am nevoie, din
cauza rănilor anterioare, să controlez mediul în care trăiesc şi oamenii din jurul meu.
Trăiesc o stare de abstinenţă afectivă. Când sufăr de diabet, trăiesc sentimente de
tristeţe, repetitive, emoţii refulate, tristeţe inconştientă şi absenţa tandreţei, ceea ce
mă determină să mă înăspresc. Tandreţea a dispărut, lăsând în locul ei o durere
continuă. Din această cauză, încep să mănânc zahăr, sub toate formele posibile:
paste, pâine, dulciuri, produse de patiserie etc. pentru a compensa. Este posibil să
primesc "o lovitură", pe plan afectiv, social sau financiar. Am impresia că trebuie "să
ţin piept" situaţiei, sunt forţat să lupt, să înfrunt viaţa, oamenii, evenimentele. încerc
să compensez prin toate mijloacele posibile. Mă limitez în multe domenii ale vieţii.
Devin "amar" faţă de viaţă, consider că viaţa mea este "amară" şi compensez printr-o
stare mai "dulce". Am regrete faţă de trecut sau ce s-ar fi putut întâmpla. Cred că nu
merit să cunosc fericirea şi plăcerea. Deoarece am o dificultate în a primi iubirea, mă
simt sufocat şi supraîncărcat, blocat într-o situaţie incontrolabilă şi excesivă. Această
situaţie, pe care nu reuşesc să o gestionez, mă determină să "compensez" prin
alimentaţie şi să mă îngraş, fravorizând astfel apariţia diabetului. Am o mare nevoie
de iubire şi de afecţiune, mai ales din partea tatălui meu, dar nu ştiu cum să
reacţionez pentru a primi această iubire. Mi se pare nedrept sau nu mai am încredere
în autoritatea care se exercită asupra mea. Poate fi vorba despre autoritatea tatălui
meu, sau a unui patron sau a cuiva care reprezintă autoritatea, în religia mea. Am o
dificultate în a primi iubirea celorlalţi şi viaţa este lipsită de plăcere pentru mine.
Deoarece nu accept],* "micile bucurii ale vieţii", ajung să dezvolt un diabet, a cărui
consecinţă este tocmai aceea ce a-mi interzice să mănânc dulciuri, ca altădată. Pentru
mine este greu să mă relaxez şi să exprim iubirea adevărată. Este posibil să fiu
obligat să nu îmi pot exprima deschis emoţiile de bucurie, iubire sau pasiune, din
cauza unui context care îmi închide toate aceste sentimente. Uneori am aşteptări
disproporţionate, deoarece vreau ca ceilalţi să îmi împlinească dorinţele. Aceste
aşteptări determină frustări şi furie faţă de viaţă şi faţă de mine. Mă opun cu putere
unui eveniment pe care vreau să îl evit, dar pe care mă simt obligat să îl suport şi
refuz să fiu flexibil. Nu pot renunţa atât de simplu! De exemplu, poate fi vorba despre
o separare, o mutare, un examen et. Emoţiile trăite faţă de acest eveniment pot fi
legate de pierderea unei fiinţe dragi sau de o singurătate profundă, care mă
determină să trăiesc o stare de disperare. De obicei există o legătură cu familia mea,
Acestora li se adaugă un sentiment de dezgust, de respingere, de dispreţ faţă
de evenimentul respectiv.
Astfel că, îmi este foarte greu, din cauza constrângerilor de tot felul să regăsesc
această bucurie, de care am atât de mare nevoie. Chiar dacă trece timpul, lipsa pe
care o am şi suferinţa care decurge din ea, persist... Este posibil să fi pierdut un
prieten foarte bun sau un complice, una dintre puţinele persoane căreia puteam să îi
spun totul despre mine. Sau îmi este teamă de ceva sau de cineva şi, fără să îmi dau
seama, ajung să dezvolt o adevărată paranoia, legat de acest subiect Conştient sau
nu, mă gândesc tot timpul la acest lucru. Am impresia că sunt nevoit să fac faţă unui
adversar de talie mare şi nu ştiu care dintre noi va fi "cel mai puternic". Oare forţa
mea primitivă va fi mai puternică ? Această forţă este în interiorul sau în exteriorul
meu ? Este o încercare foarte solicitantă pentru mine. Sunt "gata de luptă", împotriva
voinţei mele ! Din acest motiv, glicemia ridicată reprezintă rezerva de care am nevoie
pentru "a fi pregătit tot timpul" dacă va fi nevoie să lupt (zahărul din sânge este cel
care furnizează energia muşchilor mei, pentru a mă lupta). Dacă sunt în conflict cu
autoritatea, este posibil să simt chiar o oarecare plăcere să mă opun cuiva, unei
situaţii sau unui principiu ? Hiperglicemia va apărea într-un astfel de moment. De
asemenea, pot avea un sentiment de neputinţă faţă de prezent. Adică mă simt
incapabil să acţionez, să duc la capăt sarcinile pe care le am.
Nu am energie să înaintez, să merg mai departe. Mă simt împins să fac lucruri faţă de
care mă opun. Pe plan biologic, zahărul conşinut în corpul meu este cel care produce
energia calorică, necesară pentru mişcare. Nivelul de zahăr creşte în sânge deoarece
este vorba despre un zahăr care se transformă foarte repede şi poate fi folosit
imediat. Astfel devin puternic şi pot face anumite lucruri repede şi eficient. Am nevoie
să fiu responsabil de viaţa mea, începând de acum. Am nevoie sa schimb situaţiile
care mă afectează, începând prin a vedea iubirea şi bucuria din toate aspectele vieţii.
Zahărul este în relaţie cu blândeţea şi cu iubirea. Dacă sunt un copil, care suferă de
diabet, îmi este teamă că unul dintre părinţii mei sau amândoi, nu au încredere în
mine şi că îi voi dezamăgi. îmi este frică să mă împlinesc, să devin eu însumi. Am
nevoie de tandreţe şi de afecţiune, dar nu ştiu cum să le caut. Simt o nesiguranţă, dar
nu ştiu cum să spun sau să exprim acest lucru şi devin tot mai aspru. Aş vrea să nu
fiu nevoit să fac faţă acestei situaţii şi mă simt crispat faţă de amploarea ei. Mă
stresez tot timpul, bat pasul pe loc. Este ca şi cum nu aş avea nicio putere asupra
vieţii mele şi totul îmi este impus din afară. Simt o angoasă pentru că nu mai ştiu cine
sunt, nu ştiu cum să am încredere în mine. încă nu m-am acceptat].* aşa "cum sunt",
în calitate de fiinţă umană. Mă simt în nesiguranţă, în instabilitate, faţă de viitor. Nu
vreau să îmbătrânesc şi să devin "mare". Diabetul, hiperglicemia (prea mult zahăr
în sânge) şi hipoglicemia (prea puţin zahăr în sânge) au toate legătură cu lipsa de
bucurie şi cu iubirea pe care sunt capabil să o exprim pentru mine însumi şi ceilalţi.
în cazul diabetului gestaţional, care apare, de obicei, după jumătatea celui de-am
doilea trimestru de sarcină, este bine să îmi pun aceleaşi întrebări, valabile şi în cazul
diabetului zaharat. Este posibil să decopăr în mine o tristeţe profundă, o
respingere sau o rezistenţă. Sarcina poate activa sau amplifica în mine amintiri,
conştiente sau nu, legat de cea ce am trăit în copilărie, situaţii care pot declanşa
diabetul. După naştere, revenirea la starea mea normală arată faptul că acele
sentimente au dispărut.sau sunt diminuate, lucru care determină restabilirea nivelului
glicemiei (al glucozei). Dacă sunt mamă, în acest caz, trebuie să mă întreb dacă nu
cumva eu însămi mă simt micuţă şi dependentă, la fel ca şi bebeluşul meu. Simt că
nu sunt în stare îmi îndeplinesc rolul de mamă, ceea ce mă întristează foarte puternic.
Sau mă întreb dacă bebeluşul va deveni o altă persoană, care îmi invadează spaţiul
privat. îmi este greu să mă accept;* aşa cum sunt. Sarcina îmi modifică corpul şi îmi
este greu să fiu de acord cu noua mea imagine. Mă văd ca pe o persoană leneşă şi
pasivă şi mă persecut, în loc sa îmi acord iubire şi compasiune. Dacă am diabet şi
trebuie să fac injecţii cu insulina, este bine să mă întreb, de ce este legată această
dependenţă, la nivel afectiv: oare sunt încă dependent de părinţii mei ? Oare le
dăruiesc celorlalţi iubirea şi afecţiunea pe care am nevoie sa le primesc sau mă simt
prea golit şi prea singur pentru a fi în stare să ofer această iubire? De ce sau de cine mă agăţ? Există atât de multă iubire disponibilă. Oamenii mă iubesc şi trebuie să
recunosc acest lucru, începând de acum. Dacă sunt copil, este momentul să iau
iniţiativa şi să continui să merg înainte în viaţă. Există multe oportunităţi care îmi vor
ameliora condiţiile de viaţă, dar eu mă opun, pentru că toate acestea pot aduce
schimbări importante în viaţa mea. Am obosit să sufăr tot timpul. Este posibil să simt
că nu sunt susţinut de tatăl meu (sau de persoana care îl reprezintă) sau să cred că
acesta nu acordă niciun interes faţă de mine sau activităţile mele. îi captez
indiferenţa. Dacă sunt o femeie sau un bărbat, cu o latură feminină foarte bine
dezvoltată, îmi doresc să devin mat activ şi mai independent Totuşi, ştiu că astfel îi
voi deranja pe cei din juri meu şi îmi este teamă că mă voi îndepărta de cei pe care îi
iubesc. De altfel, îmi este greu să le accept sfaturile, deoarece cred că acestea îmi
îngrădesc libertatea. Ego-ul meu izbucneşete uneori şi acst lucru se reflectă în accese
de furie violentă sau în atitudini rigide.
Accepţi* să mă detaşez de trecut, să îl accept aşa cum este. Sunt mai dechis faţă
de viaţă, ştiin dcă îmi rezervă doar momente frumoase şi sunt gată să le acceptjV.
Am încredere în mine şi nu mai am nevoie de altcineva să mă sprijine: am toată forţa
şi determinarea necesare penrtu a-mi crea propria fericire. Dacă am inima* dechisă,
se pot produce miracole! Faptul de a nu mă mai opune îmi eliberează frustrările şi
astfel pot trăi în ritmul natural al vieţii. învăţ să mă simt în siguranţă, caut afecţiunea,
tandreţea şi iubirea pe care mi-o oferă ceilalţi. îmi conştientizez propria mea
valoare. Devin mai spontan şi îl las pe copilul meu interior să se exprime, să se simtă
vesel şi în siguranţă. Astfel, încetez să mă mai autodistrug, îmi ofer o viaţă în
siguranţă, frumoasă şi plină de bândeţe.
1034. SÂNGE pn Scaun...) Vezi şi: SÂNGE— SÂNGERARJ
1035. SÂNGE —FEBLITA
Feblita se defineşte ca un blocaj al sângelui în vene, mai ales la nivelul membrelor
inferioare. Este provocată de un cheag favorizat de o imobilizare (de exemplu, ghips),
o patologie varicoasă (a varicelor) sau o hipercoagulare a sângelui. Sângele
reprezintă libera circulaţie a vieţii prin venele membrelor inferioare. Astfel,
posibilitatea mea de locomoţie este limitată, iritată şi defectuoasă, deoarece acest
blocaj al sângelui indică o pierdere a bucuriei, legată de picioare, cele care mă
transportă spre diverse destinaţii din viaţa mea. Feblita apare atunci când trăiesc un
eveniment brutal în viaţa mea, care îmi stârneşte un sentiment de neînţelegere şi
care îmi îngădeşte libertatea. îmi vine să "muşc pe cineva până la sânge". Pentru că
sângele nu mai urcă în picioarele mele, mă simt obligat să "remontez", să încurajez
pe cineva, de obicei pe partenerul meu, care are tot timpul "moralul scăzut" şi care
vede totul în negru. în funcţie de piciorul afectat, cel stâng (simbolizează interiorul
meu) sau cel drept (exteriorul) pierderea bucuriei indică în ce aspect am o ezitare sau
un refuz de a avansa, de acceptai* o nouă destinaţie. îmi fac "sânge rău" faţă de
anumite situaţii din viaţa mea. Trăiesc o stagnare, o încetinire din cauza unei emoţii,
a unui sentiment care îmi blochează bucuria, fericirea de a trăi. Este posibil să trăiesc
o frustrare Ia nivelul sexualităţii mele. Am tendinţa de a-i învinui pe ceilalţi şi de a-i
dispreţul. îi consider responsabili pentru lipsurile mele şi îmi pierd pofta de a trăi şi a
merge mai departe. Mă simt nesigur, instabil, simt că "mă clatin pe picioare",
îndoielile mele cântăresc mult. Mă simt neputincios. Oare merit să fiu fericit ? Am
impresia că stau pe loc, că totul este încremenit şi nimic nu mişcă. Sau poate chiar
îmi doresc acest lucru?
Accept;* să las la o parte durerea, nemulţumirea, frustrarea pe care le trăiesc şi
să mă responsabilizez faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa mea. Accepţi* faptul că am
puterea să îmi creez viaţa aşa cum vreau eu. Trebuie doar să accepţi* faptul că am
dreptul la fericire şi merit ca bucuria şi pacea să îmi lumineze drumul. Mă întorc spre
mine însumi, spre inima* mea şi spre adevăr.
1036. SÂNGE — HEMATOM Vezi şi: ACCIDENT, SÂNGE / [ÎN GENERAL] /
CIRCULAŢIA
, SANGUINĂ
Un hematom apare în urma unei hemoragii şi provoacă o acumulare, o colectare de
sânge într-un ţesut sau într-un organ. Iar pentru că un hematom apare aproape
întotdeauna, în urma unui traumatism, este cazul să mă întreb ce frică .. sau ce
culpabilitate mă împiedică să las să circule liber bucuria din viaţa mea.
Poate fi vorba despre o pedeapsă pe care mi-o aplic. Mă simt tăiat în mii de "bucăţi.
încerc să reintru în contact cu potenţialul meu interior. Acumularea de •-sânge indică
faptul că trebuie să aduc mai multă bucurie în viaţa mea şi partea ^afectată îmi oferă
informaţii despre aspectul din viaţa mea în care este important să-mi manifest
bucuria.
1037. SÂNGE — HEMATURIE Vezi şi: ADENOM, VEZICĂ / [AFECŢIUNI ALE...] /
OŞTITĂ,
URINĂ [INFECŢII URINARE]
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină, la nivel microscopic75 sau
macroscopic76. Urina reprezintă vechile mele emoţii, pe care le las să plece, iar
pierderea sângelui indică pierderea bucuriei, prin urmare, hematuria simbolizează o
tristeţe faţă de emoţiile mele din trecut, care mă frământă în continuare. A trecut
mult timp de când nu am mai râs... Aş vrea să plec departe, să las în urma mea
responsabilităţile, care mă apasă. Mă simt imatur în unele aspecte ale vieţii mele,
deşi, în sinea mea ştiu că aş putea fi un leader bun. Nu mai văd clar într-o situaţie
care îl implică de multe ori, pe partenerul meu şi în care mă simt blocat. Este ca şi
cum iubirea a fost ruptă, distrusă. Astfel, devin rigid şi sunt defensiv. Sunt confuz, nu
am încredere în deciziile mele, deoarece nu mai am încredere în mine. Este posibil să
trăiesc un conflict cu un membru al familiei mele, de care aş vrea să mă debarasez.
Trebuie să aflu care sunt evenimentele, care m-au sfâşiat emoţional, pentru a reuşi să
găsesc blândeţea şi înţelegerea prin care se va instala vindecarea.
AcceptJ, Y să îmi acord timp pentru a medita asupra schimbărilor pe care le voi
aduce în viaţa mea. Accept|.Y ca, începând de acum, să îmi transform visele şi ideile
în acţiuni fizice. Astfel, bucuria va circula din nou în mine.
1038. SÂNGE — HEMOFILIE Vezi şi: BOLI EREDITARE, SÂNGE/(ÎNGENERAL]/
[AFECŢIUNI ALE...]/CIRCULAŢIESANGUINĂ/DIABET Hemofilia este o boală ereditară,
legată de o tulburare a coagulării sângelui. Se transmite de la mama Ia copil şi
doar băieţii vor dezvolta această boală. în cazul fetelor nu se manifestă (exceptând
doar câteva tulburări minore). Deoarece sângele meu are dificultăţi de coagulare,
orice tăietură sau rană poate provoca pierderi de sânge foarte greu de oprit, lucru
care îmi poate pune viaţa în pericol. Chiar dacă este o boală, considerată ereditară,
nu înseamnă că nu este cazul să am o conştientizare, cu privire la pierderea
bucuriei de a trăi. La cel mai mic accident sau incident, viaţa mea riscă să fie pusă
în pericol, dacă nu se intervine urgent. Am nevoie să conştientizez Ce anume mă
determină să trăiesc o. disperare atât de mare încât, aş putea să mor. Nu mă simt
în siguranţă în viaţa mea afectivă şi socială. Nu am integrat niciodată, cu adevărat,
lumea exterioară. Trăiesc o singurătate profundă şi sentimentul că sunt incapabil să
reuşec în viaţă. Tot ceea ce fac, se transformă în scrum. Am fost rănit în trecut, iar
acum cred că trebuie să fiu mereu în defensivă. Simt o "ameninţare" care planează
asupra mea. Reacţionez într-un mod disproporţionat atunc când sunt contrazis. Am
tot timpul o îndoială care mă urmăreşte şi care mă împiedică să fiu autonom şi să
merg înainte. Există o dualitate: vreau să fiu autonom, dar sunt dependent şi vreau
să fiu răsfăţat. Trăiesc în funcţie de ceilalţi, în loc să îmi urmez elanurile inímüY.
Pot să verific dacă semnificaţia diabetului poate corespunde, în anumite aspecte,
cu ceeea ce trăiesc.
Accept], Y să am încredere în mine. Acţionez, în Ioc să fiu în defensive: ştiu că,
dacă îmi urmez inimaY, voi fi întotdeauna îndrumat şi protejat. Primesc iubirea şi
blândeţea în viaţa mea.
1039. SÂNGE — HEMORAGIE
O hemoragie se caracterizează printr-o pierdere de sânge, în afara vaselor de
sânge. Această pierdere necontrolată de sânge este de multe ori asociată cu o
tulburare sau cu un traumatism emoţional. Emoţiile mele, precum furia şi angoasa,
care au fost prea mult timp reţinute, devin incontrolabile şi ţâşnesc dintr-o dată Ia
suprafaţă. Este posibil să trăiesc evenimente care nu se desfăşoară conform
aşteptărilor sau dorinţelor mele. La capătul puterilor, epuizat pe plan moral,
abandonez şi o mare parte din bucuria mea de a trăi părăseşte brusc corpul. Rana
mea emoţională profundă este încă deschisă şi se manifestă printr*o hemoragie.
Este posibil să mă fi simţit umilit, agresat în adâncul fiinţei mele şi nu m-am putut
apăra. Mă simt zdrobit, neputincios şi trăiesc multă agresivitate. Trăiesc într-un mod
periculos, deoarece viaţa nu valorează mare lucru pentru mine. îmi pierd forţa şi
bucuria de a trăi. Este ca şi cum m-aş nega pe mine însumi. îmi caut stabilitatea în
viaţa mea. Familia mea este destrămată şi acest lucru mă întristează foarte tare. Este
important să văd care parte a corpului meu este atinsă, pentru a avea mai multe
informaţii legate de ceea ce trăiesc. De exemplu, o hemoragie uterină, indică faptul
că pierderea bucuriei are legătură . cu familia mea, cu căminul meu. Hemoragia la
stomac, indică o pierdere de sânge asociată unui şoc emoţional, pe care nu reuşesc
să îl diger. Mă roade pe dinăuntru, îmi pierd bucuria de a trăi. Este foarte urgent să
rezolv această situaţie, să fac travaliul de doliu, pentru a-mi ameliora circulaţia
sângelui. Cât i" despre pierderile de sânge post-natale, acestea sunt normale.
Totuşi, dacă travaliul este prea lung, uterul este prea dilatat şi poate apărea o
hemoragie, de .obicei asociată cu o stare de angoasă, cu o tulburare sau un
traumatism r emoţional, chiar o stare de slăbiciune fizică sau morală, denumită postpartum. ; Mă reţin pentru un interval de timp, mă contract şi apoi mă relaxez, dintr-o
dată, rezistenţa cedează, o dată cu energiua mea vitală. Mă regăsesc singură şi mă
.confrunt cu mine însămi. înainte, toată atenţia mea esta concentrată pe copilul 'din
mine. Iubirea pe care o simţeam în interiorul meu este înlocuită acum de un ^gol, pe
care ceilalţi nu au cum să îl umple. într-un fel, mă simt separată de mine ".însămi.
în acest caz, accept,]. Y să conştientizez fricile asociate momentului naşterii, ţ
învăţ să respir mai bine şi îmi concentrez atenţia pe "aici şi acum", pentru a . rămâne
stăpână pe emoţiile mele, pentru a-mi contracta şi decontracta uterul şi îl .!r.Ias pe
copil să iasă, în siguranţă şi încredere. Ascultându-mi corpul, pot "recunoaşte un
mesaj, care mă va ajuta să trăiesc mai bine şi mai armonios. r. Accept,],Y să mă
relaxez şi să îmi exprim emoţiile mai liber. Dacă mă simt ^eliberată, îmi voi concentra
atenţia pe bucuria din mine şi din jurul meu.
1040. SÂNGE — HIPOGUCEMIE Vezi şi: ALERGli [ÎN GENERAL], CREIER — ECHILIBRU
[PIERDERE DE...], SÂNGE—DIABET Hipoglicemia se caracterizează printr-o
diminuare anormală a glucozei din sânge, cel mai adesea printr-o insuficienţă de
aport caloric (energie) sau prin excesul de alimente prea dulci, uneori din cauza
excesului de tratament cu insulina77. Partea pancreasului care secretă insulina, este
supractivată. Prin urmare, celulele şi muşchii sunt privaţi de glucoza furnizoare de
energie. Această situaţie este opusă diabetului, fiind cauzată de un exces de insulina
sau de exreciţiu fizic. Zahărul reprezintă o formă de recompensă, de afecţiune,
de blândeţe şi de tandreţe. Conform metafizicii, zahărul reprezintă manifestarea
iubirii. în cazul în care sunt afectat de hipoglicemie, îmi pun următoarele întrebări:
în acest moment, sunt în căutarea iubirii din mine? Sau aştept să vină din exterior ?
Mănânc dulciuri pentru a umple această lipsă ? Există mai multe manifestări asociate
hipoglicemiei: aceasta se poate manifesta pentru că dau prea mult celorlalţi si nu
mai am ce să îmi ofer mie însumi. Sau viaţa mea este în dezechilibru şi aş vrea să
abandonez totul şi să fug. în acest caz, am nevoie să încep prin a mă iubi pe mine,
prin a-mi respecta nevoile. Hipoglicemia provine din emoţiile mele puternice, dintro tristeţe profundă, care provoacă angoasă şi chiar ostilitate şi o aversiune faţă de
ceilalţi. Oare am aşteptări, care nu sunt satisfăcute ? Refuz ceea ce vine din exterior,
mai ales din partea unei persoane care are autoritate şi sunt foarte contrariat. Este
posibil, de asemenea, să am o frică puternică faţă de ceva sau de cineva, care mă
dezgustă şi pe care prefer să îl/o evit. Sau pot fi dezgustat de corpul meu fizic, pe
care îl văd mereu în oglindă. Trebuie să rezit din toată puterea pentru a evita acest
lucru oribil şi odios, care îmi repugnă, pe care îl consider "dezgustător". Forţele mele
sunt amorţite. Poate fi vorba despre un obiect, un gest sau un cuvânt, care m-a lovit
"în inimă*". Acel lucru sau acea persoană, pe care o consider respingătoare este şi
abjectă! Pot reacţiona încercând să rezist, să lupt pentru ca "situaţia" aceea să se
termine cât mai repede. Prin faptul că nu mai ripostez când sunt agresat fizic, celălalt
este posibil să se oprească mai repede, decât dacă îi răspund, chiar dacă ceea ce
îndur este insuportabil. încep să consider obositor, cel mai mărunt gest din viaţa
mea. Aş vrea să arunc totul, cât mai departe. Hipoglicemia poate apărea, de
asemenea, atunci când trăiesc o tensiune sau o presiune interioară excesivă, pe care
cred că nu Ie pot controla. Viaţa mea este dezechilibrată şi mi-am pierdut simţul
orientării. 0 altă cauză "fizică" a scăderii glicemiei poate fi şi o alergie alimentară.
Este important să fac investigaţiile fizice necesare pentru a afla la cine sau la ce
anume sunt alergic. Cânr sufăr de hipoglicemie, mă simt slăbit şi acest lucru îmi
aminteşte faptul că, uneori, îmi place să mă simt slab şi victimă, pentru a primi astfel
atenţia celorlalţi. Este mai uşor decât să rămân ferm pe poziţie şi să mă lupt pentru
ideile mele.
Mă joc de-a v-aţi ascunselea şi trebuie să accept|V să preiau conducerea în
viaţa mea. Accept J.V ceea ce mi se întâmplă şi ştiu că, dacă îmi ofer mai mult, voi
putea apoi să le ofer şi celorlalţi din iubirea mea. Nu le pot oferi ceva celorlalţi,
decât dacă îmi dau mine mai întâi, acel lucru. Decid să îmi fac viaţa mai veselă,
îmi îndeplinesc aşteptările. Corpul meu este înţelept, un prieten fidel, pe care îl
ascult cu atenţie. îmi accept;* rolul de leader, în loc să îi urmez pe ceilalţi.
1041. SÂNGE — LEUCEMIE Vezi şi: CANCER [ÎN GENERAL ], SÂNGE/ANEMIE/
CIRCULAŢIE SANGUINĂ
Cancerul de sânge sau leucemia apare atunci când globulele albe se dezvoltă întrun mod necontrolat. Simbolizează bucuria care nu poate circula liberă în viaţa mea.
Am o ură profundă, îngropată în adâncul meu, de multe ori îndreptată spre unul
dintre părinţii mei. Mă autodistrug, refuz să lupt. Dacă sunt un copil afectat de
leucemie, acest lucru indică un refuz de a renaşte, deoarece sunt foarte profund
dezamăgit de ceea ce văd pe pământ. Faptul de a creşte reprezintă un pericol pentru
mine. Văd cât de multă presiune trebuie să suport pentru a reuşi şi este mult prea
mult pentru mine. Leucemia poate apărea după pierderea unei fiinţe iubite (poate fi
vorba chiar şi despre un animal pe care ÎI iubeam foarte mult). Sau poate fi vorba
despre o distanţă care s-a instalat între mine şi unul dintre părinţii mei, de obicei,
tatăl meu şi care, mă afectează foarte mult. Am impresia că trebuie să mă integrez
într-o altă familie, într-un alt clan, pentru a mă simţi protejat. Fie că sunt copil, fie că
sunt adult, vreau atât de mult să fiu pe plac celor din familia mea şi să le.împlinesc
aşteptările, încât ajung "să mă omor" pentru a reuşi acest lucru. Această formă de
cancer este legată direct de exprimarea iubirii din interiorul meu. Poate apărea, de
asemenea, după un eveniment important pentru mine, care m-a determinat să mă
devalorizez. Această devalorizare îmi afectează întreaga fiinţă şi o trăiesc foarte
intens şi profund. Să luăm exemplul, unui băiat, care nu a fost primit în echipa de
fotbal din oraşul sau di cartierul lui. Este o adevărată dramă ! Pentru el, este ca şi
cum viaţa nu ar mai avea sens şi nu ar "merita" să fie trăită. într-un astfel de caz, mă
simt demne de dispreţ, am senzaţia că eu nu am dreptul decât la flrmituri, în viaţă. îmi
caut locul într-un grup sau într-o familie. Nu mai am motivaţie: nu mai vreau să îmi
construiesc viaţa. Pot avea impresia că trebuie să mă supraprotejez tot timpul, pentru
a obţine ceea ce vreau. Este posibil să mă simt lipsit de apărare (de altfel, cei mai
afectaţi sunt copiii şi persoanele mai în vârstă...). Este posibil să fi trăit o frustrare
intensă şi să-mi fi sufocat în mod violent emoţiile. Dacă iubirea mea sau dorinţa mea
de a trăi au fost rănite, într-un fel sau altul, atitudinea mea faţă de dragoste poate
deveni neîncrezătoare, confuză şi alienantă. Mă pot izola de sentimente. în loc să
trăiesc cu emoţiile mele, mă prefac că trăiesc. Viaţa nu mai are sens. Mă simt ca un
sclav faţă de o altă persoană. Mi-am pierdut identitatea profundă, nu mai vreau să
mă apăr. îmi lipseşte iubirea, mai ales cea a tatălui meu. într-o anumită măsură,
înlocuiesc iubirea cu banii. Eul meu se simte "uzat". Dacă sunt mai în vârstă, după
vârsta pensionării, este posibil să îmi dau seama că acum, este prea târ2iu să îmi mai
împlinesc aspiraţiile. Trăiesc o stare de dezamăgire faţă de proiectele mele: fie am
prea multe şi sunt apăsătoare,pentru că nu le voi putea realiza pe toate, fie am impresia că acum este prea târziu să
le mai realizez. Simt o furie care îmi sfâşie inima*.
Accepţi* să mă las purtat de viaţă, în loc să merg împotriva ei. îmi asigur
mijloacele potrivite pentru a trăi cu adevărat, nu doar pentru a supravieţui. Astfel, voi
fi mai împăcat cu mine însumi şi nu voi mai simţi nevoia exagerată să mă apăr. Fac
abstracţie de trecut şi mă angajez să fiu sincer cu mine însumi, în ficare moment.
Reintru în contact cu ideile mele profunde. Am curajul de a-mi arăta emoţiile cele mai
ascunse. Fie că sunt adult, fie că sunt copil, trebuie să trăiesc în adevăr şi autenticitate
şi să reintru în contact cu viaţa din mine.
1042.SÂNGE — LEUCOPENIE
Leucopenia este scăderea globulelor albe, ducând la dezechilibrul sângelui, Globulele
albe devin asemenea unor soldăţei care predau armele. în acest caz, îmi pierd pofta
de viaţă, pentru că sufăr prea mult. Pentru a mă simţi tot timpul în siguranţă şi stăpân
pe situaţie, mă forţez să evoluez respectând aceleaşi reguli şi astfel mă împiedic să
experimentez lucruri noi, ceea ce poate fi o formă de fugă. Trăiesc o sărăcie
emoţională şi am nevoie să mă regăsesc în familie, în calm şi armonie.
Accepţi* să am grijă de mine pentru a-mi reface forţele interioare şi, astfel, să
îmi recapăt pofta de viaţă, cu toate plăcerile pe care le aduce aceasta.
1043.SÂNGE — MONONUCLEOZA INFECŢIOASĂ Vezi şi: ANGINĂ, OBOSEALĂ,
INFECŢII [în general], SPLINĂ, CAP [DURERI DE...]
Mononucleoza infecţioasă este o infecţie caracterizată prin creşterea limfocitelor
care fac parte din leucocite, globulele albe ale sângelui. Această boală apare mai ales
la adolescenţi sau la tineri. Mai este cunoscută sub denumirea populară de boala
sărutului, deoarece se poate transmite prin salivă. în cazul în care sunt adult şi sunt
afectat de această boală, încerc să aflu ce anume m-a afectat ca şi cum aş fi încă
adolescent sau ceva ce îmi aminteşte de adolescenţă, Vreau să trăiesc din plin, simt o
schimbare în interiorul meu şi am impresia că trebuie să mă zbat tot timpul
pentru a obţine ceea ce vreau. Sistemul meu de apărare se dezvoltă pentru a
compensa atacurile şi limitările pe care am impresia că le primesc de la viaţă. Mă simt
singur în faţa obstacolelor care apar în faţa mea, mă simt departe de familia mea.
Vreau atât de mult să mă simt acceptat^ de familia mea, de prietenii mei şi/sau de
societate ! Asemenea unui lup, vreau să fac parte din haită. Mă simt foarte singur, mă
simt ca un rebut, ca un deşeu al societăţii. Mă denigrez şi vreau să îi resping pe
ceilalţi, chiar dacă, în acelaşi timp, am nevoie să mă agăţ de ei. Acest lucru îmi
provoacă o dualitate interioară şi o tensiune puternică. Mononucleoza poate apărea
şi atunci când mă simt vinovat faţă de o anumită situaţie, când îi critic pe ceilalţi sau
când critic viaţa în general, Are legătură cu o problemă a splinei, deoarece există o
creştere a volumului acesteia.
Accept],* să fac curăţenie în viaţa mea şi să investesc mai multă iubire, faţă
de mine şi faţă de ceilalţi. îmi recapăt curajul şi încrederea în mine şi astfel îmi
regăsesc energia şi bucuria de a trăi, care mă ajută să experimentez mai mult
iubirea.
1044.SÂNGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi şi: SÂNGE COAGULAT —
TROMBOZĂ
Plachetele (trombo ci tele) sunt celule sanguine care joacă un rol important în
coagulare. Când numărul de plachete este sub limita normală (tombopenie), este
cazul să mă întreb de unde vine dificultatea mea de a mă integra în familie sau întrun grup, cu care mă identific. Există conflicte care fac ca legăturile care există deja,
la nivelul acelui grup, să fie precare şi există riscul să izbucnească un conflict, dacă
persoanele în cauză nu acţioneaz. Am vrea să intervi, să îndrept lucrurile, dar există
ceva ce mă împiedică să fac acest lucru. Mă simt fragil în faţa situaţiei respective,
deoarece nu vreau sa rănesc pe nimeni. Mă simt singur şi neputincios, fără să ştiu în
ce direcţie să merg.
Accept].* faptul că nu am putere decât asupra vieţii mele. Rămân neutru faţă de
deciziile celorlalţi, mai ales cele care îi privesc pe membri familiei mele. Ştiu că
suntem cu toţii îndrumaţi în alegerile noastre şi las universul să se ocupe de oamenii
pe care îi iubesc. Am grijă de mine şi nu mă las influenţat de cuvintele sau de
conflictele celorlalţi.
1045. SÂNGE — SÂNGERĂRI
Sângerările pot fi comparate cu lacrimile, reprezintă tot o pierdere a bucuriei. Atunci
când sufăr îmi curg lacrimile, seuferinţa mea este atât de intensă încât, parcă am
plânge cu sânge. Unde a dispărut bucuria mea de a trăi ? De unde vine această
suferinţă, această furie, care mă face să văd roşu în faţa ochilor? Poate să aibă o
legătură cu întrebările mele despre originile mele, despre apartenenţa mea la clanul
familial, despre legăturile mele de sânge. Sângerările anorectale (sângele din
scaun) indică cât de mult mă agăţ de trecut Acest lucru are drept consecinţă o
stagnare, faptul că rămân pe loc. Mă simt înţepenit atât pe plan sexual, cât şi în
general, îi acuz pe ceilalţi şi trecutul pentru nefericirile din prezentul meu. Mă retrag în
mine însumi, trăiesc în singurătate, pentru a evita să fiu din nou rănit
Acceptj* şansa pe care o am în viaţă şi îmi regăsesc bucuria de a trăi. Mă eliberez
de toată tristeţea şi accepţi* să primesc ceea ce îmi oferă viaţa.
1046. SÂNGE — SEPTICEMIE
Septicemia este o infecţie gravă (o otrăvire totală) a sângelui. Este ceea ce în limbaj
popular se spune "a-şi face sânge rău" sau "a-şi otrăvi viaţa". în acest caz, joc rolul
victimei şi este important să mă întreb "de cine sa e ce anume mă las otrăvit sau pe
cine las să îmi contamineze existenţa ? Stagnez într-o situaţie, mă simt "pe cale să
putrezesc".
Accepţi* să am întreaga răspundere pentru alegerile mele şi conştientizez
bucuriile vieţii.
1047. SÂNGE — TROMBOZĂ Vezi şi: SÂNGE/CIRCULAŢIE SANGUINĂ/COAGULARE
Sângele care circulă în venele mele reprezintă bucuria de a trăi. O tromboză, care se
defineşte prin formarea cheagurilor de sânge într-o venă sau într-o arteră, provoacă un
blocaj, care împiedică sângele să circule liber. Această stare demonstrează faptul că
există, de asemenea, un blocaj în eliberarea şi în circulaţia iubirii.
Pentru că mă simt singur, sufăr şi am impresia că dificultăţile de care mă izbesc sunt
prea greu de suportat şi că nu sunt capabil să le depăşesc. îmi pierd bucuria de a trăi.
Viaţa mea mi se pare străină, mă simt neglijat, abandonat şi neînţeles. Am impresia că
nu mai există iubire în mine, deavin inflexibil, sunt tot mai închis în modul de a
acţiona şi a gândi, ceea ce provoacă o întărire a arterelor mele. Lupt împotriva oricărei
schimbări şi înţepenesc pe loc. Există o situaţie sau o credinţă de care mă agăţ şi pe
care nu îndrăznesc să o părăsesc ? Această manifestare îmi atinge întreg corpul. Este
interesant de notat faptul că, tromboză se manifestă mai ales la nivelul venelor.
Este posibil să trăiesc o situaţie în care am o dificultate de a primi, mai ales ajutorul
celorlalţi (pe plan psihologic, material sau financiar). Cred că pot face totul singur.
Reţin iubirea pe loc. Atunci când tromboză apare la picioare, indică o teamă de a
merge înainte, o tendinţă de a rămâne "înţepenit" pe loc, fără să mă pot mişca. Mă
simt "bătut în cuie", la sol. Poate fi vorba, de asemenea, de nesiguranţa pe care o simt
când mă despart de cineva iubit. încercând să reţin acea iubire, sporesc şansele ca ea
să dispară. Mă simt "blocat" în emoţiile mele.
Accept ],* să fiu tot mai deschis faţă de viaţă şi accept],* schimbările ca pe semne
ale evoluţiei mele. îmi exprim frustrările şi devin activ şi creativ.
1048. SÂNGE — VARICE
Varicele apar de obicei, la picioare. Sunt rezultatul venelor dilatate: sângele nu mai
poate urca liber spre inimă* deoarece valvulele venelor nu mai funcţionează normal.
Picioarele mă ajută să avansez în viaţă, să mă deplasez dintr-un loc în altul. Varicele
picioarelor indică o circulaţie sanguină proastă. Pot simboliza faptul că, nu îmi mai
convine locul în care mă aflu sau nu îmi place ceea ce fac în prezent. Nu mai găsesc
bucurie în ceea ce fac. Poate fi vorba despre o relaţie afectivă sau despre un loc de
muncă, care a devenit monoton. Sau o situaţie în familie, unde mă devalorizez, în
latura mea feminină. îmi caut locul, "cuibuşorul" meu. Nu mai vreau să avansez într-o
direcţie precisă, dar nu ştiu nici cum să ies din situaţia actuală. Viaţa mea este plină de
insatisfacţii, este lipsită de pasiune şi ternă. Devin zgârcit cu zâmbetele şi veselia mea.
Vreau tot timpul tot mai mult! Structurile în care funcţionez nu îmi mai convin.
Sângele reprezintă bucuria de a trăi şi circulaţia iubirii mele în univers. Venele sunt
mijlocul meu de locomoţie. Sângele din vene se află pe drumul de întoarcere spre
inimă* şi aduce cu el toată iubirea pe care a primit-o de la univers. Varicele pot
indica existenţa unui puternic conflict emoţional, care este direct legat de capacitatea
mea de a mă iubi şi de a primi toată această iubire. Nu mai sunt sincer cu mine
însumi. Direcţia spre care merg sau pământul pe care stau nu îmi oferă ceea ce vreau,
din punct de vedere emoţional. Acest lucru îmi blochează şi îmi ameţeşte "mişcarea
emoţiilor". Am impresia că trag după mine o greutate imensă, ca un prizonier care
trebuie tot timpul să târască după el lanţurile. Uneori este vorba despre o greutate de
ordin financiar, banii îmi dau multe bătăi de cap şi sunt foarte zgârcit în genera], am
impresia că, mai degrabă suport anumite situaţii, decât să Ie creez. Sunt ghidat de
"trebuie", de sentimentul de a fi obligat, lucru care mă împiedică să fiu eu însumi şi să
fac lucruri pentru mine. Varicele la picioare, par frecvent, în timpul sarcinii, ceea ce
arată existenţa unor frici legate de această stare; ca femeie însărcinată, îmi este
teamă să împărtăşesc această iubire cu altcineva, îmi este teamă că îmi pierd
individualitatea, în noul meu rol de mamă şi mă sperie toată responsabilitatea faptului
de a te ocupa de un copil. Ce loc voi ocupa lângă acel copil şi lângă partenerii meu ?
Voi avea tot ajutorul şi sprijinul de care voi avea nevoie ? Povara responsabilităţilor va
fi şi mai grea.
Dacă sunt afectat de varice, mă simt depăşit de situaţie şi îmi este teamă că nu voi
face totul, deoarece am tendinţa să amplific micile detalii. în astfel de momente mă
pot simţi descurajat Nu mă simt susţinut şi sprijinit (este interesant de observat că,
persoanelor care au varice la picioare, sau celor care trebuie să prevină apariţia lor, Ii
se recomandă purtarea unor ciorapi compresivi). Am impresia că dau mult mai mult
decât primesc în schimb. Este ■important să învăţ să iubesc şi să restabilesc situaţia.
îmi accept].* libertatea de a alege şi de a circula liber. Mă fac respectat şi îmi
exprim nevoile. Cer ajutorul de care am nevoie. Nu am nevoie să mă justific. Trăiesc
îndrumat de inima* mea şi am grijă de mine, Mă bucur din plin de viaţă.
1049. SÂNGERĂRI Vezi: SÂNGE — SÂNGERĂRI
1050. SÂNGERĂRI NAZALE Vezi: NAS [SÂNGERĂRI...]
1051. SÂNGERĂRI GINGIVALE Vezi: GINGII [SÂNGERĂRI ALE...]
1052. SÂNI (în general)
, Sânii simbolizează conştiinţa a ceea ce sunt şi generozitatea mea faţă de mine şi de
ceilalţi. Sunt simbolul frumuseţii materne. în funcţie de starea lor, pot observa
echilibrul care există în viaţa mea, între a da şi a primi, între..latura mea feminină şi
cea masculină. 0 stare bună, echilibrată, mă face să fiu cu adevărat fertilă, în toate
aspectele vieţii mele. Viaţa mea afectivă este în armonie cu latura mea raţională. 0
persoană care are sânii mari (fie femeie, fie bărbat) a început, încă de la o vârstă
foarte fragedă, să se simtă obligată să joace rolul mamei faţă de ceilalţi, pentru a se
simţi iubită. Chiar dacă am această abilitate, de a avea grijă de alţii, îmi dau seama
că acţionez astfel deoarece îmi este teamă de respingere şi că, dacă mă simt
admirat pentru această latură a mea, îmi voi atrage astfel recunoştinţa celor din
jurul meu. Poate eu am nevoie de afecţiune maternă... Din contră, dacă am sânii
mici, este posibil să nu am încredere în capacitatea mea de mamă şi să
[ vreau să demonstrez tot timpul că pot face acest lucru. Sânul stâng reprezintă
aspectul mai emoţional, afectiv al laturii mele materne, în timp ce sânul drept este asociat cu responsabilităţile mele de femeie, în familie sau în societate 6
. Dacă am
sânii moi, care atârnă, este important să învăţ să devin mai femeie în felul meu de a
vorbi şi de a acţiona. Sânii reprezintă, de asemenea, feminitatea şi seducţia unei
femei. De multe ori sunt admiraţi în mod exagerat. Apariţia sânilor echivalează cu
faptul' de a deveni femeie, Acest lucru provoacă o mulţime de reacţii, în cazul
femeilor. Este posibil să îmi fie teamă că voi deveni un sex-simbol, că voi fi ridiculizată.
Sau poate să îmi fie ruşine, să mă simt stânjenită. Este posibil să nu vreau să am copii,
deoarece aceştia îmi reamintesc, conştient sau nu, un "şoc" din trecut. Pot avea
anumite temeri cu privire la faptul de a fi, în acelaşi timp, femeie şi mamă. în ce
situaţie am avut impresia că nu voi fi la înălţime în rolul meu de femeie sau de
mamă ?
AcceptJ,* să primesc, la fel de mult cât dau. îmi accept|* feminitatea.
1053. SÂNI (afecţiuni ale...) (dureri, chisturi) vezi şi: CANCER LA SÂN, SÂN—
MASTLTĂ Atunci când am dureri de sâni, este important să mă verific dacă adopt o
atitudine supraprotectoare sau dominatoare faţă de copiii mei sau ceva ce
reprezintă copiii mei (de exemplu, un proiect de muncă, de care mă ocup care şi
cum ar fi copilul meu sau un membru al familiei, un nepot sau nepoată sau un alt
copil pe care îl consider copilul meu sau părinţii mei, care au nevoie de atenţie, ca
nişte copii şi de care mă ocup eu acum) sau faţă de partenerul meu. îmi este teamă
sau chiar mi s-a întâmplat să fie luată de lângă mine, o persoană dragă ? Poate am
fost separată fizic de aceasta sau poate este vorba despre o ruptură în relaţiile mele
personale în care comunicarea nu mai există. Nevoia mea neîmplinită, de a avea o
legătură cu lucrurile sau cu oamenii, lasă un gol în viaţa mea. Am fost renegată de
cineva apropiat şi sufăr mult din această cauză. Sau poate eu am renegat pe cineva
apropiat. Trăiesc o angoasă, mă gândesc prea mult la aceste lucruri. Am impresia că
libertatea mea este distrusă. Mă ocup prea puţin de emoţiile mele şi vreau să domin,
să fiu posesivă. îi judec foarte aspru pe ceilalţi şi nu vreau să aud ce au de spus.
Vreau să controlez totul. Nu am încredere în valoarea mea şi am tendinţa să mă
consum foarte mult în iubire, mă pierd în relaţiile mele, pentru a compensa lipsa de
încredere în mine şi lipsa respectului faţă de mine.
Bucuria pe care aş putea să o simt este absorbită de vechile mele supărări sau de
grijile, care mă urmăresc de atâta timp. Angoasele mele şi nesiguranţa mea sunt
mai puternice decât dorinţa mea de a deveni propriul meu stăpân. Am impresia că
trăiesc în păcat. încerc să înlătur, raţional, toate aceste emoţii. Totuşi, acestea sunt
atât de prezente şi sânii mei pot deveni hipersensibili, lăsând să se vadă toată
această durere interioară. Un chist poate apărea atunci când mă simt vinovată faţă
de un aspect legat de maternitate sau o situaţie în care am trăit un şoc emoţional.
Faptul de a vrea să îi protejez prea mult pe cei dragi, mă face să îi împiedic să
trăiască, ajung să iau decizii în locul lor şi devin o mamă cloşcă.
Accept j¥ să îi las pe cei pe care îi iubesc, să devină autonomi pentru a deveni
şi ei, la rândul lor, persoane responsabile. îmi exprim astfel adevărata personalitate.
Merit tot ceea ce este mai bun. Ignorând angoasele, grijile, resentimentele din
trecut, sânii mei vor redeveni sănătoşi.
1054. SÂNI — ALĂPTARE (dificultăţi de...) VezişUSÂNI—MASTJTĂ
Dificultăţile care apar în alăptare provin, printre altele, din fisuri ale
mameloanelor sau o insuficienţă de lapte. în acest caz, îmi este greu să
accepţi* rolul de mamă. Am impresia că, acest copil îmi distruge libertatea. Mă
percep ca pe o "maşină de produs lapte". Am o dificultate în a constru legătura
mamă-copil, care pare minunată, pengtru majoritatea femeilor. Dar, în cazul meu
nu se întâmplă acest lucru şi mă întreb care este "problema mea"! Devin
neliniştită, deoarece copilul depinde de mine pentru a trăi. Este cazul să mă
întreb: cum aş putea să îi ofer iubire, bebeluşului meu, prin alăptare, când nu
mă simt demnă de el ? Cu o astfel de atitudine blochez totul. Nu mă respect
suficient de mult şi nu îmi ofer iubirea şi tandreţea de care am nevoie. Cum aş
putea să îi dau bebeluşului meu ceea ce nu îmi pot oferi mie însumi ? Vreau să fac
tot posibilul pentru a hrăni copilul, dau foarte mult şi uit complet de femeia din
mine, care a cedat în totalitate locul mamei. Prin urmare mă simt depăşită de
situaţie, deoarece vreau să fac totul foarte bine, nu mă simt la înălţimea acestei
sarcini şi clachez. Cum aş putea să fiu iubita partenerului meu şi, în acelaşi timp,
mama bebeluşului ? Trebuie să învăţ să mă adaptez la orice situaţie nouă, să îmi
dozez efortul. Laptele puţin, pentru copilul meu, poate indica faptul că eu însămi
am foarte puţină hrană afectivă (afecţiune, tandreţe, atenţi etc.) din partea
partenerului meu, de când a apărut bebeluşul, care "îmi ocupă tot locul" şi care
primeşte toată atenţia. Această situaţie, îmi poate aminti, de asemenea, relaţia cu
propria mea mamă, în care simţeam o răceală, un gol, o lipsă. Rolul meu de mamă
reactivează acum rănile mele emoţionale în relaţie cu propria mea mamă. Cum să
fiu o mamă bună şi o iubită bună, în acelaşi timp ? Cum să împac intimitatea mea,
cu copilul, pentru a mă simţi bine ? îmi accept corpul şi persoana mea aşa cum
sunt. Mă poziţionez şi îmi ocup spaţiul de care am nevoie şi care este al meu. Mă
privesc cu iubire şi cu blândeţe,
Accept|* să împărtăşesc această iubire cu ebbeluşul meu, ştiind că el există în
viaţa mea, pentru a mă ajuta să devin o persoană mai bună. îmi oferă bucurie şi iubire
necondiţionată. Astfel pot deveni stăpână pe viaţa mea şi pot creşte sentimentul de
libertate pe care îl am.
1055. SÂNI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SÂN
1056. SÂNI — MASTITĂ
Mastita este o inflamaţie dureroasă a sânului, care poate apărea în timpul alăptării,
care devine periculoasă, dacă există o scurgere de puroi din mamelon.
în acest caz, tot în relaţie cu maternitatea, este posibil să mă simt obosită după
naştere, (sau din alte motive) şi îmi provoc o stare de rău, care mă obligă să întrerup alăptarea, fără să mă simt vinovată. Sau poate am impresia că sunt prea maternă în
relaţie cu partenerul meu sau cu cineva din anturajul meu. Aceste dureri de sân pot
indica, de asemenea, faptul că sunt prea dură cu mine însumi. Am impresia că trebuie
să mă sacrific pentru familie, pentru muncă sau pentru o cauză foarte importantă
pentru mine. Nu mai suport, sunt agresivă şi frustrările se acumulează tot mai mult.
Accept;* să recunosc faptul că, modul meu de a funcţiona mă împiedică să mă
împlinesc. Observ cu atenţie toate calităţile pe care Ie am. Mă întreb de ce am o
nevoie atât de mare de a mă simţi utilă pentru cineva. Acceptându-mi ;* valoarea, nu
voi mai avea nimic de demonstrat, nimănui. Dacă îmi ofer mie însumi mai multă
iubire, voi putea astfel să o ofer şi celoalalţi, într-un mod dezinteresat, gratuit şi
simplu, aşa cum o face un copil. Sunt capabilă să spun da sau nu, în funcţie de ceea
ce este bine pentru mine. Accept;* să îi las pe ceilalţi să aleagă liberi, învăţ să mă
iubesc. Recunosc faptul că, fiecare dintre noi evoluează prin experienţele pe care le
are.
1057. SCABIE, RÂIE Vezi: PIELE—SCABIE SAU RÂIE
1058. SCARLATINĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI
1059. SCHELET Vezi: OASE
1060. SCHIZOFRENIE Vezi:PSIHOZĂ—SCHIZOFRENIE
1061. SCIATIC (nervul...) Vezi:NERVUL SCIATIC
1062. SCLERODERMIE Vezi: PIELE—SCLERODERMIE
1063. SCLEROZA Vezi şi: INFLAMAŢII SISTEM IMUNITAR
Scleroza o hipertrofie care întăreşte ţesutul conjunctiv, prezent în întreg corpul.
Este important să conştientizez că, dacă sunt afectat de această boală, mă atac
pe mine însumi, ceea ce poate determina scleroza să se întindă, la majoritatea
organelor. Această hipertrofie provoacă un fel de energie arzătoare, care scoate la
suprafaţă furia mult timp refulată. Ţesuturile se întăresc şi la fel şi gândurile mele,
atitudinile mele şi se creează un dezechilibru energetic. îmi întăresc poziţţia faţă de
viaţă şi faţă de persoanele din anturajul meu. Sunt inflexibil şi mă adaptez foarte
greu la noile situaţii. Prefer să mă agăţ de vechile mele mentalităţi. Nu mai sunt
flexibil, mai ales faţă de ceea ce se întâmplă în cadrul familiei mele. Este posibil să
mă simt invadat de ceilalţi. întregul meu corp sau oricare parte din el poate fi
afectat de scleroză. Este important să conştientizez ceea ce trăiesc în interiorul
meu. Dacă mă închid faţă de iubire, acest lucru poate însemna că mă consider
nedem de această iubire, că mă simt vinovat sau îmi este ruşine de viaţă.
Accept],* să fiu deschis faţă de iubire, îmi recunosc valoarea divină, eu sunt totul
şi pot face totul. îmi regăsesc curiozitatea şi lucrurile care mă pasionează.
1064. SCLEROZA ÎN PLĂCI
Scleroza în plăci este o demielinizare7(i, care pare inflamatorie, prin procesul autoimun al învelişului care înfăşoară căile nervoase ale creierului şi măduvei spinării.
întreg corpul este afectat şi accesele (puseurile) pot surveni în diverse momente ale
vieţii. Este ca şi cum întreg corpul meu ar fi într-o capcană, prins într-o cuşcă, care
devine tot mai mică, în înlănţuirea evenimentelor. Dacă sunt afectat de scleroză în
plăci, acest lucru înseamnă că sunt afectat, în general, de suferinţe puternice şi mă
simt descurajat în viaţă. Există ceva sau cineva care mă paralizează, mă simt blocat.
Nu mă mai simt vioi în faţa vieţii. Viaţa mea duce lipsă de tandreţe, de "miere" (demiel-inizare). Trăiesc o revoltă puternică, care îmi animă întreaga fiinţă. Mă simt
obligat să fac totul eu singur. Fiind foarte perfecţionist şi intransigent, refuz să mă
înşel şi accept;* cu greu ajutorul celorlalţi. îmi este greu să accept;* constrângerile,
mai ales pe cele care provin din familia mea. Voinţa mea este tot timpul pusă la
încercare. Conştientizez faptul că trebuie să fiu foarte dur cu gîndurile mele şi să
rămân departe de emoţiile mele. Gândul unui eşec mă îngrozeşte. îmi este greu să mă
iert şi să îi iert pe ceilalţi. Pot să îmi port pică pentru că am lăsat să scape o
oportunitate. îmi este teamă că voi fi dat la o parte, voi fi abandonat. Sau îmi este
teamă că voi cădea, atât în sens propriu cât şi figurat şi că, o astfel de cădere mi-ar
putea provoca moartea. Toate aceste frici, care implică o deplasare pe verticală şi
care mă pot face să cred că viaţa mea este în pericol, pot declanşa o scleroză în
plăci. Poate fi vorba, de exemplu, despre căderea de pe o scară, riscul de a cădea
într-o groapă, pierderea bruscă de altitudine în avion, ceva ce îmi cade în cap etc. La
nivel simbolic, expresii de genul "a-mi cădea cineva cu tronc" (a mă îndrăgosti) devin
periculoase pentru mine. Căderea poate fi fizică, morală sau simbolică. Toate aceste
situaţii mi se par bulversante, uimitoare şi sunt siderat. îmi este teamă că voi cădea
de foarte sus sau că "va cădea ceva de sus peste mine" şi voi muri. Sau mă pot simţi
degradat de cineva sau de teama că îmi voi pierde protecţia sau o poziţie privilegiată
la muncă, de exemplu. Am impresia că nu mai am niciun viitor. Foarte des, mă judec
sau îi pot judeca pe ceilalţi foarte sever, ceea ce creează un sentiment de
depreciere, de devalorizare şi de diminuare a persoanei mele. Când mă simt
diminuat, doborât, am impresia că viaţa mă zdrobeşte şi am tendinţa să cad, în loc să
stau în picoare. Pot ajunge chiar să mă opresc, să mă imobilizez, nu mai am forţă se
avansez, să mă mişc. Astfel, boala se va manifesta mai întâi la picioare şi pot avea
impresia că sunt strivit. Faptul de a-mi reduce capacitatea de a mă deplasa, de a
merge, de a mă mişca, îmi poate da senzaţia că astfel sunt mai în siguranţă. Faptul de
a nu mai putea merge mai departe, mă poate împiedica să fiu nevoit să fac faţă unei
situaţii, pe care vreau să o evit cu orice preţ. Dacă, de exemplu, nu am capacitatea fizică de a repune pe
picioare o companie aflată în dificultate, boala mă ajută să evit să am din nou un
eşec în care mă devalorizez. Indiferent ce vârstă am, nu mi se dă voie să am
proiecte, să mă dezvolt, să îmi exprim părerea. Iau asupra mea povara de a realiza
dorinţele mamei mele sau ale tatălui meu: devin "braţele şi picioarele lor". Mă mişc
repede, dat fiind faptul că sunt neputincios să joc acest rol. Ajung să nu mă consider
destul de bun pentru ei. Apărarea mea în faţa acestor frici va consta în a vrea să
controlez totul, a vrea ca totul să se petreacă aşa cum vreau eu. Criticile, care de
obicei sunt împotriva mea, îmi otrăvesc viaţa. Cred că suferinţa face parte din viaţa
mea de zi cu zi şi că nu merit să mă odihnesc. Fac eforturi pentru a mă depăşi şi, cu
toate acestea, nu sunt suficiente. Corpul meu obosit refuză să mai ducă lupra
aceasta şi îmi dă de înţeles că este posibil ca şi eu să am nevoie de ceilalţi şi că
trebuie să învăţ să am încredere în ei. Mă opun fericirii şi valorizării mele. Mă neg pe
mine însumi. Faptul că am fost umilit şi degradat mă face să cred că nu valorez mare
lucru. Sunt ca un copac care cade. Mă simt abătut. Mă distrug atât de tare cu
gândurile mele, iar acum boala mă distruge şi ea. Inflamaţia indică o furie arzătoare
şi foarte emoţională, care îmi poate afecta întreaga existenţă. îmi pot pune
următoare întrebare: "Oare chiar îmi doresc să fiu liber cu adevărat ?" Poate,
inconştient, vreau să mă răzbun astfel pe cineva, care gravitează în universul meu,
dar care nu mi-a arătat destul de multă iubire! Această formă de cuşcă, în care se
află corpul meu, mă protejează de faptul de a fi obligat să îmi exprim adevăratele
sentimente ! Dacă tac astfel, mă simt obligat să merg într-o direcţie pentru a Ie face
pep lac celorlalţi, în loc să avansez în direcţia în care vreau eu să merg. în loc să fiu
în mişcare, să mă schimb, sunt în inerţie, stagnez. Deoarece nu mai vreau să simt
nimic, nervii mei senzitivi sunt afectaţi de boală. Reprimarea emoţiilor poate duce la
o incapacitate de a-mi schimba emoţiile şi poate provoca astfel o alterare musculară
şi metală. Când sunt afectat de scleroza în plăci, devin dependent de ceilalţi.
Devin asemenea unui copil, care vrea ca cineva să se ocupe de nevoile sale de bază.
Trebuie să mă agăţ de ceilalţi, pentru a nu cădea, atât pe plan fizic, cât şi emoţional.
Trebuie să mă întreb dacă, responsabilităţile mele de adult sunt prea greu de purtat.
Poate prefer să mă întorc la o stare de dependenţă,.în loc să fiu nevoit să fac tot
timpul eforturi pentru a dobândi sau a păstra ceea ce am. îmi era atât de bine când
mama avea grijă de mine... 0 consideram admirabilă. Dar acum nu voi mai vedea
niciodată blândeţea din ochii ei... Acum am impresia că viaţa mea este tot timpul
agitată, în plină efervescenţă. Corpul meu îmi transmite mesajul să mă relaxez, să
mă eliberez de aceste lanţuri. Soluţia se află numai în mine.
Accept[V să am încredere în îndrumătorul meu interior şi recunosc în fiecare,
prezenţa acestuia, care ne face pe fiecare dintre dintre noi să acţionăm cât putem
mai bine. Astfel, voi arăta mai multă flexibilitate şi înţelegere. Accept],* să dau un
sens vieţii mele. Redevin stăpân pe viaţa mea şi îmi asum din plin sentimentele.
Aprobarea celorlalţi nu mai este necesară. îmi accept sentimentele interioare,
acestea fac parte din mine. Las la o parte comentariile negative la adresa mea, atât
pe cele din familie, cât şi pe cele din jurul meu. îmi acord mai multă blândeţe. Urmez
curentul vieţii şi bucuriile, ei şi astfel voi evoiua în mod armonios. Renunţ Ia rolul
meu de clovn şi las să se vadă lumina mea interioară. Pacea mea interioară va deveni
tot mai mare în fiecare zi.
1065. SCLEROZA — LATERALĂ AMIOTROFICĂ Vezi: CHARCOT [BOALA LUI...]
1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALĂ [DEVIERI ALE...]—SCOLIOZA
1067. SCRÂŞNIT DIN DINŢI Vezi: DINŢI [SCRÂŞNIT DIN...] MAXILARE [DURERE
DE...]
1068. SCRUPULE
Scrupulele apar în cazul unei persoane care simte o nelinişte faţă de propria sa
conştiinţă. "Mă doare sufletul", sunt plin de îndoieli. Mă autoanalizez tot timpul. Acest
lucru îmi scade nivelul de energie şi poate duce la apariţia sau la acelerarea
îmbătrânirii.
Accept],* să trăiesc în armonie şi să mă îndrept spre idei noi, astfel îmi regăsesc
entuziasmul!
1069. SCURGERI VAGINALE VezULEUCOREE
1070. SENECTUTE Vezi: BĂTRÂNEŢE [AFECŢIUNIDE...]
1071. SENILITATE
Dacă sunt o persoană în vârstă şi îmi sunt afectate facultăţile fizice şi psihice, se
vorbeşte despre senilitate. Senilitatea este o boală care are legătură cu evadarea,
cu fuga de ceva.. Prin întoarcerea într-o stare asemănătoare cu copilăria, mă întorc Ia
siguranţa pe care mi-o aduce acea stare. Aleg să îi las pe ceilalţi să se ocupe de mine,
vreau să aibă grijă de mine. Mă simt neputincios pe mai multe planuri, mai ales în
comunicarea foarte difcilă, cu ceilalţi. în loc să trăiesc în pasivitate, ca adult, prefer să
fiu conisderat senil şi să îmi creez astfel Î un motiv întemeiat pentru ca ceilalţi să se
ocupe de mine, să mă trateze ca pe un copil. îmi pun întrebări de genul: Oare viaţa
mea mai merită să fie trăită ? ce mai pot realiza acum?
Dacă sunt afectat de senilitate, accept].* să conştientizez faptul că nu este
nevoie să fug nicăieri. Dacă vreau să am parte de atenţia atât de mult dorită, trebuie
să o manifest eu însumi. Mă bucur de protecţia divină, trăiesc în pace şi în deplină
siguranţă. în fiecare moment din viaţa mea, conştientizez forţa Universului. îmi pot
crea viaţa aşa cum vreau eu: trebuie doar să devin propriul meu stăpân şi să cer
ajutot atunci când am nevoie, pentru a-mi îndeplini visele.
1072. SEPTICEMIE Vezi:SÂNGE—SEPTICEMIE
1073. SETE VezişUINSOLAŢIE, RINICHI [PROBLEME RENALE], SÂNGE—DIABET
t Setea este un fenomen natural, care contribuie la echilibrul subtanţelor din sistemul
sanguin, precum sarea şi zahărul, printre altele. Când senzaţia de sete este exagerată (polidipsie), gândurile mele sunt tulburate, inima bate foarte
puternic, nu mai văd clar, am gâtul uscat şi îmi este sete. îmi lipseşte ceva pentru a
fi fericit. Să beau ! Pentru moment, setea se calmează, dar revine foarte repede,
deoarece cauza este în mentalul meu. Este nevoie să descopăr această cauză: ce
anume mă deranjează în viaţă ? Munca mea pare ceva plictisitor ? Ce gând sau ce
frică îmi usucă gura sau spiritul ? Am impresia că îmi este sete de viaţă ? Ce mă
nemulţumeşte, ce îmi lipseşte şi nu am nciodată destul ? Când voi găsi răspunsul,
setea aceasta, în aparenţă de nepotolit, va fi controlată. Condimentele puternice
sunt recunoscute pentru calitatea lor de a accentua dorinţa sexuală. Acest excitant,
folosit adecvat, poate diminua setea. în schimb, o relaţie. sexuală nesatisfăcătoare
va avea ca efect creşterea senzaţiei de sete, amplificarea sentimentului de lipsă.
Pentru a umple această lipsă, dorinţa de a bea reprezintă nevoia mea de viaţă,
deoarece apa este simbolul vieţii. în cazul în care beau foarte puţine lichide şi îmi
este rar sete, am prea multă salivă, înseamnă că sunt prea centrat pe mine însumi,
pentru a vedea ceea ce se întâmplă în altă parte decât în "micul meu univers" şi nu
sunt suficient de deschis spre lumea exterioară.
Accept;* să fiu mai deschis faţă de viaţă, faţă de iubire, pentru a găsi în sfârşit
soluţia de "a-mi potoli setea".
1074.SEXUALE (DEVIAŢII ŞI PERVERSIUNI ÎN GENERAL)
Atunci când sunt afectat de o deviaţie sexuală, acest lucru indică faptul că vreau să
refulez sau să resping o parte importantă din mine şi trăiesc tot timpul o luptă
interioară.
Am fost rănit de multe ori în viaţa mea şi nu îmi dau seama că deviata se datorează
unei frustrări. Mă simt prizonier în suferinţa mea, din cauza educaţie mele stricte şi a
regulilor societăţii, a propriilor mele limitări şi vreau să îmi amplific sentimentul de
libertate şi de putere.
Astfel, corpul meu îmi spune să accept;* fiecare aspect din mine, pe care îl
asociez unui defect. Fiecare fiinţă are o latură masculină şi o latură feminină. Dacă
sunt un bărbat, îmi accept].* feminitatea şi dacă sunt femeie, îmi accept;* latura
masculină. Devin modest şi decid să mă afirm fără să îi rănesc pe ceilalţi. Aleg să
îmi unific întreaga fiinţă, deoarece fiecare parte din mine vrea să se exprime.
1075.SEXUALE (FRUSTRĂRI, LIPSA DORINŢEI...) Vezi şi: EJACULARE PRECOCE
Fiind de multe ori influenţat de o educaţie prea strictă cu privire la tot ceea ce
înseamnă sexualitatea, cred sincer, că organele sexuale sunt ceva imoral şi
murdar. Sau este posibil să sufăr de un complex legat de performanţă şi cu cât
vreau să îmi îmbunătăţesc această performanţă, cu atât voi reuşi mai puţin. Este
posibil să port pică persoanelor de sex opus şi faptul de a-mi nega sexualitatea
sau de a refuza să o manifest, este o modalitate de a mă răzbuna: "nu le voi oferi
nicio plăcere, ei sau ele nu merită acest lucru !" Astfel, mă pedepsesc pe mine
însumi şi mă privez de nevoile mele vitale. Poate fi vorba şi despre diminuarea său
absenţa dorinţei sexuale (anafrodizia). Decepţiile mele şi lipsa mea de interes faţă
de viaţă mă determină să trăiesc acelaşi lucru şi la nivelul sexualităţii. Poate fi
vorba despre un anumit grad de disperare, cauzat de negativitatea mea faţă de
mine însumi şi faţă de ceilalţi.
Este preferabil să accept],* să-mi trăiesc într-un mod sănătos sexualitatea,
deoarece face parte din calitatea vieţii mele. îmi acord timp pentru lucrurile care îmi
fac plăcere, care îmi oferă satisfacţie. Pofta mea de viaţă şi pentru lucrurile bune se
va trezi astfel, la fel ca şi cea pentru relaţiile intime şi sexuale.
1076. SEXUALĂ (HĂRŢUIRE...)
Dacă trăiesc o situaţie de hărţuire sexuală, acest lucru indică faptul că trăiesc multe
frici, uneori inconştiente şi mă las manipulat de tandreţe sau de o altă formă de
iubire. Pot, inconştient, să am o nevoie atât de mare de afecţiune, încât acest mesaj
poate fi perceput, de cineva din exterior, în sens negativ. Ceilalţi pot crede că sunt
disponibil sau interesat, în timp ce este vorba doar de nevoia mea de atenţie şi de a fi
iubit.
Accept].* să mă fac respectat ca persoană. Trebuie mai întâi să identific sursele
care determină această situaţie, pentru a-mi recăpăta puterea şi a-mi continua viaţa
"mai normal".
1077. SFORĂIT
Zgomotul pe care îl scot când respir în tifnpul somnului sau care provine de la un
obstacol de pe căile nazale sau laringe, se numeşte sforăit. în cazul în care sforăi,
trebuie să îmi pun următoarele întrebări: oare mă agăţ de vechile mele idei, de
atitudinile mele sau de bunurile materiale? Mă încăpăţânez să rămân într-o relaţie sau
într-o situaţie, care nu mai este bună pentru mine? Sunt obosit? Stagnez în vechile
mele modele de viaţă, ceea ce îmi îngrădeşte libertatea ? Dacă am sinusurile
înfundate, mă întreb care este lucrul pe care îl respir greu în timpul nopţii (de
exemplu, mirosul partenerului meu, un parfum etc.) Sau poate, vreau să îl "prind" pe
partenerul meu, care doarme lângă mine şi să înlătur distanţa care ne separă (atât pe
plan fizic, cât şi emoţional]. Prin urmare, încerc să mă apropii de el. Sau poate încerc
să îi spun, în timpul nopţii, tot ceea ce nu am reuşit
; să exprim în timpul zilei ? Dacă nu mă simt înţeles în cererile mele, am tendinţa de a
sforăi şi inconştientul meu continua să se exprime în timpul nopţii, deoarece nu pot
să mă exprim altfel. Mă simt prins într-o capcană, în relaţie cu partenerul meu sau în
altă relaţie personală. Este important să văd dacă sforăitul se produce când inspir
sau când expir aerul: dacă are loc în timpul inspiraţiei, este un strigăt de ajutor, iar
dacă are Ioc în timpul expiraţiei, înseamnă că vreau să îndepărtez un pericol.
Accept;* să învăţ să mă detaşez şi să fac loc lucrurilor noi. învăţ să comunic clar şi
fără subînţelesuri sau ambiguităţi. Sunt deschis faţă de schimbare şi lucruri
. noi.
1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE)
în cazul în care sunt purtătorul virusului HIV [virusul imun o deficienţei umane) şi
starea mea de sănătate este bună, se spune pur şi simpu că sunt, seropozitiv şi,
este posibil, să nu dezvolt niciodată boala. Dacă însă sistemul meu imunitar slăbeşte
din cauza virusului HIV, se poate spune că am această boală, SIDA. Dacă sunt
afectat de această boală, sistemul meu iminitar are un deficit de celule T (limfocite
sau variante ale globulelor albe din sânge şi din limfă) şi devine incapabil de a mă
proteja împotriva unor afecţiuni precum pneumonia sau cancerul. Virusul care
produce SIDA este transmis prin sânge (sânge contaminat în timpul unei transfuzii
de sânge, printr-o seringă infectată sau o rană care intră în contact cu sângele
infectat etc.) sau prin contact sexual. Glanda timus (situată în faţa traheei) locul în
care se formează celulele de tip T este afectată de boală şi astfel energia inimiiY şi
întreg corpul vor fi afectate. Difuzarea celulelor infectate în lichidul extracelular, mai
ales în sânge, corespunde energiei emoţionale. Sângele în legătură cu inimaV
simbolizează iubirea şi suferinţele, creativitatea. Astfel, sistemul meu emoţional
este în dezechilibru şi incapabil să se exprime liber. Trăiesc o mare culpabilitate
faţă de iubire, am impresia că nu sunt la înălţimea aşteptată. Corpul meu
devine slăbit şi tot mai vulnerabil în faţa invaziilor exterioare. Este ca şi cum,
sistemul meu imunitar nu ar mai putea face diferenţa între ceea ce este bun pentru
mine şi ceea ce nu este bun. Este important să conştientizez faptul că îmi refulez
emoţiile, precum frica şi furia, că îmi neg întreaga fiinţă şi sunt pe care să mă distrug
în totalitate. Reprimării sentimentelor se adaugă, de obicei, o culpabilitate profundă,
care mă roade în interior. Nu mă respect aproape deloc şi îmi este frică de judecata
celorlalţi. Şi, bineînţeles, pentru că nu îmi place felul în care mă văd ceilalţi, este
posibil să fac parte dintr-un grup social, care este foarte des criticat, judecat, chiar
neînţeles de ceilalţi, de exemplu, pot fi homosexual, toxicoman, de rasă neagră,
prostituată etc. (categorii care sunt cele mai expuse infectării cu HIV şi care sunt
victime ale discriminării, de către restul societăţii. Incapacitatea mea de a mă
iubi şi a mă acceptaj,* aşa cum sunt determină faptul că nu reuşesc să mă
protejez, mă simt fără apărare, la fel ca tunci când eram copil. Forţa mea interioară
care, în mod normal, se sprijină pe iubire, pe aceptare|V şi pe o dorinţă puternică
de a trăi, este acum slăbită şi se distruge treptat. Chiar şi inconştient, moartea
poate părea o soluţie pentru disperarea mea. îmi este ruşine de mine însumi,
nu mai sunt în contact cu propriile mele emoţii, este "un gol total. A trecut mult timp
de când am impresia că nu mai am nicio autoritate asupra vieţii mele. Sunt incapabil
să cer ajutor celor apropiaţi, indiferent de doemniul în care am nevoie. Boala aceasta
poate este singura modalitate de a avea parte, în sfârşit, de atenţia şi de iubirea
părinţilor mei. Mă consider o ruşine pentru familia mea şi ar fi mai bine să dispar...
Astfel nu aş mai fi o sursă de suferinţă pentru ei, deoarece nu sunt conform
aşteptărilor lor. Integritatea mea este atinsă. Este important să fiu conştient de
faptul că, virusul HIV este transmis prin sânge sau prin spermă, în timpul relaţiilor
sexuale, ambele simbolizează viaţa (o transfuzie de sânge poate salva o viaţă şi, prin
actul sexual, pot da viaţă, pot continua linia de sânge]. Ambele sunt acte de iubire
necondiţionată. Şi atunci cum este posibil, ca prin aceste acte, să poată fi transmisă
"moartea" ? Unde a avut Ioc ruptura interioară de iubirea din mine, ruptură care a
permis virusului să se instaleze şi să fie stăpân în corpul meu ? De ce am devenit
propriul meu parazit, în loc să fiu cel mai bun prieten al meu ? Descopăr faptul că
trăierea unei experienţe sexuale poate fi un fapt plin de revelaţii emoţionale. Chiar şi
pe plan spiritual, o experienţă sexuală mă poate face să trăiesc evenimente benefice
atunci când energia sexuală se deschide, din chakra de bază, care este sursa elanului
meu spiritual. Dacă însă această energie este prost folosită, doar pentru
automulţumire şi complezenţă, se poate întoarce împotriva mea. Fără o sinceră
manifestare de puritate, se poate transforma într-o energie bolnavă. învăţ să
recunosc energiile din mine şi le folosesc pentru evoluţia mea.
Accept], V să am grijă de mine, am încredere în mine şi învăţ să îmi iubesc = fiecare
parte din mine. Trebuie să renasc din nou şi, de aici înainte, accept jV să trăiesc
pentru mine şi să fiu fericit. Accept],V cine sunt, adică o fiinţă divină şi extraordinară.
Dacă am copii, toate acestea îi vor ajuta să devină la rândul lor stăpâni pe viaţa lor şi
să îşi dezvolte şi să-şi accepte].* fiinţa, în totalitatea ea.
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOU...]
1080. SINCOPĂ Vezi: CREIER —SINCOPĂ
1081. SINDROMUL BĂUTORILOR DE LAPTE Vezi: BĂUTORI DE LAPTE
[SINDROMUL...]
1082. SINDROMUL"" LUI BURNETT Vezi: BĂUTORI DE LAPTE [SINDROMUL...]
1083. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI
1084. SINDROMUL LUI CUSHING Vezi: CUSHING [SINDROMUL LUI...]
1085. SINDROMUL DOWN Vezt MONGOLISM
1086. SINDROMUL LUI GELINEAU Vezi:NARCOLEPSIE
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTĂ
Vezi şi: SISTEM IMUNITAR
Sindromul Guilain-Barre81 se caracterizează prin inflamaţia şi demielinizarea (lipsa
de mielină82) a numeroaselor rădăcini nervoase. Această inflamaţie este uneori
continuarea unei boli infecţioase sau virale sau a unei vaccinări, cel mai : adesea, se
pare că rezultă dintr-un dezechilibru imunitar. Este localizată mai ales pe partea
inferioară a corpului, dar poate afecta toate rădăcinile nervilor rahidierri şi cranieni. în acest caz, mă aflu într-o situaţie în care am impresia că sunt
spionat; ceva sau cineva se .camuflează ca un cameleon şi vor să mă atace.Sunt tot
timpul nervos, în alertă, stau la pândă, nu am încredere în nimeni, mă simt
neputincios, deoarece nu îmi cunosc adeversarul, care oricum, se presupune că ar
trebui să mă protejeze. Există "un chip cu două feţe", ca şi mine uneori şi acest lucru
mă deranjează. Devin hipersensibil la tot ceea ce este în jurul meu, pentru a evita
pericolul şi mă simt neputincios să reacţionez, deoarece nu ştiu de unde va veni acel
atac. Este posibil să îmi port pică deoarece am spus sau am făcut ceva şi am un
sentiment de culpabilitate. Am impresia că am trădat pe cineva sau că am fost
trădat... Pot descoperi informaţii care mă vor oblige să exclude pe cineva din viaţa
mea. A fost tăiat un contact între mine şi cineva sau o situaţie. Pierderea unui prieten
bun mă sperie şi este posibil să reacţionez având relaţii sueperficiale cu oamenii,
pentru a-mi proteja astfel sensibilitatea. Această ruptură poate fi şi faţă de mine
însumi, deoarece există un conflict între individualitatea mea şi sufletul meu: uneori
mă neg pe mine însumi.
Accept],* să conştientizez şi să înţeleg de ce minciuna şi îndoiala sunt prezente în
viaţa mea şi, începând de acum voi trăi în adevăr, în fiecare moment, indiferent dacă
va fi faţă de mine sau faţă de ceilalţi. Astfel voi putea' dezvola relaţii sincere, profunde
şi durabile cu ceilalţi. Am o protecţie naturală şi viaţa mea devine tot mai calmă şi mai
luminoasă.
1088. SINDROMUL IMUNODEF1CIENŢEI DOBÂNDITE Vezi: SIDA
1089. SINDRMUL MARFAN
Boală de tip ereditar, care atinge fibrele ţesutului conjunctiv* responsabil de
anomaliile ocular şi cardiac. Această boală se întâlneşte la persoanele de talie înaltă
cu articulaţii foarte suple, care prezintă anomalii cardiace şi în special ale aortei .
Există oare secrete de familie care au fost ascunse de mine? Există o legătură care nu
a fost stabilită cu trecutul. Calea inimii a fost blocată prin lipsă de comunicare. Care
este motivul care mă împiedică să comunic cu părinţii mei sau alţi membri ai familiei
extinse?
1090. SINDROMUL DE OBOSEALĂ CRONICĂ Vezi: OBOSEALĂ CRONICĂ [SINDROM
DE...]
1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAŢIE—
SINDROMPREMENSTRUAL
1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RAS.) SAU
PNEUMOPATIE ATIPICĂ Vezi şi: PLĂMÂNI— PNEUMONIE, RESPIRAŢIE
Sindromul respirator acut sever (S.R.A.S.) denumit şi pneumopatie atipică,
este o infecţie pulmonară gravă, caracterizată prin apariţia bruscă a unei febre de
peste 38° C, însoţite de alte simptome respiratorii precum tuse, sufocare sau
dificultăţi de respiraţie. îmi este frică, respir greu, mă sufoc, am febră. Temperatura
urcă în mine, atunci când mă simt blocat într-o situaţie, în cuplu, la sreviciu sau în
altă parte. Ştiu că spaţiul meu vital trebuie revizuit, deoarece situaţia în care mă aflu
acum, mă sufocă. îmi este teamă să mă fixez undeva, fricisă-mi iau un angajament. Mă
simt invadat din toate părţile de oameni care îmi otrăvesc existenţa. Este foarte urgent
să conştientizez aceste lucruri, pentru a mă elibera de frici şi a-mi asuma din plin
existenţa. îmi analizez fricile legate de angajament.
Accept;* să descopăr situaţiile în care îmi pot găsi locul cuvenit şi mai este timp
să mă dezangajez, să mă eliberez şi să rup sau să schimb ceva în comportamentul
meu. învăţ să aleg în funcţie de nevoile mele şi îmi regăsesc în armonia, respir cu
toată forţa.
1093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi şi: SPATE [AFECŢIUNI ALE...],
INFLAMAŢII,
TENDOANE
Sindromul de suprautilizare este o afecţiune care apare mai ales la muzicieni.
Se caracterizează prin inflamaţia tendoanelor de la degete, de la încheieturi, de la
coate şi uneori, de la umeri sau de la gât. Poate provoca şi dureri de spate. Se
spune că poziţiile inconfortabile pot face ca 53 % dintre muzicienii unei orchestre să
sufere de dureri de spate. în cazul în care sunt muzician, sunt adeseori prins în
spaţii închise şi strâmte, cu un confort prea puţin adaptat la natura meseriei. Când
umerii mei sunt afectaţi, este posibil ca, lungile ore de practică să mă determine să
consider munca foarte greu de suportat. Nesiguranţa locului de muncă şi competiţia
foarte dură din acest medium mă fac să trăiesc frici puternice şi nu mă simt
suficient de susţinut; şi de aici provin durerile mele de umeri.
Accept;* să fiu flexibil şi să îmi armonizez energia mentală şi spirituală atunci
când tendoanele mele sunt afectate. Fiecare parte din corp îmi trimite un mesaj
despre ceea ce trăiesc. Chiar dacă afecţiunea poate părea să aibă o legătură cu
profesia mea de muzician, totuşi, nimic nu este întâmplător. Identific partea
implicată pentru a face conştientizarea şi a mă simţi mai bine în ceea ce fac.
1094. SINDROMUL UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNCHII GALBENE [SINDROM
AL...]
1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi; ÎNCHEIETURA MÂINII —
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
1096. SINUCIDERE Vezi şi: ANGOASĂ, ANXIETATE, MELANCOLIE
Dacă mă gândesc la sinucidere, iau decizia de a mă autodistruge. Mă simt golit de
. energie. Această idee îmi bântuie gândurile tot timpul. Devin melancolic, solitar, plin de
amărăciune. Nu mai reuşesc să am un contact cu lumea exterioară, trăiesc în peştera
mea, în ere nu la pe nimeni să intre, deoarece "nimeni nu mă înţelege". Suferinţa mea
este atât de mare, încât nu mai văd lumina. Este o suferinţă insuportabilă. Sinuciderea
are legătură cu evadarea, cu fuga. Mă pot întreba ' de ce anume vreau să fug, de
durerea mea interioară, de responsabilităţile mele, " de golul meu interior, de lipsa mea
de iubire etc. Dacă consum droguri, alcool şi ff am o alimentaţie săracă în nutrienţii
esenţiali pentru echilibrul meu interior, ^"pentru sistemul meu nervos, pot, în anumite condiţii, să am idei legate de sinucidere. Sau, mă pot gândi la sinucidere atunci când
vreau să pedepsesc pe cineva, el sau ea vor purta astfel culpabilitatea de a nu mă fi
iubit destul.
Accept]* să am încredere, închid ochii: lumina este în inima mea*. Vorbesc cu
cineva despre problemele mele sau scriu despre toată depresia pe care o trăiesc şi
cer ajutor celorlalţi.
1097. SINUS PILONIDAL Vezi şi: SPATE / [AFECŢIUNI ALE...] / PARTEA INFERIOARĂ A
SPATELUI, INFECŢII [ÎN GENERAL] Sinusul pilonidal este o infecţie a sistemului
pilos, la nivelul muşchiului de lângă coccis, la baza coloanei vertebrale. în cazul în
care sunt afectat de această boală, trăiesc o frustrare, iritare sau revolt faţă de o
situaţie în care nevoile mele de bază sunt în pericol şi nu mai pot fi împlinite aşa
cum vreau eu. Această stare de "lipsă" îmi poate aminti o situaţie din copilărie sau
chiar din perioada intrauterină, când am avut impresia că îmi lipsea ceva sau
cineva, vital pentru mine, în acel moment. Poate fi vorba despre un element fizic, de
exemplu, un loc cald în care locuiam, haine confortabile, toate acestea fiind legate
de planul afectiv, de iubirea şi de tandreţea părinţilor mei.
Oricare ar fi acea situaţie, este important să accept].* să îi cer Universului să
mă ajute, astfel încât toate nevoile mele de bază să fie împlinite şi să am deplină
încredere în el. Trebuie să accept],*, de asemenea, faptul că am trăit o lipsă când
eram copil, iar această situaţia a existat pentru a mă învăţa să îmi dezvolt
încrederea şi să apreciez tot ceea ce am avut şi ceea ce am astăzi şi să
conştientizez acest lucru.
1098. SINUZITĂ Vezi: NAS—SINUZITĂ
1099. SISTEM IMUNITAR Vezişi:SIDA
Apărarea organismului este asigurată de sistemul im uni tar, care este esenţial
pentru a mă proteja de agresiunile din exterior, precum bacteriile, viruşii, ciupercile
microscopice şi orice alte probleme. Sistemul imunitar recunoaşte celulele străine,
agenţii infecţioşi patogeni, dar şi celulele dintr-un alt organism şi astfel poate
respinge implanturile. Fără o funcţionare bună şi completă a acestui sistem, aş fi
mort. Sistemul imunitar este în relaţie directă cu stările mele emoţionale şi o
suferinţă puternică pe care o trăiesc, poate reduce mult forţa acestuia. Celulele
imune se dezvoltă la început în măduva osoasă şi cele care se transformă în celule
T sunt transportate, la maturitate, până la glanda timus, situată lângă inimă*.
Celulele T joacă un rol primordial în identificarea şi eliminarea celulelor sau
substanţelor străine şi nocive pentru corp; trebuie să fie, de asemenea, capabile să
recunoască ceea ce este bun pentru organism. în scopul de a-mi menţine corpul
într-o stare de sănătate cât mai bună, celulele. T diferenţiază, discern, tolerează
sau resping, la nevoie elementele străine. Sistemul imunitar se ocupă de
sistemul de referinţă şi deci, de ceea ce sunt, de individualitatea mea. îmi
păzeşte fortăreaţa (fizică şi emoţională) şi îşi foloseşte rezistenţa pentru a combate
agenţii periculoşi. Localizarea glandei timus, faţă de inimă* mă face să
conştientizez şi mai bine relaţia existentă între corp şi spirit. Sistemul imunitar
răspunde sentimentelor şi totalităţii gândurilor mele, fie că sunt pozitive, fie că sunt
negative. Astfel, toate gândurile legate de furie, de supărare, de ură, de resentimente
şi de autodistrugere vor avea tendinţa de a slăbi sistemul imunitar. Pe de altă parte,
orice gânduri de iubire, de armonie, de frumuseţe şi de pace interioară vor avea
tendinţa de a întări sistemul imunitar. Timusul este glanda endocrină care are
legătură cu chakra (centrul de energie al) inimii*. Aşadar, când sistemul meu imunitar
este atins, nevoia mea de iubire este, de asemenea, foarte mare. Creierul este şi el
foarte legat de sistemul imunitar şi anumite stări de pirit au un efecta puternic care
poate afecta funcţionarea sistemului. Conştientizez faptul că, sistemul meu imunitar
poate fi foarte ocupat să înlăture propriile mele gânduri negative (inamicul interior) în
Ioc să elimine agresiunile din exterior (inamicul exterior). Acest sistem poate slăbi dacă
principala mea preocupare este să mă îndoiesc de locul şi de respectul pe care mi Ie
acord. Acest lucru îşi poate avea originea în copilăria mea, în relaţie cu unul dintre
părinţi: simţeam că cuibul meu era în pericol, aveam impresia că un vânt de nebunie
plana deasupra casei. Mă aflu într-o dinamică de autodistrugere emoţională. Mă uit pe
mine însumi, mă consider mai puţin important decât ceilalţi, negând astfel cine sunt şi
nu îmi exprim adevăratele nevoi ? Mă întreb ce valorez şi ce le pot oferi celorlalţi ?
Viaţa mea este plină de condiţii pentru a îndeplini lucruri sau pentru a fi fericit, pur şi
simplu. Mă resemnez prea uşor în faţa obstacolelor care se ridică în faţa mea,
deoarece nu îmi mai doresc să trăiesc. Nu mai am niciun motiv să mă apăr. Deoarece
nu sunt capabil să văd ceea ce este bun sau rău pentru mine, să identific clar cine sunt
faţă de ceilalţi, fară să judec şi fără autocritică, sistemul imunitar nu mai poate să
mă protejeze. Nici măcar nu mai ştie dacă trebuie să îşi facă treaba, pentru că eu nu
mai arăt nicio dorinţă intensă de a trăi.
Accept]*, începând de acum, să identific emoţiile pe care le trăiesc, oricare ar fi
acestea. începând de acum îmi formez obiceiul de a mă debarasa de deşeurile care mă
împiedica sau pot diminua eficienţa sistemului meu imunitar. Mă ocup de sentimentele
de tristeţe, de singurătate, de abandon, de devalorizare etc. şi încerc, prin intermediul
situaţiilor în care trăiesc acdeste emoţii, să văd mesajul sau lecţia de viaţă pe care o am
de învăţat. Astfel, restabilesc echilibrul dintre viaţa mea interioară şi cea exterioară şi
sistemul imunitar devine pe deplin ' funcţional. Mă detaşez de valorile şi de aşteptările
societăţii şi îmi construiesc propriile mele perefrinţe. Astfel mă conectez la puterea mea
creatoare şi de vindecare, care îmi hrăneşte şi îmi întăreşte imunitatea naturală, îmi
descopăr bogăţia interioară. Iau decizia de a învăţa să mă simt bine cu mine însumi şi
sunt mai în măsură să am o viaţă socială mai bogată şi fondată pe adevăratele valori.
1100. SISTEM LOCOMOTOR Vezi şi: OASE
Sistemul locomotor este legat de mobilitatea mea şi de flexibilitatea mea, precum şi de
deschiderea mea interioară şi exterioară. Cuprinde oasele, muşchii, tendoanele şi
ligamentele. Structura care susţine întreg corpul este formată de oase. Oasele simbolizează principiile mele morale, structura mea,
onestitatea, verticalitatea, stabilitatea. Când devin prea rigid în gândurile mele,
oasele mele devin de asemenea rigide şi există riscul de a se sparge foarte uşor.
Extremităţile corpului meu şi ale muşchilor simbolizează acţiunea şi
mişcarea. Cu ajutorul mâinilor pot "prinde" lucrurile şi le pot reţine. Picioarele mă'
ajută să avansez în viaţă. 0 dificultate legată de mişcare indică o frică de a
progresa. 0 lipsă de modetsie sau un refuz de a fi flexibil sau de a-mi recunoaşte
greşelile are ca efect o durere la articulaţia genunchiului. Picioarele reprezintă
stabilitatea. Cu ajutorul lor păstrez contactul cu pământul, "sunt cu picioarele pe
pământ". Fiecare parte a corpului meu mă ajută să-mi conştientizez felexibilitatea
sau rigiditatea.
Acceptjv să mă simt liber în mişcările mele şi să îmi ascult corpul, deoarece el
este indicatorul stării mele interioare.
1101.SISTEM LIMFATIC Vezi şi: GANGLIONI [LIMFATICI]
Sistemul limfatic este compus din ganglioni şi vase care transportă limfa până la
curentul sanguin. Joacă un rol important în funcţionarea sistemului imunitar. Sistemul
limfatic funcţionează, într-un anumit fel, în paralel cu sistemul sanguin. Este legat
mai mult de partea emoţională, afectivă a fiinţei mele, de umori83. Dacă sistemul
limfatic este legat mai mult de partea afectivă a corpului meu energetic sau astral,
sistemul nervos este legat de gânduri. Iubirea este cea mai bună modalitate de a
păstra sistemul limfatic sănătos şi eficient.
1102.SISTEMUL NERVOS Vezi şi: NERVI [ÎN GENERAL]
Sistemul nervos este format din nervii şi din centrele nervoase care folosesc la
coordonarea şi la comanda diverselor părţi din corp (emisie) precum şi la
receptarea informaţiilor senzoriale, psihice şi intelectuale. Sistemul nervos este
direct legat de gândurile mele în raport cu partea corpului meu energetic sau
mental. Este sistemul de conectare electrică pe plan fizic, care ajută gândurile să
acţioneze în această lume. Sistemul nervos este afectat (neuropatie) atunci când
acord prea mare atenţie părţii mele raţionale, în detrimentul emoţiilor şi al intuiţiei
mele. Totul este gândit, analizat, programat, organizat în viaţa mea şi îmi este greu
să fac loc pentru spontaneitate, pentru plăcere, bucuria de a trăi, emoţiile pe care
am tendinţa de a le reprima. Trăiesc multă tensiune interioară, am dificultăţi în a
gestiona situaţiile pe care le trăiesc în fiecare zi. Neuronii mei se "supraîncălzesc".
Accept|Y să învăţ să îmi umanizez comunicarea şi relaţiile interpersonale pentru a
conştientiza pe deplin emoţiile pe care le am. Astfel voi putea să îmi trăiesc din
plin viaţa, într-un mod echilibrat.
1103.SLĂBICIUNE (STARE DE...) Vezi şi: ASTENIE NERVOASĂ
Am o stare de slăbiciune atunci când simt o lipsă de forţă în general. Pot de
asemenea să am senzaţia că îmi voi pierde cunoştinţa. Sunt hipersensibil şi
trăiesc un conflict sau o emoţie puternică. Conştientizez ceea ce se întâmplă, dar
nu vreau să fiu acolo şi să înţeleg ce se întâmplă. Simt nevoia să mă întind pentru
a îmi "recăpăta simţurile". Această slăbiciune poate proveni dintr-o situaţie faţă
de care am un mare disconfort, deoarece nu ştiu cum să mă poziţionez. De multe
ori este implicat un membru al familiei mele. Este ca şi cum altcineva ar avea
controlul asupra celei situaţii şi eu nu pot face nimic, ceea ce îmi conferă un
puternic sentiment de neputinţă. Simplul fapt de a mă gândi la acest lucru poate
declanşa o stare de slăbiciune, care este o formă de a fugi. Acest fapt scoate în
evidenţă indiferenţa mea faţă de viaţă, lipsa mea de interes. Trăiesc în rutină, atât
la muncă cât şi în viaţa personală şi mă simt slab faţă de tot ceea ce este în jurul
meu.
Accept |V să fac faţă realităţii cu forţă şi curaj. Sunt conştient de faptul că pot
alege să mă poziţionez sau să îi las pe ceilalţi să ocupe mai mult loc: doar de mine
depinde să fac ceea ce este necesar. îndrăznesc să exprim ceea ce simt pentru a-mi
recăpăta locul cuvenit. Fac alegerea potrivită pentru binele meu şi cel al apropiaţilor
mei. Mă înconjor de lumină, mă las cuprins de iubire.
1104. SLĂBIREA Veztşi: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE)
0 subalimentare poate antrena slăbirea, iar un consum excesiv de alimente se
transformă în obezitate. în ambele cazuri, intestinul gros asimilează prost
alimentele.
Nervozitatea, anxietatea, consumul de medicamente, marile frici sau marile bucurii
sunt factori ce fac ca o persoană să se îngraşe sau să slăbească. Dacă sunt o
persoană slabă, sunt adesea foarte emotivă şi cu o mare sensibilitate şi nu ştiu
întotdeauna cum să-mi exprim sentimentele, căci, fiind deja rănită, vreau să mă
protejez pentru a nu mai suferi datorită sarcasmului celor din jur. Am tendinţa de a
mă respinge sau de a mă înverşuna împotriva anumitor lucruri sau persoane.
Dispreţuiesc uşor ceea ce este în jur şi păstrez o anume distanţă faţă de alţii. Pot ■
avea senzaţia că trebuie să fug, să abandonez ceva sau pe cineva pentru a
supravieţuit trăind astfel impresia de laşitate. Pot avea impresia că sunt abandonat.
In anorexie există adesea o legătură cu mama sau cu imaginea mamei. Aceeaşi
sensibilitate se regăseşte şi la o persoană cu un exces de greutate, ea încercând să
creeze o protecţie, o barieră prin intermediul fizicului său foarte impozant. Oamenii
anorexici refuză să trăiască, preferă mai degrabă să moară decât să accepte iubirea.
Obezitatea are o legătură cu imaginea de sine şi adesea, cu imaginea tatălui. Atât
într-un caz cât şi în celălalt, trebuie să găsesc modul de a asimila viaţa în manieră
sănătoasă şi echilibrată.
Acceptându-măJ,r aşa cum sunt, mă pot lega şi reconecta cu ceilaţi într-o
manieră conştientă, care-mi va încălzi inima.
1105. SOMN (BOALA SOMNULUI...) VezUNARCOLEPSIE
1106. SOMN (TULBURĂRI DE...) VezUINSOMNiE
1107.SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)
Atunci când sunt somnambul, mă plimb de colo-colo, fiind adormit, fără să fiu
conştient de acest lucru. Acest lucru simbolizează faptul că, trăiesc o tensiune
interioară foarte puternică, uneori inconştientă. încerc să fug de o situaţie, care mă
preocupă foarte tare. Mă "exprim" astfel pentru a lăsa să iasă această tensiune. De
multe ori, experimentez o stare (chiar inconştient) de a fi "în afara corpului meu".
Când se întâmplă acest lucru, corpul meu astral îmi conduce corpul fizic, pentru a ieşi
"în afara corpului meu". De aceea, când sunt somnambul pot merge cu ochii închişi şi
pot "vedea" totuşi obstacolele, deoarece le văd cu vederea corpului meu astral.
Gândesc prea mult şi trăiesc multe dualităţi. Mă simt strivit de "trebuie". Este ca şi
cum aş trăi într-o închisoare din care, nopatea, vreau să evadez. Mă simt o povară
pentru familia mea sau pentru societate, îngrijirile de care am nevoie mă apasă foarte
tare. Nu vreau să fiu găsit... Trăiesc în globul meu de sticlă, departe de ceilalţi. Nu
prea am încredere în mine şi este greu să merg înainte în viaţă (merg în întuneric),
pentru că nu am încredere în vocea mea interioară.
Pentru a ameliora această stare din viaţa mea, accept;* să comunic mai mult
ceea ce trăiesc în relaţie cu partenerul meu, cu părinţii, cu un prieten sau pur şi
simplu, să scriu toate acestea. Astfel îmi pot regăsi calmul interior şi pot să îmi
reglez somnul. Trăiesc într-un mod mai spontan. îmi manifest creativitatea, las să
se exprime energiile refulate şi ştiu că pot avansa în viaţă cu încredere.
1108.SOMNOLENŢA
Somnolenţa este legată de ficat, care poate lucra mai lent. Pot să am o stare de
somnolenţă, după o masă consistentă. Este un mod plăcut de a prelungi momentul.
Nu mă mai gândesc Ia nimic, mă las dus de viaţă. Totuşi, această stare poate indica
şi o digestie lentă şi, în acest caz, trebuie să mă întreb ce anume este greu de
digerat în viaţa mea actuală. Este foarte normal să Vezi: un bătrân care adoarme în
timpul zilei, deoarece a ajuns în ultima parte a vieţii sale. Stă liniştit, obosit,
aşteptând moartea. Dar, dacă sunt un adult şi mi se întâmplă des să am o stare de
somnolenţă, în timpul zilei, inconştient, poate fi un semn că refuz viaţa, mă
ascund, fug pentru a nu mai fi nevoie să fac alegeri, să iau decizii, să acţionez. Sunt
moale, inactiv, greoi. Mă închid în cochilia mea şi am multe momente de
introspecţie.
Accept;* să reiau contactul cu viaţa, să devin actor şi creator al vieţii mele.
Dacă nu fac acest lucru, este posibil să acumulez frustrări.
1109.SPASM
Un spasm se produce atunci când unul sau mai muţi muşchi se contractă şi se
dilată, în mod involuntar şi aritmie. Spasmele sunt ca un nod. Mă crispez, vreau să
reţin iubirea, îmi este teamă că voi pierde o persoană pe care o iubesc atât de
mult. Aceste spasme creează în mine un sentiment de nelinişte, de neputinţă.
Acest nod de suferinţă, pe care nu reuşesc să îl controlez provine dintr-o mulţime
de nemulţumiri sau iritări, care dau un gust amar vieţii mele. Mentalul se relaxează
în timpul nopţii, iar acesta este unul dintre motivele spasmelor nocturne. Trăiesc
emoţii şi culpabilitate legate de.sexualitate.
Recunosc faptul că acest nod mă sufocă şi accept;* să mă detaşez pentru a
păstra iubirea în jurul meu.
1110. SPASMOFILIE Vezi şi; TETANIE
Spasrnofilia este un sindrom legat de o stare de hiperexcitabilitate neuromusculară
cronică. Când sunt afectat de spasmofilie, înseamnă că mă deprim foarte uşor şi
consider fiecare eveniment al vieţii mele, o dramă. Trăiesc o stare de nesiguranţă şi
îmi este greu să-mi gestionez emoţiile şi comportamentele în relaţie cu influenţele
exterioare.Mă gândesc la tot felul de probleme, fie că sunt ale mele, fie că sunt ale
altora. Am o mare dificultate de a mă relaxa, de a aprecia viaţa din plin. Cum trebuie
să mă poziţionez ? Care este locul meu pe pământ ? Sunt deconectat de nevoile mele
şi sunt plin de supărare. Fac pe surdul faţă de exterior şi îmi lipseşte iubirea faţă de
mine însumi. Astfel resping iubirea celorlalţi. Este ca şi cum, corpul meu ar vrea să
exprime ceva ce am reprimat tot timpul. Sunt nefericit şi neputincios faţă de
incapacitatea mea de a mă exprima prin cuvinte sau prin gesturi. Mă decid să îmi
relaxez mentalul şi să nu mai întreţin dramele, pentru a participa la mişcarea vieţii şi
a, face loc lucrurilor noi.
Accept;* să respir viaţa din plin, să îmi exteriorizez suferinţele, durerile şi tot
ceea ce trebuie să iasă din mine, pentru a fac loc calmului, păcii interioare şi
blândeţei. Accept să îmi acord bucurii, să mă relaxez, să petrec momente frumoase şi
să consider situaţiile care apar, ca pe o experienţă. Astfel, voi participa din plin la
toate frumuseţile acestei lumi şi voi voi vedea viaţa ca pe o aventură palpitantă, plină
de bucurii şi de fericire.
1111. SPATE (în general)
Spatele reprezintă sprijinul şi suportul vieţii. Este partea corpului care mă
protejează dacă mă simt neputincios faţă de persoană sau o situaţie " întorc spatele".
Dacă povara mea este prea grea, dacă nu am sprijin şi nu mă simt suficient de
susţinut (pe plan afectiv, material etc.) spatele meu va reacţiona în consecinţă şi
anumite dureri îşi vor face apariţia. Dacă ajung la limita suportabilităţii, spatele meu
nu mai rezistă şi apar afecţiunile. Am impresia că supravieţuirea mea este în pericol
şi că ceilalţi sau viaţa însăşi, mă vor "lăsa baltă". Nu mai suport ceea ce mi se
întâmplă. Este posibil chiar să am impresia de a fi încremenit, într-o anumită situaţie
sau de a "căra tot timpul pe cineva în spate". Conştientizez faptul că mă sprijin de
ceva sau de cineva, din afara mea. Deoarece nu am totală încredere în ceilalţi, îmi
este greu să avansez. Trăiesc o frustrare, mă simt prins şi limitat în lucrurile pe care
care aş vrea să le mişc înainte. Nu mai sunt capabil să dozez bine lucrurile, pentru a
lua deciziile potrivite. Pot avea spatele larg şi să fiu capabil să car mult sau să mă
înclin umil, să mă aplec din respect sau din acceptare;*.
Oricare ar fi motivul, o durere de spate indică faptul că, poate vreau să mă salvez
de ceva, lăsând acel lucru în spatele meu, deoarece cu spatele ascund experienţele
care mi-au provocat confuzie sau suferinţă. Plasez tot ceea ce nu vreau să văd celorlalţi, jucând astfel rolul struţului. Ascund, de asemenea, trecutul meu şi tot ceea
ce este inconştient sau necunoscut. Pot chiar să ascund şi visele mele şi dorinţele
mele, pe care nu cred că le pot realiza. Sunt profund rănit şi incapabil să-mi exprim
deocamdată emoţiile blocate. Refuz să văd ceea ce nu constituie treaba mea! Poate
am primit "o lovitură pe la spate" şi trăiesc această situaţie ca pe o trădare. Dacă
durerea este provocată de o vertebra deplasată04 mă întreb în ce situaţie sunt
revoltat, care este idealul la care aspir, dar într-un mod agresiv? Mă opun cu toată
forţa, deoarece îmi este teamă de responsabilitate. Un spate suplu, dar puternic indică
o anumită supleţe mentală şi o mare deschidere de spirit, contrar unei amorţeli
dorsale, care semnifică orgoliu, putere şi refuzul de a ceda. Fiind aşezat confortabil
pot avea impresia că sunt protejat, mă aflu în siguranţă deplină. Totuşi, chiar dacă
spatele meu foloseşte la a ascunde aceste lucruri nedorite şi dacă vreau "să joc rolul
struţului", accepţi* să văd şi să exprim ceea ce mă deranjează. Acţionând astfel, mă
eliberez de povara grea pe care o port. Dacă durerile de spate sunt mai degrabă
musculare, acestea indică o atitudine rigidă faţă de situaţiile pe care le întâlnesc în
viaţă. Am nevoie să fiu susţinut, deoarece dacă nu se întâmplă acest lucru, cred că voi
lăsa totul să se prăbuşească. Postura adoptată oferă indicaţii despre felul în care trec
prin situaţiile din viaţă. Sunt în reacţie faţă de autoritate, dacă vreau să îmi susţin
poziţia faţă de cineva sau într-o situaţie, îmi voi îndrepta spatele, din orgoliu. Dacă,
din contră, sunt într-o situaţie de supunere, dacă îmi este frică, mă simt slab, o sa-mi
îndoi spatele. Cu cât preocupările mele sunt mai mari, cu atât mă va durea mai tare
spatele. Accept!* să eliberez energiile reţinute în locurile care mă dor! pot să integrez
mai mult dificultăţile vieţii prin scris, în dialog sau comunicare. Aleg modalitatea care
îmi convine mai mult şi las viaţa să curgă în mine, pentru a învăţa să mă exprim mai
mult şi să mă afirm atunci când am nevoie.
Accept!* faptul că viaţa mă susţine în fiecare moment şi îmi îndrept umerii ştiind
că am forţa necesară pentru a-mi realiza toate proiectele.Accepti* să mă sprijin pe
resursele mele interioare. Intuiţia mea mă îndrumă în acţiuni care mă ajută să-mi
împlinesc obiectivele.
1112. SPATE (durere...) — PARTEA SUPERIOARA (7 vertebre cervicale)
Partea de sus a spatelui corespunde regiunii inimiiv şi centrului de energie
cardiac. în această zonă se vede dacă am sau nu forţa de a-mi purta emoţiile.
Durerile de spate sunt legate de primele stadii ale concepţiei, de nevoile de bază şi
de structura fundamentală a fiinţei. Cele 7 vertebre cervicale sunt cele mai
afectate din această zonă. Vertebrele cervicale au legătură cu comunicarea (mai
ales cea verbală) şi cu gradul meu de deschidere faţă de viaţă. Naivitatea mea mă
poate face vulnerabil la acest nivel. Dacă am impresia că ceilalţi vor să mă judece,
să mă critice sau să mă rănească, aş putea fi afectat pe acest plan şi am tendinţa
de a mă închide în mine. Vertebrele cervicale sunt în relaţie cu capacitatea mea de
comunicare, de afirmare şi de opunere sau supunere în faţa justiţiei. Vertebrele
cervicale CI, C2 et C3 vor fi atinse în mod special dacă mă devalorizez Ia nivelul
capacităţilor mele intelectuale în timp ce, vertebrele cervicale situate mai jos, vor
reacţiona la nedreptatea pe care pot avea impresia că o trăiesc în viaţa mea sau
nedreptatea pe care o văd în jurul meu, care îmi repugnă. în plus, fiecare vertebră
îmi dă informaţii suplimentare despre sursa afecţiunii mele:
Cl= prima vertebră cervicală numită ATLAS, care are numărul CI, foloseşte la
sprijinirea capului. Este stâlpul care menţine echilibrul capului. Dacă îmi fac prea
multe griji cu privire Ia o situaţie sau o persoană, dacă sunt tot timpul neliniştit şi am
îndoieli, capul meu va deveni mai greu şi vertebra CI va avea o dificultate de a
suporta această greutate. Dacă dau dovadă de rigiditate a spiritului, dacă refuz să
văd toate aspectele unei situaţii, dacă am o gândire rigidă, CI va reacţiona şi îşi va
înceta activităţile, nemaifiind capabilă să se întoarcă. Va fi paralizată de frica mea, de
disperarea mea faţă de viaţă, de negativismul meu şi de dificultatea de a-mi exprima
emoţiile. O vertebră CI într-o stare proastă este însoţită de obicei de o afecţiune care
cuprinde capul, creierul şi sistemul nervos, precum migrena, amnezia, vertijul,
depresia nervoasă etc. Când capul este atins de diverse afecţiuni, individualitatea
mea este cea pusă în Cauză. "Ce cred ceilalţi despre mine?", "Sunt oare la înălţime?",
"Unde mă aflu în viaţă?". încerc să mă îndepărtez de emoţiile mele. Joc un rol pentru
a nu fi nevoit să mă privesc în faţă. Prefer să adopt un comportament rigid pentru a
rămâne în zona mea de confort, dar, mai devreme sau mai târziu, va trebui să întorc
capul pentru a vedea ceea ce se întâmplă în jurul şi în interiorul meu. Am o mare
nevoie de comunicare, chiar dacă uneori am impresia că ceilalţi nu mă ascultă. Am
tendinţa de a avea gânduri şi comportamente obsesiónale. Accept!* să îmi ascult
interiorul, să îmi păstrez spiritul deschis, să aduc mai mult calm în viaţa mea pentru
a-mi diminua activitatea cerebrală, reuşind astfel să văd realitatea sub o nouă
lumină, cu mai multă încredere. îmi iau viaţa în mâini şi accept !* să mă văd în
fiecare aspect al personsaîităţii mele. îmi recapăt puterea şi realizez lucruri
importante... pentru mine.
C2 = cea de a doua vertebră cervicală este strâns legată de CI. Este numită AXIS.
Este pivotul care o ajută pe CI să se mişte. Este în legătură cu principalele
organe de simţ, ochii, nasul, urechile, gura (limba). Din această cauză acestea
vor fi afectate dacă C2 este bolnavă. C2 este afectată de obicei, în situaţiile în
care trăiesc o etapă în viaţa mea în care îmi pun întrebări referitoare la
parcursul meu personal şi la rolul pe care îl joacă spiritualitatea în viaţa mea.
Apar posibilităţi noi care ar putea să mă ajute să am o nouă viziune şi o nouă
înţelegere asupra vieţii şi a unor Evenimente pe care le trăiesc.
Oare sunt într-adevăr pregătit să primesc răspunsurile la întrebările mele ?
Dacă am un mod de a percepe viaţa rigid, refuz să renunţ la vechile mele idei
şi să fac locul pentru ceva nou, dacă îmi fac mereu griji pentru ziua de mâine,
C2 riscă să devină, de asemenea, rigidă. Pot să fiu pregătit să caut în adâncul
meu şi să intru în contact cu esenţa fiinţei mele. Am situaţii neterminate,
travalii de doliu nefinalizate. Lacrimile mele nu mai curg deoarece îmi refulez
emoţiile şi supărările, decepţiile, regretele, toate rămân îngropate în interiorul
meu. "Lubrifiantul", lacrimile mele de durere sau de bucurie, nu mai există, CI
nu se mai poate articula pe C2 cu uşurinţă. Apare o încălzire a locului, o
iritaţie, exact ca şi în viaţa mea cotidiană. Acest lucru survine mai ales în caz
de depresie, de emotivitate excesivă (dacă există un conflict familial, de
exemplu), de furie, de amărăciune, de resentiment, de revolt, toate acestea
fiind cauzate de frica de a merge înainte, de a mă schimba, de a-mi asuma
responsabilităţile. Frica de judecata celorlalţi şi de mine însumi, prin lipsa de
respect de sine, poate duce chiar la dorinţa de autodistrugere (sinucidere). Ce
s-ar întâmpla dacă aş lăsa să iasă la suprafaţă sentimentele mele cele mai
profunde ? Prefer să fac pe surdul în loc să cunosc adevărata cauză a
afecţiunilor mele.
Accept;* să intru în contact cu emoţiile mele şi să mi le asum, să îmi ocup
locul cuvenit şi să exprim ceea ce trăiesc pentru ca fluxul de energie să circule din
nou în corpul meu şi vertebra C2 să funcţioneze în armonie cu CI şi totul să "curgă".
Accept!* să mă reconectez Ia forţa mea creatoare şi să mă las îndrumat de vocea
mea interioară. C3 = a treia vertebră cervicală este solitară. Din cauza poziţiei sale,
nu poate conta pe nimic sau coopera cu alte vertebre.
Dacă am o afecţiune a acestei vertebre, este posibil să am impresia că
trebuie să mă descurc singur. Mă retrag în mine însumi, trăiesc "în carapacea
mea" şi evit orice formă de contact sau de comunicare (inclusiv verbală sau
sexuală) cu cei din jurul meu. "La ce bun să pierd timpul?" Oricum, nu sunt
ascultat niciodată şi ideile şi stările mele nu sunt înţelese! Sunt separat de
ceea ce iubesc. Trăiesc revoltă, descurajare, disperare, deoarece
sensibilitatea mea este atinsă în adâncul ei. Pot să am chiar şi angoasă. Uzura
timpului se face simţită şi visele şi dorinţele mele cele mai dragi se topesc
treptat. Devin iritat atunci când sunt pus în faţa unei situaţii sau a unei
persoane pe care nu o pot digera. Am obosit să fiu nevoit să îmi demonstrez valoarea, să mă sacrific pentru ceilalţi. Dacă am un eşesc, aceştia
vor confirma ceea ce credeam despre mine însumi: că nu sunt bun de nimic.
Viaţa mea este într-un fel o mare mascaradă. Am tendinţa de a căuta sprijin la
altcineva.
Devin angoasat dacă îmi este teamă că nu voi reuşi un proiect şi că nu voi fi
recunoscut. O afecţiune a vertebrei C3 poate duce la o afecţiune a feţei
(pielea, oasele, nervii} precum şi a urechilor şi a anumitor părţi din gură (dinţii,
gingiile, amigdalele).
AcceptJ.V faptul că singurătatea poate fi benefică pentru a mă linişti, a
face ordine în viaţa mea, în loc să fie un mijloc de a fugi de emoţiile mele, de
realitatea faţă de care simt o mare neînţelegere. Alegerea îmi aparţine mie!
C4, C5, C6 = a patra, a cincea şi a şasea vertebra cervicală sunt localizate la nivelul
tiroidei şi sunt în relaţie strânsă cu aceasta. Tiroida, care joacă un rol esenţial
în limbaj, pentru voce (corzile vocale) şi orice altă dizarmonie legată de
comunicare (când mă exprim sau când ceilalţi nu comunică) va determina
vertebrele C4, C5 şi C6 să reacţioneze. Este posibil să mă fi simţit jignit de
ceva ce am auzit şi să fiu indignat şi furios. Cele trei vertebre vor reacţiona şi
mai puternic dacă, în plus, nu îmi exprim opiniile, frustrările şi suferinţele.
Gradul meu de agresivitate riscă să urce tot mai mult, ceea ce va închide
canalele de comunicare la nivelul celor trei vertebre cervicale, înghit în sec
ceea ce mi se întâmplă. Am tendinţa de a rumega anumite evenimente pentru
mult timp. Este posibil să apară afecţiuni care ating întreg sistemul de
comunicare verbală: gura, limba, corzile vocale, faringele, amigdalele etc. şi
toate părţile corpului meu situate între nivelul gurii şi umeri.
Dacă C4 este afectată în mod special, observ care sunt sentimentele pe care le
rumeg continuu, mai ales cele de furie şi de culpabilitate. Caut echilibrul şi
dreptatea. îmi este greu să găsesc soluţii deoarece adeseori ezit să îmi exprim
divergenţele de opinie. Mă agăţ de amintirile mele şi de trecut. îmi ascund
emoţiile profunde, în loc să le exteriorizez. Evit să văd ce se întâmplă în
interiorul meu şi astfel să mă descopăr şi să mă împlinesc. Mă distrug şi mă
pedepsesc şi îmi sabotez fericirea pe care cred că nu o merit. C5 reacţionează
atunci când opun rezistenţă celor din jurul meu şi le refuz sfaturile. îmi este
teamă că ceilalţi mă vor răni prin cuvinte sau gesturi. Mă simt inferior celorlalţi
şi voi ridica un zid în jurul meu. Având impresia că . nimeni nu mă ascultă şi nu
mă înţelege, mă retrag în mine însumi. Compromisurile nu sunt posibile,
deoarece evit să mă poziţionez. Simt ruşine şi, în multe situaţii, prefer să tac în
loc să îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce vreau să exprim. Vertebra C6
poate fi afectată atunci când vreau să îi modelez pe ceilalţi în funcţie de nevoile
şi dorinţele mele. Aştept prea mult de la ceilalţi, în loc să îmi iau viaţa în
propriile mâini. Sunt disperat, am impresia că doar ceilalţi mă pot "salva", când
de fapt eu sunt singurul care are putere asupra vieţii mele. Visele mele de
demult sunt irealizabile şi mi se pare nedrept acest lucru.îmi amintesc toate
situaţiile din copilărie, când am trăit această nedreptate. Simt nevoia de a
abandona, sunt deprimat deoarece am senzaţia că "îmi cade cerul în cap". Car
atât de mult povara celorlalţi încât faptul de a mă sacrifica în acest fel, mă
omoară încetul cu încetul.
Accepţi* faptul că fiecare experienţă poate fi o oportunitate de a evolua şi
că există, o lecţie de învăţat, din fiecare lucru. Trebuie să las lucrurile să curgă, în
Ioc să mă încăpâţînez şi să port pică vieţii. Dacă nu fac acest lucru, capul meu va
"fierbe" şi mă voi simţi supraîncărcat cu toate sarcinile şi voi avea impresia că nu
voi putea, duce totul până la capăt. Am nevoie să mă exprim prin cuvinte, prin
scris, prin muzică, pictură sau orice altă formă de exprimare care mă va ajuta să
mă reconectez cu creativitatea mea, cu frumuseţea mea interioară. Astfel, toate
simţurile mele vor fi stimulate, readuse la viaţă, lucru care îmi va activa tiroida şi va
face ca vertebrele C4, C5 şi C6 să funcţioneze normal. Afecţiunile din această zonă
vor putea fi astfel alungate. C7 = ultima vertebră cervicală este influenţată de
partea mea morală, de credinţele mele, de partea spirituală, de justiţie. Dacă
trăiesc în armonie cu legile naturii, dacă ascult mesajele pe care mi le transmite
corpul şi viaţa în general, C7 va fi într-o stare foarte bună. Dacă însă trăiesc furie,
dacă sunt închis faţă de opiniile şi mentalităţile celorlalţi, dacă mă opun în faţa altor
ideologii, fără să am un spirit deschis, vertebra C7 va reacţiona puternic, putând să
afecteze mâinile, coatele şi braţele, care se pot inflama sau poate exista o
dificultate de mişcare., de asemenea, va fi afectată şi funcţionarea glandei tiroide.
Vertebra C7 poate fi afectată, de asemenea, de remuşcări de conştiinţă legate de o
vorbă spusă, un gest sau un gând pe care le-am avut faţă de o persoană. Dacă am
emoţii puternice, dacă sunt dezamăgit sau îmi este teamă că voi fi respins, dacă
unele situaţii mi se par nedrepte sau mă ascund sub carapacea mea pentru a evita
să fiu din nou rănit, vertebra C7 poate fi afectată. în acest caz este uşor pentru
mine să îi acuz pe ceilalţi de nefericirile mele. Cumvoi ieşi din această situaţie ?
Viaţa mea este lipsită de joc, de spontaneitate. încrederea mea în mine este foarte
scăzută şi joc rolul "elevului cuminte" pentru a evita furia celor din jurul meu. Mă
simt prea vulnerabil şi ruşinat pentru a-mi comunica adevăratele nevoi. Prefer să
mă izolez pentru a mă ascunde de privirile celorlalţi. Am un bagaj greu de emoţii
ne-exteriorizaate. Mă deconectez de Ia interiorul meu. Părţile mele intuitive şi
emotive sunt disociate de raţiune şi sunt controlate de îndoială.
Deoarece nu pot avea încredere în propria mea putere, în capacitatea mea de
decizie, trebuie să mă sprijin pe alţii. Depresia poate apărea dacă mă simt tot
timpul presat de timp.
AcceptJ,* să învăţ să discern ceea ce este bun pentru mine de ceea ce
nu este bun. Trebuie să respect punctele de vedere ale fiecăruia, chiar dacă
sunt difereite de ale mele. Doar fiind deschis faţă de ceilalţi voi învăţamai
mult şi voi şti mai bine să fac alegerile care mă vor face să mă simt mai liber.
Durerile în această regiune a spatelui provin, de asemenea, de la emoţiile
negative refulate, care s-au adunat ca un ghem în mine şi pe care refuz să
le văd. Am aşteptări mari faţă de ceilalţi, dar îmi este, de asemenea, greu să
îmi exprim adevăratele emoţii precum furia, frica de a nu fi iubit sau lipsa de
sprijin afectiv. Am impresiacă eu trebuie să mă gândesc la toate şi să fac
totul. Nivelul meu de frustrare este mare şi uneori vreau de întorc spatele
tuturor, în loc să le fac faţă. Mă opun mult, cred că sunt incapabil să mă susţin afectiv şi am convingerea că, dacă cei din jurul eu mi-ar arăta mai
multă dragoste şi susţinere, lucrurile ar merge mult mai bine. Acest gen de
aşteptări foarte ridicate se pot întâlni la o mamă sau la un tată, dar poate
exista şi o frustrare din cauza unei poveri prea mari pe care o poartă pe
umeri. Pot chiar să mă tem că supravieţuirea mea sau cea a celor apropiaţi
mie este în pericol. Corpul trimite mesaje importante pe care trebuie să le
ascult pentru a-mi păstra echilibrul emoţional.
începând de acum, accepţi* să mă iubesc mai mult, încetez să mă
judec şi să mă critic tot timpul! Descopăr tot ceea ce am ascuns şi am
refulat, ambiţiile mele, dorinţele mele, scopurile mele în viaţă şi accepţi* în
acelaşi timp capacitatea mea de a le realiza.
Confuzia mea va dispărea dacă nu va mai trebui să "întorc spatele" unei
situaţii sau unei persoane, deoarece am dobândit certitudinea că pot
realiza tot ceea ce îmi doresc. AcceptJ,* să eliberez toate aceste energii care
mă împiedică să mă împlinesc deplin. Nu este surprinzător faptul că mi-a fost
greu să mă iubesc deoarece nu mai eram eu însumi. Faptul de a deveni eu
însumi îmi deschide larg uşile vieţii şi cele ale inimii*. încetez să mai critic şi
învăţ să mă exprim liber în loc să refulez totul. Accepţi* faptul că am nevoie
de ajutorul celorlalţi şi învăţ să cer. Astfel mă respect mai mult.
1113. SPATE (durere de...) — MIJLOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale)
Mijlocul spatelui reprezintă regiunea toracică a corpului, cuprinsă între inimă* şi
vertebrele lombare. Această zonă semnifică culpabilitatea emoţională şi
afectivă. Cele 12 vertebre dorsale7
fac parte din această zonă: Dl = prima
vertebră dorsală poate reacţiona puternic atunci când mă forţez prea mult la
muncă, în sport, sau orice situaţie în care ajung la capătul forţelor mele mentale,
fizice şi emoţionale., de asemenea, este afectată dacă există un consum excesiv, fie
că e vorba de droguri, alcool sau altceva. Sensibilitatea mea este foarte exacerbată.
Am o angoasă şi îmi construiesc mijloace de autoprotecţie pentru a mă proteja de
cei din jurul meu pentru a nu fi rănit. Acest lucru se manifestă mai ales în gesturile şi
în cuvintele mele. Astfel am tendinţa de a mă îndepărta de ceilalţi prin răceala mea
sau
prin cuvinte jignitoare. Retrăgându-mă, evit astfel să îi las pe ceilalţi să
ajungă la mine, să îmi exercite autoritatea asupra mea. Acest lucru se
poate manifesta şi printr-o creştere serioasă în greutate [protecţia mea
naturală şi fizică) deoarece inconştient, vreau să "ocup mai mult loc" şi să
le las mai puţin celorlalţi. Sau poate camufla o timiditate pe care îmi este
greu să o depăşesc. Timiditatea va fi şi mai evidentă dacă îmi este teamă
că voi pierde dragostea celorlalţi. Am tendinţa de a fi intransigent şi
dezordinea mă oripilează Jnchiderea mea şi fricile mele faţă de viaţă pot
afecta starea vertebrei Dl. îmi blochez emoţiile. Frica mea de a pierde
dragostea cuiva, moartea unei fiinţe dragi, mă paralizează. Nu îndrăznesc să fac anumite lucruri, să îmi ocup locul cuvenit Trebuie să fiu vigilent şi
să evit să mă retrag în mine însumi, să văd totul în negru, fiind tot timpul
fixat pe aceleaşi idei şi frustrări. Am tendinţa de a mă condamna faţă de
experienţele mele din trecut. 0 afecţiune a vertebrei Dl poate determina
afectarea oricărei părţi a corpului, situată între coate şi vârful degetelor,
precum şi dificultăţi respiratorii (tuse, astm etc.)Accept|* să fiu mai
deschis în faţa iubirii, faţă de ceilalţi şi să mă respect mai mult. D2 = a
doua vertebră dorsală va reacţiona uşor şi rapid ca o alarmă atunci când
emotivitatea mea este atinsă. Dacă îmi acumulez şi îmi sufoc emoţiile, D2
îmi va transmite un mesaj şi durerea de spate va apărea din nou. Dacă am
impresia că nu am un Ioc al meu în viaţă şi în societate, dacă consider că
viaţa este "nedreaptă" şi mă simt victima evenimentelor, D2 va fi atinsă.
Pot să fiu îngrijorat mai ales de aspectele legate de familia mea şi sunt
foarte afectat de orice conflict sau lipsă de armonie. Mă simt asuprit,
sufocat, atât pe plan psihologic (emotiv) cât şi pe plan fizic. Care este
locul meu în rândul clanului familial, mai ales faţă de tatăl meu? Am trăit
lipsuri mari în relaţie cu tatăl meu ? Am o responsabilitate prea mare faţă
de siguranţa şi de bunăstarea familiei ? Este posibil să fi acumulat
resentimente vechi. Sau să reiau neîncetat experienţe din trecut sau
amintiri, deoarece vreau să-mi fixez realitatea în acele evenimente din
trecut, în loc să privesc spre viitor cu încredere şi să trăiesc din plin
momentul prezent. Sau pot să trăiesc o nouă situaţie care îmi stârneşte
frica de necunoscut. Am prea multe responsabilităţi ? Voi fi susţinut sau
va trebui să mă descurc singur ? Cum vor reacţiona cei din jurul meu ?
Dacă nu am încredere în mine, în capacităţile mele, aş putea să reacţionez
şi să joc rolul unei persoane severe, devenind foarte autoritar: astfel dau
impresia că pot controla situaţia, ştiind foarte bine că, de fapt tremur de
frică, ajungând chiar până Ia angoasă. De asmenea, pot deveni iritabil faţă
de o persoană sau un eveniment şi reacţionez prin stări proaste. Nu am
încredere în ceilalţi şi prefer să îi ţin la distanţă. Astfel, nu mă vor putea
răni! Vertebra D2 aflată într-o stare de sănătate proastă este adeseori
însoţită de dureri şi afecţiuni ale inimii* şi ale organelor din vecinătate şi
ale plămânilor. Acest lucru indică o închidere a inimii* faţă de o persoană
sau o situaţie, deoarece nu mai vreau să sufăr. Accepţi* să învăţ să cer şi
să am încredere în capacitatea mea de a depăşi noile încercări. Las trecutul de o parte şi mă
întorc spre viitor, ştiind că acum sunt capabil să fiu în armonie cu ceilalţi. Pot
să citesc şi secţiunea despre inimă*, din această carte, pentru ă găsi şi alte
piste posibile.
D3 = a treia vertebră dorsală este legată mai ales de plămâni şi de piept. Pot să
citesc despre cele două părţi şi astfel să. găsesc cauzele care le pot afecta, fiind, de
asemenea, o posibilă pistă cu privire la afecţiunea vertebrei D3. în plus, tot ceea ce
percep prin simţurile mele, lucrrurile care nu îmi convin vor face să reacţioneze
această vertebră. Deoarece sunt foarte sensibil la cei din jurul meu, mi-am construit
un sistem care mă ajută să ştiu ce este bine şi ce este rău, ce anume este
acceptabili* sau nu. Pot fi rigid şi încremenit în modul meu de gândire şi de a vedea
lucrurile. Am tendinţa de a judeca pe toată lumea, mai ales pe mama mea, care mia lipsit sau o situaţie pe care nu o consider "convenabilă". Pot reacţiona puternic
faţă de ceea ce eu consider a fi o "nedreptate". Pot chiar să devin coleric, chiar
violent când nu sunt de acord cu ceea ce văd, percep sau aud. Pot să îmi
construiesc un scenariu în minte, ceea ce va duce la deformarea realităţii, de obicei
din cauza fricii mele de a vedea realitatea în faţă şi pentru că realitatea mă
deprimă. Este posibil să am frici exagerate şi iraţionale. îmi dispare pofta de viaţă şi
nu mai am sentimentul că sunt în siguranţă. Sunt invadat de tristeţe, nu mai vreau
să lupt. Depresia mă va cuprinde treptat şi voi vrea să mă desprind de lumea
aceasta care nu îmi aduce' decât suferinţă, frustrare şi anxietate. Supărarea mă
sufocă şi mă retrag în mine însumi. îmi reprim emoţiile şi refuz să le fac faţă.
Trebuie să învăţ sa văd viaţa sub o nouă lumină, să accepţi* faptul că Pot să trăiesc
într-o lume care nu este perfectă, dar în acelaşi timp, orice situaţie poate fi
perfectă, deoarece mă ajută să învăţ ceva nou. D4 = a patra vertebră dorsală
are legătură cu plăcerile, dorinţele, tentaţiile neaşteptate. Aşteptările mele sunt
uneori exagerate, aproape nerealiste şi devin iritabil, coleric, deoarece dorinţele
mele nu sunt împlinite şi pentru că viaţa este nedreaptă. Port pică vieţii şi celor din
jurul meu. în adâncul meu, simt un gol atât de mare, de obicei pe plan afectiv, încât
am tendinţe depresive. Singurul mod pe care îl cunosc pentru a contracara această
stare şi pentru a aduce puţină "picanterie" în viaţa mea este să creez o stare de
excitare naturală sau artificială. Pot practica sporturi extreme [paraşutism, alpinism
etc.) sau pot lua droguri pentru a obţine o stare temporară de extaz sau de bine. Mă
refugiez astfel într-o lume imaginară, la adăpost de ceilalţi. Totuşi, nu sunt la
adăpost faţă de emoţiile mele pe care le-am refulat şi de care am încercat să scap.
în aparenţă, pot fi liber când de fapt, în realitate sunt închis în furia mea, în
suferinţele, frustrările mele, în ranchiună excesivă, din frica de a fi asfixiat de
dragostea celorlalţi, deoarece nu am ştiut niciodată să o recunosc şi să o accepţi*.
Mă opun, păstrez distanţa şi hrănesc această prăpastie printr-o stare proastă, prin
atitudinea mea depresivă. Am o nevoie atât de mare de a fi iubit, chiar dacă am
tendinţa de a-i respinge pe ceilalţi şi de a-i condamna, chiar de a-i trăda. Totuşi,
adevărata trădare o îndrept spre mine însumi, ceea ce mă îndepărtează de
misiunea mea în această lume.
Este important să îmi recunosc şi să îmi accepţi* emoţiile pentru a putea să
le integrez şi astfel să pot să îmi trăiesc viaţa din plin. Atunci când vertebra D4 este
afectată, este posibil, de asemenea, să existe o afecţiune la vezica biliară şi la ficat.
D5 .= a cincea vertebră dorsală este afectată atunci când mă regăsesc într-o
situaţie în care am impresia că îmi pierd controlul, că puterea mea este în afara
mea. Mă simt destabilizat şi furia începe săă crească în mine. Este posibil chiar să
fiu într-o stare de panică. Acest lucru se întâmplă mai ales pe plan afectiv în relaţie
cu partenerul meu sau un membru al familiei, un prieten apropiat etc. Acest control
se ascunde uneori sub o aparenţă de a "vrea să ajut pe cineva în problemele sale" şi
să îl îndrum, dar în sinea mea, încerc să controlez acea persoană, chiar inconştient,
fiind în poziţie de "forţă". Dacă lucrurile nu merg cum vreau eu, pot să devin
frustrat, critic, nerăbdător şi chiar coleric, iar vertebra D5 va reacţiona violent.
Vreau să las impresia că sunt o persoană "dură", cu "spatele lat", "care este
capabila să ducă multe în spate". Dar, în sinea mea, ştiu că duc prea multe pe
umeri, ceea ce mă face să mă simt în nesiguranţă, să fiu neliniştit, revoltat
împotriva acelor din jurul meu, pe care îi fac responsabili de starea mea de rău. Nu
mă simt parte din familia mea şi trăiesc o culpabilitate deoarece aş putea să îi ajut
mai mult, dar nu sunt capabil. Am ambiţii mari, ceea ce mă face să mă îndepărtez
de valorile mele profunde şi să reacţionez în contradicţie cu ele. Mă arunc în relaţii
artificiale, trec de Ia o deceptive la alta, deoarece iubirea adevărată nu prea există
în viaţa mea. Acumulez emoţii negative şi îmi este greu să văd partea pozitivă a
unei situaţii, "rumeg" tot timpul aspectele negative. Trăiesc mai mult pe plan
raţional, cu cândurile şi planurile mele. Mă afund în muncă, devin nemulţumit de
viaţa mea. De asemenea, afecţiunile vertebrei D5 pot fi însoţite de diverse afecţiuni
ale ficatului şi ale circulaţiei sanguine.
Accepţi* să ascult ceea ce este în interiorul meu, să reiau contactul cu
esenţa fiinţei mele, cu adevăratele mele valori, pentru ca liniştea să revină în viaţa
mea şi să văd clar evenimentele, să mă împlinesc şi să fiu capabil să experimentez
iubirea adevărată. D6 = a şasea vertebră dorsală reacţionează atunci când mă
critic şi mă judec foarte aspru. Este posbil să fi fost crescut într-un mediu foarte
strict, în care valorile şi modelele de comportament trebuiau respectate în totalitate.
Deoarece am crescut în acest mediu autoritar şi lipsit de permisiuni, acum pot să
am "mustrări de conştiinţă" în momentele în care aş vrea să îmi fac pe plac, să îmi
acord timp pentru mine, dar judec acest lucru ca fiind "incorect" şi cred că "nu merit
aşa ceva". îmi creez griji inutile deoarece îmi analizez tot timpul gesturile, cuvintele,
gândurile, pentru a fi sigur că "sunt corect". Sunt deconectat de corpul meu,
deoarece trăiesc doar în mintea mea. Culpabilitatea mă roade pe dinăuntru.
Angoasa este foarte puternică şi mă autopedepsesc prin deconectarea de lume. îmi
este greu să mă accept].* aşa cum sunt. Mă simt victima vieţii, neputincios în faţa
evenimentelor pe care le judec foarte sever, nu vreau să accept].* faptul că acestea
apar pentru a mă ajuta să cresc şi le consider mai mult pedepse, nedreptăţi. Refuz
viaţa şi experienţele noi. Prin urmare trăiesc în frustrare, neînţelegere şi cu
resentimente, fiind invidios şi gelos pe ceilalţi. De aceea, vertebra D6 atunci când
este afectată, generează afecţiuni şi la nivelul stomacului şi a vezicii biliare,
deoarece trăiesc multe situaţii contradictorii şi nu vreau să îmi asum
responsabilităţile.
Accepţi* să fiu mai flexibil şi mai îngăduitor faţă de mine însumi şi învăţ să
am o atitudine pozitivă în fiiecare situaţie, ştiind că fiecare experienţă mă ajută să
mă cunosc mai bine şi să devin mai bun. D7 = a şaptea vertebră dorsală este foarte muncitoare. în situaţiile în care îmi împing limitele la extrem şi nu îmi ascult
corpul atunci când are nevoie de odihnă şi de relaxare, vertebra D7 va emite un
ţipăt de alarmă. Este posibil, de asemenea, să vreau să evit sau să uit pe cineva sau
o situaţie oarecare. Sau vreau să uit de problemele mele financiare, afective et.
Dacă mă opresc din muncă, există riscul ca descurajarea şi nemulţumirea faţă de
viaţa mea, să reapară, lucru pe care nu îl vreau. Acumulez multă furie şi agresivitate,
totul se zbate în interiorul meu deoarece "viaţa nu-mi oferă nimic bun". Mă opun, mă
încăpăţânez şi mă revolt chiar dacă mă fixez pe anumite lucruri care mă obsedează.
Refuz să eliberez aspiraţiile, spontaneitatea şi creativitatea, neştiind cum să le fac
faţă. Deoarece îi las pe ceilalţi să îmi spună cum să îmi trăiesc viaţa, sunt anxios,
vulnerabil, nu sunt stăpân pe viaţa mea. Mă frământă conflictele din familia mea,
pentru care mă simt responsabil. Trebuie să învăţ să apreciez tot ceea ce am şi ceea
ce sunt şi să văd toată abundenţa din viaţa mea. Am dreptul să îmi acord timp
pentru mine, am dreptul să-mi exprim emoţiile în loc să le las să fiarbă în interiorul
meu. îmi acord dreptul de a-mi trăi suferinţa, decepţia, fricile, deoarece astfel le voi
putea accepta].* şi transforma în ceva pozitiv. Pot să fac curăţenia interioară şi astfel
să ajut vertebra D7 să funcţioneze normal. îmi reiau contactul cu corpul meu, cu
viaţa reală. Astfel şi afecţiunile care însoţesc de obicei afecţiunile vertebrei D7, cele
de pancreas şi duoden, vor putea să dispară.
D8 şi D9 = a opta şi a noua vertebră dorsală, situate la nivelul difragmei, care
sunt strâns legate, se asemănă în totalitate. De aceea sunt prezentate
împreună. Cele două vertebre sunt afectate mai ales atunci când trăiesc o
stare de nesiguranţă în legătură cu frica de a-mi pierde controlul asupra unei
situaţii sau a unei persoane. Sunt dominator, mă simt mai sigur pe mine atunci
când controlez toate aspectele vieţii mele, când orchestrez perfect orice
situaţie pentru a şti exact la ce să mă aştept. Incertitudinea mă face să păstrez
totul pentru mine. Mă ascundîn globul meu de sticlă, nu îmi pun întrebări şi nu
fac niciun efort pentru a schimba ceva în viaţa mea. îmi trăiesc toate emoţiile
în interior. Dar dacă acest "echilibru aparent" este tulburat, vertebrele D8 şi
D9 vor reacţiona puternic, se vor curba de frică. Dacă mă retrag în mine
însumi, mă simt mai în siguranţă. îmi resping emoţiile şi îmi reprim forţele
interioare. Vertebra D8 arată mai ales faptul că sunt acaparat de frica de eşec
şi că există o situaţie în familia mea, care trebuie rezolvată. Vertebra D9 este
în relaţie cu rolul de victimă pe care mi-I atribui. Sunt cuprins de disperare şi
îmi este greu să trăiesc, deoarece nu ştiu în ce direcţie să merg în viaţa mea şi
îmi este frică că mă voi înşela. Ezit să avansez, deoarece trăiesc mai mult în
trecut şi îmi este frică de respingere şi abandon. îmi este greu să văd lumina la
capătul întunericului şi prefer să rămân "pe loc". Nu am încredere în viaţă şi
mă îndrept spre o prăpastie pe care nu o pot trece decât dacă am încredere în
viaţă. Doar dacă voi renunţa la această atitudine voi avea controlul asupra
vieţii mele. Este important să reţinem faptul că, vertebra D8 afectată poate
antrena dureri, de diafragmă şi de splină (inclusiv probleme legate de sânge),
în timp ce atunci când este afectată vertebra D9, pot apărea alergii şi o
proastă funcţionare a glandelor suprarenale sau urticarie.
Accept].* să las să se dezvolte latura mea blândă şi profundă. îi dau
voie laturii mele de copil să existe alături de latura mea de adult, care va
avea grijă de ea.
D10 = a zecea vertebră dorsală este afectată atunci când apare o nesiguranţă
profundă faţă de care mă simt dezarmat, fără resurse. încrederea mea este
foarte scăzută şi am nevoie de un "energizant" pentru a mă ajuta şi a avea
curaj şi a-mi uita grijile. De obicei, poate fi vorba despre un consum mare de
alcool, de droguri, care, de obicei, îmi oferă un stimulent. Totuşi, când revin la
starea mea normală, grijile sunt tot acolo şi viaţa mea se absoarbe deoarece
nu văd decât latura negativă a lucrurilor. Am în faţă un mare gol. Văd totul în
negru, refuz viaţa şi îmi plâng de milă. Mă supăr din orice motiv şi mă înfurii
fără însă să fiu în stare să manifest această furie, lucru care îmi va afecta
sensibilitatea/foarte mare, care mă determină să mă enervez pentru cele mai
mărunte aspecte, de multe ori într-un mod foarte agresiv. Nu am nimic în
perpectivă şi nu ştiu în ce direcţie să merg sau care sunt alegerile potrivite
pentru mine. Mă simt victima circumstanţelor şi acest lucru mă împiedică să
fiu stăpân pe viaţa mea. Sunt acaparat de emoţiile mele, ceea ce face dificilă
comunicarea cu ceilalţi. îmi caut locul în viaţă şi nu reuşesc să mă poziţionez.
Vertebra D10 afectată este însoţită adeseori de dureri de rinichi, recunoscuţi
ca sediul fricilor.
Accept ].* să am încredere şi învăţ să văd frumuseţea din mine şi din
jurul meu. Am curajul de a cere ajutor. îmi asum toate responsabilităţile şi
reiau controlul asupra vieţii mele.
Dll= a unsprezecea vertebră dorsală este afectată de obicei atunci când
sistemul meu nervos funcţionează defectuos. Sensibilitatea mea exagerată, pe
toate planurile, face ca vertebra DII să se deformeze, deoarece şi eu deformez
realitatea pentru a suferi mai puţin. O schimb după cum vreau eu.
pentru a deveni aşa cum o vreau eu. Mă consider o persoană urâtă, neatrăgătoare,
plină de defecte. Această imagine de sine, foarte negativă, mă determină să am
dificultăţi în a stabili relaţii durabile cu cei din jurul meu, deoarece frica de
respingere este foarte mare. Mă lipsesc conştient de cei din jurul meu, deoarece arh
impresia că sunt invadat şi nu mai ştiu cine sunt eu. Dar acest lucru nu poate dura
la nesfârşit şi, mai devreme sau mai târziu, va trebui să mă confrunt cu realitatea. în
acel moment voi fi cuprins de o tensiune interioară puternică şi îmi va fi greu să mă
eliberez de ea. Acest lucru poate deveni atât de insuportabil încât pot chiar să ajung
să am idei sinucigaşe deoarece trăiesc în neînţelegere şi îmi este frică de viitor,
deoarece mă simt neputincios în a schimba lucrurile din viaţa mea. Mă consider
"victimă", mă simt rănit în sentimentele mele. Nu sunt la înălţimea imaginii perfecte
şi ideale pe care vreau să o am. Insist pe aspectele negative şi fac puţine eforturi
pentru a ieşi din această situaţie. Trebuie să învăţ să mă mişc şi să merg înainte, în
loc să stagnez în starea aceasta de comă şi să mă afund în trecut. Durerile în zona
vertebrei DII pot fi însoţite de afecţiuni ale rinichilor precum şi de boli de piele
(eczema, acnee etc.) Accept !V să schimb lucrurile din viaţa mea şi trebuie să fiu
pregătit să fac eforturi şi să cer ajutor. Reiau contactul cu forţa mea interioară şi las
să circule energiile mele creatoare. D12 = a douăsprezecea vertebră dorsală
este afectată mai ales atunci când trăiesc închis, retras în mine însumi. Am tendinţa
de a critica, a judeca, de a trage repede concluzii, pur şi simplu pentru că observaţiile mele îmi pot oferi impresii false şi le interpretez în felul meu. Acest lucru
îmi provoacă multă furie care "mă roade pe interior". Mentalul meu este foarte
afectat Sensibilitatea mea este foarte mare şi îmi fac multe iluzii. Inventez tot felul
de scenarii, evitând astfel responsabilităţile pe care le am. Deoarece îmi este greu să
comunic cu cei din jurul meu, trăiesc multă nesiguranţă şi sunt perfecţionist. întreţin
idei morbide şi nu mai sunt capabil să absorb nimic din ceea ce văd, simt sau percep
şi îi invidiez pe ceilalţi pentru ceea ce au. Mă sufoc din cauza acestei agresivităţi, a
supărării şi a sentimentului de abandon pe care îl am. Port o mască pentru a mă
apăra de alte decepţii sau deziluzii, mai ales în relaţiile mele afective. 0 afecţiune a
vertebrei D12 este însoţită de obicei de afecţiuni intestinale, de dureri de articulaţii,
de o circulaţie limfatică deficitară şi uneori de afecţiuni ale trompelor falopiene*16
(uterine). învăţ să comunic cu ceilalţi pentru a alunga nesiguranţa pe care o simt,
astfel voi vedea mai clar situaţiile din viaţa mea şi voi fi mai calm.
Durerile din zona de mijloc a spatelui reflectă, de asemenea, o relaţie dificilă
cu viaţa şi cu situaţiile din existenţa mea. Am de luat anumite decizii, dar am
îndoieli faţă de acestea şi faţă de ideea de a mi le asuma. Această zonă a
spatelui corespunde şi mişcării de exteriorizare a energiei vitale, care trece
prin mine. Acest lucru înseamnă că, în perioadele de maturitate interioară
(când acumulez experienţă) mai multe calităţi divine, precum încrederea,
iubirea, detaşarea (liberui-arbitru, mai ales pe plan afectiv) sunt puse Ia
încercare. Durerile de spate, inclusiv spatele curbat pot semnifica mai
multe lucruri, precum culpabilitatea în situaţii în care nu am de ce să mă simt
vinovat, amărăciune sau o slabă încredere în mine, cauzată de impresia
că viaţa mea este prea greu de suportat pentru mine. Cred că eu trebuie să
fiu stâlpul susţinător şi să gestionez bine structura care există deja. Pot avea
impresia că am tot timpul pe cineva "în spate" şi că trebuie să fac totul
singur. 0 durere de spate indică un puternic sentiment de neputinţă faţă
de o situaţie dificilă din prezent, în care aş avea nevoie de ajutor. Neştiind
cum să mă poziţionez în anumite situaţii când trebuie să fac unele alegeri, voi
trăi adeseori stări de tristeţe deoarece consider de multe ori nevoile celorlalţi
mai importante decât nevoile mele. Sunt bănuitor şi acest lucru mă face să
mă închid în mine. Poate apărea disperarea deoarece nu mă simt destul de
susţinut pe plan afectiv şi sufăr, de asemenea, de nesiguranţă. Am tendinţa
de a-mi reţine emoţiile şi trăiesc mult în trecut. Rămân ataşat de trecut, mă
învârt în cerc. Mă simt instabil şi neliniştit. Am mustrări de conştiinţă.
Obiectivul, în acest caz este de a exprima mai activ energia divină.
Accept|V faptul că am nevoie să fiu clar, faţă de mine şi de ceilalţi,
fară să vehiculez sentimentele din trecut şi să fac loc unui "aici şi acum"
calm şi senin.
Am nevoie de ajutor şi de încurajare, să mă conectez la interiorul meu. Corpul
îmi transmite mesaje importante. Faptul de a cere ajutorul celorlalţi, nu este
ceva ruşinos. Din contră, este un semn de inteligenţă deoarece acest ajutor
mă ajută să merg înainte. Recunosc importanţa propriei mele identităţi şi
sunt prudent faţă de egoul meu şi fricile mele. învăţ să comunic cu fiinţa mea
interioară prin meditaţie sau contemplaţie: astfel voi găsi multe soluţii şi
răspunsuri, A fi în contact cu fiinţa mea interioară înseamnă să aleg mai să
trăiesc mai bine situaţiile din viaţa mea.
1114. SPATE (dureri de.„) — ZONA LOMBARĂ
Această zonă, adeseori confundată cu rinichii şi asociată cu durerea de rinichi
este situată de la mijloc până la coccis: face parte din sistemul de susţinere.
Partea de jos a spatelui simbolizează siguranţa, asigurarea şi încrederea mea în
viaţă. Durerile din această zonă denotă prezenţa nesiguranţei materiale (legate
■ . de munca, bani, bunuri) şi afective. "îmi este teamă că îmi va lipsi ceva", "Nu
voi reuşi niciodată...", "Nu voi realiza niciodată acest lucru..." sunt expresii care
exprimă sentimentele interioare pe care Ie am. Sunt atât de preocupat de toate
aspectele materiale încât simt o mare tristeţe, deoarece există un gol, un gol care
îmi face rău. Există o lipsă de coerenţă între dorinţele mele şi acţiunile mele. Pot
chiar să îmi estimez valoarea personală în funcţie de numărul de bunuri materiale
pe care le am. Durerile în această zonă apar des în urma pierderii unui loc de
muncă, a pensiei, la plecarea unul copil, după o separare etc. Trăiesc o dualitate
foarte mare, deoarece îmi doresc atât "calitate" cât şi "cantitate", atât legat de
relaţiile mele interpersonale cât şi legat de bunurile pe care le am. Am tendinţa de a
căra prea multe pe umeri şi a-mi consuma energiile. încerc să fac totul pentru a fi
iubit şi insist pe ceea ce cred ceilalţi despre mine. Simt că eu sunt stâlpul de sprijin,
ceilalţi pot conta doar pe mine. De asemenea, pot să vreau să îmi atribui acest rol,
pentru a-mi da importanţă. Poate fi vorba şi despre o nelinişte legată de una sau
mai multe persoane. îmi fac griji pentru ele şi poate am tendinţa de a lua
problemele altora asupra mea şi de a le salva. Astfel există riscul de a apărea
lombalgia, durerea lombară. Neputinţa mea faţă de anumite situaţii din viaţă îmi
dă o stare de amărăciune şi refuz să mă supun, deoarece îmi este frică. Acest
sentiment de neputinţă (trăit uneori pe plan sexual), care mă poate duce până la
revoltă, îmi poate provoca un lombago sau o durere de rinichi. Nu mă simt
susţinut în nevoile mele de bază şi în cele afective. Mă simt incapabil să îmi asum
dimensiunea materială a vieţii. Raporturile între lucruri şi persoane sunt
conflictiuale. îmi este greu să fac faţă schimbărilor şi noutăţilor care apar, deoarece
îmi place să mă simt în siguranţă, cu rutina şi cu vechile mele obiceiuri. Acest lucru
indică faptul că sunt adeseori inflexibil şi rigid şi aş vrea să fiu susţinut în felul
meu. Nu pot să fiu pe deplin fericit: există tot timpul o "umbră", ceva ascuns. Dacă
accepţi* faptul că ceilalţi pot să mă ajute în felul lor, voi descoperi şi voi conştientiza
că am tot sprijinul necesar. Astfel voi deveni mai autonom şi mai responsabil. Mă
eliberez de povara care aparţine celorlalţi. Trebuie să îmi recunosc valoarea pentru
a mă împlini în loc să aştept recunoaşterea celorlalţi. Am nevoie să nu mă mai forţez
să fac unele lucruri pentru a păstra o imagine frumoasă, deoarece astfel îi voi
manipula pe ceilalţi şi nu acţionez ghidat de inima* mea. Dacă apare o presare a
discurilor lombare, înseamnă că, probabil, pun prea multă presiune asupra mea, în
a face anumite lucruri cu scopul de a fi iubit de ceilalţi. Am nevoie de o perioadă de
odihnă, de care voi profita pentru a observa ce se petrece în viaţa mea şi pentru ami redefini priorităţile. Deoarece nu mă simt susţinut, devin rigid (înţepenit) faţă
de ceilalţi. Oare am tendinţa de a-i acuza pe ceilalţi pentru problemele mele ? Mi-am
exprimat nevoile ? Accepţi* faptul că singurul meu sprijin vine de la mine însumi.
Reluând contactul cu fiinţa mea interioară, stabilesc un echilibru în nevoile mele şi
reintru în contact cu toate forţele universului care se află în mine. Aceste forţe îmi dau înceredere în mine şi în viaţă, deoarece ştiu că îmi vor aduce tot ce am nevoie,
pe plan fizic, emoţional şi spiritual. Sunt susţinut tot timpul! Există 5 vertebre
lombare:
LI = prima vertebră lombară este afectată atunci când trăiesc un sentiment de
neputinţă faţă de cineva sau ceva ce nu îmi convine, având impresia că nu pot
schimba nimic şi că trebuie să suport acel lucru. Astfel devin inert, ca lipsit de
viaţă. Consum multă energie pe lucruri adeseori mărunte, dar pe care Ie
amplific atât de mult încât ajung la proporţii catastrofice, ceea ce îmi dă un
sentiment de disperare. Pot trăi o nesiguranţă legată de unele aspecte din
viaţa mea, chiar dacă nu are sens acest sentiment. Mă aştept să fiu înşelat,
păcălit de ceilalţi. Vreau să controlez totul, lucru omeneşte imposibil. Ţin atât
de mult cont de ceilalţi încât îmi las total deoparte propriile nevoi şi libertatea
mea. Pot avea de asemenea, conflicte interioare legate de faptul că nu îmi
permit să fac ceea ce vreau. Am nevoie să fiu apropiat de oameni, dar în
acelaşi timp, am nevoie de momente de singurătate. Acest lucru mă face să
simt frustrare, agresivitate şi furie. Aceste sentimente îmi aspresc inima* şi nu
mă pot elibera de ele, lucru care îmi dă o stare de amărăciune faţă de viaţă.
Când este afectată vertebra LI pot apărea, de asemenea, afecţiuni Ia nivelul
aparatului digestiv (intestine şi colon) sau legate de eliminarea alimentelor
(constipaţie, dizenterie etc.)
Accept i* puterea pe care o am de a-mi schimba cursul vieţii mele (numai a mea)!
îmi refac priorităţile pentru a-mi canalize mai bine energiile. L2= starea celei de a
doua vertebre lombare depinde mult de flexibilitatea mea faţă de mine şi faţă de
ceilalţi. Singurătatea şi tristeţea, cauzate de multe ori de o timiditate accentuată,
sunt, de asemenea, factori importanţi care pot afecta vertebra L2. Sunt prizonierul
emoţiilor mele: neştiind cum să le trăiesc şi să le exprim, având uneori emoţii
explozive, îmi pun o mască pentru a mă apăra şi a evita ca ceilalţi să vadă ce se
întâmplă în interiorul meu. Starea mea de rău poate deveni atât de puternică, încât
vreau să îmi "îngrop" răul prin alcool, droguri, muncă etc. L2 transmite astfel un
semnal de alarmă. Nu mai vreau să fiu jgnit şi umilit. Am tendinţa de a vedea totul în
negru şi trăiesc într-o stare de depresie, care pe undeva îmi place, deoarece astfel
am un rol de victimă, care mă obligă să nu acţionez şi să schimb lucrurile în viaţa
mea. îi pot acuza pe părinţii mei sau anumite evenimente din copilărie pentru
nefericirea mea actuală. Cred că supravieţuirea mea depinde de iubirea celorlalţi.
La fel ca în cazul ■ * vertebrei LI, am un sentiment de neputinţă şi de tristeţe, care
vor afecta vertebra L2. Sunt trist deoarece ar fi trebuit să mă bucur de plăcerile
vieţii, în timp ce nu îmi permit acest lucru, din cauza "obligaţiilor" mele sau din
datorie, pentru a da un bun exemplu celorlalţi. Trebuie să îmi împlinesc nevoile mele
şi uneori şi pe ale celorlalţi. Trebuie să învăţ că nu trebuie să fiu perfect. Uneori mă
simt incapabil sau neputincios în faţa unei situaţii şi îmi este greu să renunţ la ceva.
Menţionez faptul că, afectarea vertebrei L2 poate duce la dureri de abdomen,
apendicită sau afecţiuni la picioare, putând apărea varice.
Accepţi* să las la o parte furia sau ranchiuna pe care le am faţă de
mine: nu trebuie decât să fiu sincer cu mine însumi şi cu ceilalţi. Accepţi* să îmi
exprim liber suferinţele, bucuriile, îndoielile, neînţelegerile, frustrările, pentru a
fi mai dechis faţă de ceilalţi şi pentru ca vertebra L2 să îşi revină Ia starea de
sănătate.
L3 = a treia vertebră lombară este afectată mai ales atunci când trăiesc situaţii
tensionate sau conflictuale în familie.
Poate fi vorba despre un conflict pe plan sexual: există sau a existat o
rivalitate, există o relaţie în afara căsătoriei, care implică copiii, sau traume
legat de un incest din trecut sau actual. Mă reţin să spun sau să fac anumite
lucruri pentru a nu-i răni şi a nu-i deranja pe ceilalţi, dar, făcând acest lucru,
îmi fac rău mie însumi. Joc rolul "băiatului bun" sau a "fetei bune" şi arăt o
flexibilitate foarte mare, dar devin prea generos, ceea ce mă face să simt
frustrare, mai ales dacă sunt nevoit să-mi las dorinţele deoparte. Mă dau la o
parte poate şi din cauza culpabilităţii şi timidităţii, care mă fac să mă resping
pe mine însumi. Mă judec foarte aspru, am "mustrări de conştiinţă", fondate
sau nu, care pot avea legătură cu trădarea. L3 reacţionează de asemenea,
dacă, în numele sensibilităţii mele prea mari, evit să îmi comunic emoţiile,
neştiind cum vor fi primite acestea. Devin "paralizat", neputincios chiar, în
emoţiile mele, în corpul meu, în gândurile mele, ceea ce mă împiedică să îmi
manifest creativitatea şi tot ceea ce este legat de ea, mai ale comunicarea şi
sexualitatea care rămân "rigide" şi "frigide". O stare proastă a vertebrei L3
poate cauza afecţiuni ale organelor genitale (ovare sau testicule), la uter sau
la vezică şi la genunchi, precum artitra, inflamaţii şi dureri.
Pentru a depăşi această descurajare, accept|¥ să întind braţele spre ceilalţi
şi să îndrăznesc să îmi exprim emoţiile pentru ca potenţialul meu creativ să renască
şi să se manifeste. L4 = când este afectată a patra vertebră lombară, acest
lucru este provocat de multe ori de faptul că am dificultăţi în a face faţă realităţii de
zi cu zi. Sunt puţin precocupat de ce se întâmplă în jurul meu şi foarte ataşat de
trecut, pot să mă plâng într-o lume imaginară şi astfel să trăiesc într-o stare pasivă.
Apare o stare de indiferenţă. "De ce să îmi fac griji ?" De obicei mă supun
evenimentelor care vin, în loc să Ie creez, lucru care îmi provoacă un gust amar.
Este un aspect prezent mai ales pe plan profesional, în munca mea: am aspiraţii
enorme, dar fricile mele mă împiedică să avansez şi îmi frânează schimbările pe
care le-aş putea face. La acestea se adaugă o nesiguranţă legată de bani. Mă simt
în afara normei, diferit de ceilalţi. Poate fi ceva legat de muncă sau de cuplu, care
nu mi se pare potrivit. încerc să rămân într-o structură definită. Este singurul mod
de a obţine aprobarea celorlalţi, atenţia lor şi de a păstra o imagine pozitivă. La fel
ca şi în cazul vertebrei L4, am nevoie să mă protejez şi mă închid, deoarece mă las
foarte uşor influenţat de lucrurile din jurul meu, mai ales de ceea ce pot spune
cceilalţi despre mine, lucru care îmi afectează mult sensibilitatea. Toate acestea îmi
afectează şi sexualitatea, pe care am tendinţa să o neg. Mă critic foarte mult şi
discernământul meu este uneori foarte scăzut, deoarece mentalul meu este rigid,
astfel nu pot avea o vedere de ansamblu asupra unei situaţii şi, prin urmare, să
găsesc soluţii sau posibilităţi. Vreau să controlez în loc să îmi ascult vocea
interioară. 0 vertebră L4 afectată poate
provoca dureri în zona nervului sciatic, a corpului uterin, la femei şi a
prostatei, în cazul bărbaţilor.
Accept|V să îmi ascult vocea interioară, lucru care îmi redă controlul asupra
vieţii mele. îmi recapăt puterea de a-mi crea viaţa aşa cum vreau şi îmi regăsesc
gustul de a împlini lucruri mari. L5 = când cea de a cincea vertebră lombară este
afectată pot să mă întreb ce se întâmplă în viaţa mea actuală. Oare am o atitudine de dispreţ sau de nonşalanţă faţă de o persoană sau o situaţie ? Este posibil să simt
gelozie, nemulţumire, frustrare, să am senzaţia că viaţa m-a păcălit şi să îmi fie greu
să recunosc acest lucru.
Mă devalorizez faţă de membrii familiei, de prieteni, de colegii de muncă etc.
Mă simt diferit, mai ales legat de fantasmele mele sexuale şi, prin urmare,
trăiesc în tăcere. Sunt deconectat de frumuseţea mea interioară. Viaţa mea
este atinsă de un apetit sexual necontrolat (în toate aspectele) şi trebuie să
învăţ să îmi cultiv relaţiile inter personale, mai ales pe plan afectiv, să învăţ să
fiu sincer şi să mă simt bine, deoarece, în sinea mea, trăiesc o nesiguranţă
mare şi îmi este greu să exprim ceea ce trăiesc. Am tendinţa de a fi uşor
depresiv, deoarece trec cu uşurinţă de la un partener la altul, fără să ştiu prea
bine de ce mi se întâmplă acest lucru, mă simt "cinstit" în ceea ce trăiesc.
Inventez tot felul de scenarii şi atenţia mea este concentrată pe detaliile
mărunte, ceea ce mă împiedică să trec mai departe. Există o umbră de tristeţe
care îmi întunecă viaţa şi mă împiedică să mă bucur de ea. Nesiguranţa mea,
neîncrederea mea şi greutatea pe care o port pe spate, mă împiedică să merg
înainte. învăţ să savurez fiecare moment care trece şi să apreciez abundenţa
care face parte din viaţa mea. Trăiesc cu recunoştinţă şi bucurie. Starea
proastă a vertebrei L5 poate cauza dureri de picioare, la genunchi şi degetele
de la picioare. Regiunea lombară face parte şi din sistemul central al mişcării.
Dacă îmi este greu să negociez cu societatea, atât în ceea ce priveşte direcţiile
pe care le aleg, cât şi sprijinul pe care îl primesc de la aceasta, pot trăi
frustrare sau resentimente. Nu vreau să trec de provocarea faţă de anumite
persoane sau situaţii. Relaţiile mele personale cu cei din jur au de suferit.
De asemenea, poate fi vorba despre dificultatea de a acceptat faptul că
îmbătrânesc. îmbătrânesc şi trebuie să accept noţiunea de muritor.
în cele din urmă, zona lombară este foarte strâns legată de centrii de energie
inferioară: coccisul şi osul sacru, care sunt legate în mod special de
sexualitate. Dacă trăiesc conflicte interioare sau exterioare legate de
sexualitatea mea, dacă mi-am refulat energia sexuală, dacă mă simt trădat,
poate apărea o durere în această zonă.
Cele 5 vertebre scare şi cele 4 vertebre ale coccisului sunt legate de această
zonă.
Când sunt afectate vertebrele zonei sacrale este posibil să am impresia "că nu am
coloană vertebrală" şi că am nevoie de altcineva sau altceva pentru a mă susţine.
Sunt pus la încercare de către viaţă pentru a-mi cunoaşte nivelul deintegritate şi de
onestitate. Am un potenţial enorm, dar sunt oare pregătit să fac eforturile necesare
pentru a-mi împlini scopurile ? Vertebrele zonei sacrele sunt următoarele:
SI, S2, S3 = fiind primele trei vertebre sacrale, sunt sudate şi vor fi prezentate
împreună. Formează un întreg. Reacţionează la rigiditatea pe care o manifest,
la amorţeala mea de spirit faţă de anumite situaţii sau anumite persoane, la
mintea mea închisă, care refuză să înţeleagă ceea ce vor să spună ceilalţi.
Vreau să deţin controlul, pentru a mă simţi puternic şi în siguranţă, iar dacă îl
pierd, mă înfurii, devin agresiv şi pot avea tendinţa să vreau să bat pe cineva,
atât sunt de frustrate şi de plin de supărare. Toate aceste sentimente îşi au
cauza de multe ori, în relaţiile mele afective (care nu sunt tot timpul aşa cum
mi le doresc] şi într-un conflict cu autoritatea. Comunicarea, atât cea verbală
cât şi cea sexuală, este deficitară, mă simt tot timpul judecat. Am impresia că
înot contra curentului şi mă simt închis. Am nevoie să iau o pauză şi să îmi
observ clar viaţa, să meditez la ceea ce vreau şi să clădesc o bază solidă.
S4, SS = toate dorinţele îşi au sediul în a patra şi a cincea vertebră sacrală.
Dacă sunt capabil să le gestionez bine, dacă îmi acord timp pentru odihnă şi pentru
a a face lucrurile care îmi plac, S4 şi S5, vor funcţiona foarte bine. Totuşi, dacă
trăiesc culpabilitate, mă consider leneş şi mă confrunt cu datoria mea şi cu
moralitatea mea, îmi judec atitudinea ca fiind "incorectă", cele două vertebre riscă
să reacţioneze puternic. Am dreptul să fac anumite lucruri pentru mine şi să evadez
uneori, dar trebuie să evit ca acest lucru să devină un mijloc de fugă, pentru a nu
face faţă responsabilităţilor. în acest moment lenea poate fi în dezavantajul meu:
mă ţine într-o stare de laşitate şi de pasivitate, care mă împiedică să merg înainte.
De aceea, în cazuri extreme, picioarele mele vor fi, de asemenea, afectate. Singura
modalitate de a vindeca un os sacru rupt sau luxat, este imobilitatea fizică, pe o
durată lungă de timp. Osul sacru este legat de al doilea centru de energie, situat la
nivelul primei vertebre lombare. Un dezechilibru al acestui centru de energie poate
determina următoarele afecţiuni fizice: la nivelul organelor genitale, poate exista
infertilitate, frigiditate sau herpes, la nivelul rinichilor, cistite şi calculi renali, iar la
nivelul digestiei, există riscul de diaree, de constipaţie, de colită, de incontinenţă
etc. Deviaţiile coloanei vertebrale (scolioza) apar de obicei la acest nivel şi sunt
însoţite de dureri de spate. Cea de a doua chakră de energie influenţează
raporturile pe care le am cu cei din jur şi o disfuncţie a acestei zone, care afectează
osul sacru, va indica stresul meu, angoasele, fricile şi tendinţa mea depresivă, pe
care trebuie să învăţ să le gestionez. 0 dificultate la nivelul osului sacru poate
reflecta existenţa unui conflict interior faţă de ceea ce este sfânt şi sacru, faţă de
valorile mele religioase. Oare sunt în contradicţie cu acestea sau mă culpabilizez
deoarece am lăsat deoparte viaţa spirituală ? Am impresia că trebuie să fac multe
sacrificii 7 Am de luat o decizie crucială şi mă simt pierdut în faţa acesteia. Cine
mă sprijină în deciziile mele? Osul sacru are
legătură cu relaţia părinte-copil şi poate fi atins din cauza unui sentiment de ură.
Vreau să avansez în viaţă, dar mă agăţ de trecutul meu şi de lucrurile sau de
persoanele care îmi sunt familiare şi care îmi conferă un sentiment fictiv de
stabilitate, de control şi de protecţie. Dualitatea mea interioară nu poate dispărea
decât dacă îmi identific în mod sincer emoţiile actuale, astfel acestea vor deveni un
mijloc de transformare. Coccisul este în legătură cu prima chakră, sau centru de
energie, sediul supravieţuirii. Reprezintă baza sexualităţii mele, îndeplinirea
adecvată a nevoilor de bază (sexualitate, hrană, protecţie, adăpost, iubire8 etc.),
tot ceea ce îmi asigură stabilitatea. Coccisul este format din patru vertebre
sudate una de alta. Reprezintă dependenţa mea de viaţă sau de cineva. O durere în
această zonă poate semnifica faptul că, corpul îmi spune că trebuie să mă opresc.
Mai ales nesiguranţa mea se manifestă în legătură cu nevoile de bază, de
supravieţuire, mai ales faptul de a avea un acoperiş, hrană, haine etc. Hrana, în
acest sens, cuprinde nevoile fizice, dar şi pe cele emoţionale şi sexuale. Am nevoie
să mă simt în siguranţă, ca o pasăre în cuibul ei. 0 afecţiune la coccis poate proveni din sentimentul meu de a fi dominat, de a mă simţi ca "un nimic". Am tendinţa de a
mă ghemuiesc în colţul meu, ca şi cum aş fi pedepsit: simt că o parte din mine este
moartă şi privesc viaţa care trece pe lângă mine, fără să fac parte neapărat din ea.
Rămân în situaţii care ar fi trebuit să se termine cu mult timp în urmă, dar
incertitudinea şi îndoiala pun stăpânire pe mine. Oricine are nevoie de iubire în
viaţa lui.
Oricine are nevoie de comunicare prin relaţii sexuale, cu partenerul său. Aceste
nevoi sunt adeseori negate sau reprimate, mai ales din cauza convingerilor
morale şi religioase, care mă determină să fiu nesatisfacut. Pot să mă simt
neputincios, în toate sensurile cuvântului şi simt o furie care se zbate în mine.
Vreau să fug de orice situaţie care îmi afectează sensibilitatea şi faţă de care
pot simţi culpabilitate. De exemplu, dacă trebuie să îmi las copilul să fie crescut
de altcineva, oasele coccisului vor reacţiona foarte puternic. Pot să mă simt ca
un cuc, care iese din ascunzătoare pentru câteva secunde şi care trebuie apoi
să se întoarcă pentru timp lung. Trebuie să îmi las orgoliul la o parte, adică
fricile mele. Trebuie să am încredere în viaţă şi mai ales în capacitatea mea de
a mă exprima şi a avea grijă de mine. Când am o dificultate legată de acest
aspect din mine, verific în interiorul meu până în ce punct sunt dependent de o
persoană care, conştient sau nu, îmi satisface anumite nevoi din viaţă. Sunt
capabil să îmi împlinesc propriile nevoi, să fiu autonom. Este posibil ca,
persoanele de care mă ataşez să fie mult mai dependente la nivel afectiv
decât mine şi să aibă nevoie de acest gen de relaţie. Deoarece coccisul este
legat de prima chakră, un dezechilibru Ia acest nivel de energie poate cauza
tulburări fizice, cel mai adesea legate de rect sau de anus [hemoroizi,
mâncărime), vezică [tulburări urinare, incontinenţă), prostată. Pot apărea şi
dureri la baza coloanei vertebrale, o luare sau o pierdere în greutate
considerabilă [obezitate sau anorexie), o proastă circulaţie sanguină la nivelul
picioarelor [feblită) şi a mâinilor. Aceste afecţiuni indică faptul că am nevoie să
re-echilibrez acest centru de energie. în cazul în care cad şi mă lovesc la
coccis, mă întreb în ce situaţie am impresia că mă învârt în cerc. Bat pasul pe
loc. îmi neg impulsurile. Deoarece mă tem de propriile mele emoţii, îmi
înţepenesc spatele pentru a-mi proteja imaginea pozitivă, dar viaţa mă readuce
la realitate, mă face "să revin cu picioarele pe pământ".
Accept|V să vad până în ce punct fac dovadă de independenţă şi de
vigoare în viaţa mea. Trebuie să las la o parte orice sentiment de nelinişte
faţă de nevoile mele de bază şi să conştientizez acum forţele mele
interioare şi să recunosc că eu sunt persoana cea mai potrivită pentru a-mi
asigura propria viaţă.
1115. SPATE— FRACTURA A VERTEBRELOR Vezişi: OASE—FRACTURĂ
Facturarea unei vertebre este de obicei rezultatul unei revolte interioare, o
reacţie la o inflexibilitate mentală, legată de autoritate. Văd viaţa fără
deschidere de spirit şi acest lucru atrage fractura. Gândurile mele sunt prea
rigide, refuz să mă adaptez unor idei noi, care mă îndepărtează de iubire şi care
îmi aduc suferinţă. Sunt intransigent şi adeseori foarte orgolios şi ar fi mai bine
pentru mine să fiu mai modest. Spatele este suportul meu, iar o durere la spate
este foarte inconfortabilă. M-am săturat să port toată această greutate pe umerii
mei. VREAU SĂ FIU RECUNOSCUT ŞI RESPECTAT. Există o dualitate în interiorul
meu, care mă distruge. Vreau să fiu centrat, în contact cu esenţa mea pentru a şti
perfect ceea ce este bun pentru mine. Vreau să fiu creatorul vieţii mele. Mă simt
prins într-o situaţie şi trebuie să merg înainte pentru a mă elibera. îmi accepţi*
atitudinile din prezent ştiind că pot să le schimb începând de acum. Viaţa este
frumoasă, cu schimbările ei şi este important să învăţ să mă las purtat de curentul
vieţii.
1116. SPLINA
Splina este situată în partea superioară stângă a abdomenului, sub diafragmă.
Principalele funcţii ale acestui organ limfoid, care face parte din sistemul
imunitar, sunt de a veghea asupra calităţii globulelor roşii şi de a lupta împotriva
infecţiilor, prin producerea de anticorpi. Nostalgia situaţiilor neterminate,
regretele, grijile, toate îşi pot avea sediul în splină. Dacă splina mea nu
funcţionează bine, este posibil ca şi eu să am problemE legate de funcţionare,
principal cauză fiind fixaţia mea pe anumite gânduri negre şi negative. Sunt
obsedat de ceva sau de cineva. Acest lucru îmi scade nivelul de energie şi nu mai
am chef de nimic. Am impresia că sunt un ratat, că mi-am ratat, mi-am
masacrat viaţa, deoarece nu am reuşit să termin anumite lucruri, nu am ştiut
să merg mai departe. Simt că "am pierdut trenul", am ratat ocazii frumoase şi îmi
port pică, mă cred incapabil sa reuşesc în viaţă. Alterez astfel istoria familiei
mele. Vreau să compensez uitare faţă de familia mea sau prietenii mei, dar nu
mai pot! Am creat o situaţie din care nu mă mai pot sustrage. Acest lucru poate
determina o ablaţie a splinei. Negativismul poate fi legat de felul în care mă
văd: simt urât, nu sunt bun, nu sunt Ia înîlţime. Am mai mult tendinţa să dorm şi
să fiu pasiv. Mă hrănesc cu furie şi nu există nimic vesel în viaţa mea. Există ceva
sau cineva care mă irită: poate fi vorba despre cineva din falimia mea, o
persoană pe care o consider " ratată". Problemele care apar la splină transmit o
indicaţie referitoare la fricile pe care le-aş putea avea în legptură cu o problemă
legată de sânge, de a nu avea detul sânge, de exemplu, de a sângera prea tare
[precum în perioada menstruaţiei sau în timpul unor transfuzii de sânge). Pot să
cred ca "sângele meu nu este bun" sau că este atât de rar încât nu cred că aş
putea fi salvat, în cazul unui accident grav, dacă aş avea nevoie de o transfuzie.
Frica de moarte apare foarte des, în plan secund. Splina are funcţia de a controla
calitatea globulelor roşii ale sângelui şi o proastă funcţionare a splinei poate indica o
rană interioară profundă, nevindecată. Este ca o plagă care sângerează. Sângele
reprezintă bucuria de a trăi, pot avea impresia că viaţa este o luptă atât de grea,
încât poate ar fi mai bine să renunţ şi să mă retrag. Vreau să mă refugiez departe
de realitate, într-o lume mai spirituală, care nu este conectată la pământ, iar acest
lucru poate determina o umflare a splinei. Mă limitez eu singur într-o structură
rigidă, ceea ce mă îndepărtează de sentimentul de libertate. Acest lucru se poate
vedea în aspectul meu fizic, prin faptul că slăbesc. Ridic un zid între mine şi
emoţiile mele şi port o mască: am impresia că este un mod foarte bun de a măă
apăra de lumea exterioară şi de a evita să fiu umilit.
în loc să fiu tot timpul obsedat de ideile negative pe care am tendinţa să le
exagerez, accepţi* să Ie schimb şi să găsesc mijloace de a fi mai deschis. îmi
dedramatizez viaţa şi învăţ să râd de mine însumi şi de anumite situaţii. învăţ să îmi
comunic treptat emoţiile, pentru a-mi păstra echilibrul şi armonia din corpul meu.
1H7.S.P.M. (sindrom premenstrual) Vezk MENSTRUAŢIE — SINDROM
PREMENSTRUAL
1118. S.RAS. Vezi: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER
1119. STARE DE RĂU
Nu este o boală propriu-zisă, mai degrabă un disconfort pe care îl resimt, de
intensitate diferită. Este un stare de a fi negativ, mă aflu în conflict cu mine sau cu o
situaţie din viaţa mea. Maniera de decodare a stării de rău este asemănătoare celei
pentru boală. Simptomele clinice sunt mai vagi. Starea de rău provine dintr-un
conflict conştient sau inconştient, care trebuie rezolvat înainte ca starea de rău să se
transforme în boală.
1120. STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ Vezi: CREIER—STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ
1121. STÂNGACI
Un stângaci înseamnă, în general, cineva care îşi foloseşte mai mult mâna stânga şi
braţul stâng decât mâna dreaptă şi braţul drept, în activităţi precum scrisul,
cântarul la un instrument, sport etc. Pe vremuri, în educaţia noastră, se acorda o
mare importanţă faptului de a fi dreptaci, adică a fi dreptaci era considerat "corect"
şi a fi stângaci înseamnă a fi "incorect", anormal. De aici vine şi expresia: "ce
stângaci eşti!" cu sensul de neîndemânatic. în prezent trecem de la Era Peştilor la
Era Vărsătorului, adică am trecut de la partea raţională la cea intuitivă şi creativă. Se
ştie că faptul de a împiedica un copil să fie stângaci, dacă aceasta este tendinţa lui
naturală, poate să ducă la apariţia unor ticuri, la nesiguranţă, tulburări afective,
dificultăţi în a scrie şi a citi, a unui sentiment de culpabilitate sau de inferioritate.
Dacă am trăit astfel de sentimente deoarece am fost obligat să fiu dreptaci,
este important să-mi restabilesc pacea interioară prin înţelegerea şi acceptarea;*
a ceea ce am trăit. Cum partea stângă reprezintă partea afectivă, intuitivă,
sensibilitatea, pe scurt, partea "feminină" a fiinţei mele, dacă sunt stângaci, fie că
sunt femeie, fie că sunt bărbat, înseamnă că partea mea creativă este foarte
dezvoltată şi am o uşurinţă aparte de a învăţa muzica sau orice altă formă de artă.
Este ceva înăscut în cazul meu. Stângaciul poate avea o personalitate mai
introvertită, în timp ce un dreptaci este mai extrovertit şi mai deschis în
comunicarea cu ceilalţi. Nu îmi rămâne decât să îmi accept],* potenţialul creativ şi
să îmi folosesc sensibilitatea pentru ca totul să se manifeste din plin. Mă accept],*
aşa cum sunt ştiind că am capacităţi uluitoare, care fac din mine o persoană
unică.
1122. STERILITATEA Sterilitatea se defineşte drept incapacitatea de a se
reproduce. Aceasta induce sentimente de neputinţă, de disperare, de culpabilitate
şi impresia că trăieşti o nedreptate. Stresul pe care îl trăiesc sau presiunea pe care
o exercit pentru a avea un copil, pot împiedica procesul în sine. Sterilitatea poate
indica o respingere, o rezistenţă inconştientă faţă de ideea de a avea un copil sau
teama că acesta ar putea avea un handicap, o diformitate sau ar putea să moară.
Sau, este posibil să vreau un copil doar pentru a împlini aşteptările celor din jurul
meu, dar, în sinea mea, nu îmi doresc cu adevărat acest lucru. Sau, aş putea să
cred că, dacă voi avea un copil, îl voi reţine astfel pe partenerul meu. Dacă îmi
este teamă de naştere sau de faptul că sunt incapabil să fiu părinte fteama de
responsabilitate, de problemele financiare-) sau dacă nu vreau să trăiască si
rnpilnl meu aceleaşi suferinţe pe care le-am trăit eu. îmi provoc sterilitatea,
deoarece ideea de a avea un copil, devine, inconştient, de nerealizat.
Este posibil să mă consider imatur pentru acest gen de experienţă, sau sunt prea
egoist. Frica pune stăpânire pe mine. Dacă sunt femeie, este posibil să simt teama
de a retrăi, prin.sarcină, amintirile momentelor în care mama mă purta în pântece şi
care m-au putut afecta. Pot, Ia nivel inconştient, să resping imaginea mamei mele
(cea care mi-a dat viaţă) sau relaţia pe care am avut-o. Dacă trăiesc un mare gol
interior, poate nu îl voi putea umple, nici măcar cu un copil... Sterilitatea
masculină apare atunci când un bărbat consideră responsabilităţile de a fi tată,
prea mari şi trebuie să îşi asume acest rol. Este posibil ca, fără să fiu conştient de
acest lucru, să nu vreau să reproduc aceleaşi greşeli pe care cred că le-au făcut
părinţii mei. Sau poate fi vorba, inconştient, de o reglare de conturi, nu neapărat
faţă de partenera mea, ci mai ales faţă de familie, care a vrut tot timpul să îmi
dicteze ce să fac în viaţă. Trebuie să înţeleg că dorinţa de a avea un copil poate fi
foarte mare, dar şi frica la fel de mare, fie că este conştientă sau nu; aceasta este
diferenţa care poate determina dacă procesul de reproducere are loc sau nu. Este
posibil, de asemenea, să port un bagaj ereditar, format din fricile mamei sau ale
bunicii mele. Fie că sunt bărbat, fie că sunt femeie, este important să verific dacă
am avut în trecut experienţe care m-au făcut să trăiesc anumite blocaje sexuale. Un
demers psihoterapeutic sau energetic poate fi . foarte recomandat în acest caz.
Oare vreau un copil numai pentru a umple un gol, pentru a da un sens vieţii mele
sau pentru a mă simţi, în sfârşit, util şi important ? Sau, din contră, poate am
impresia că nu am atât de multe de oferit, pentru a "merita" un copil. îmi analizez
viaţa şi mă întreb în ce domeniu al vieţii mele pot fi foarte fertil, foarte
"reproductiv". în acest caz, îmi împlinesc nevoia de a vea un copil, în alt domeniu al
vieţii mele.
După aceea, mă întreb dacă îmi doresc în continuare un copil şi dacă da,
accept],* să îmi manifest creativitatea printr-o sarcină. Este posibil însă să nu am de
trăit această experienţă, de a fi părinte. Este foarte important să îmi analizez natura
dorinţei mele şi să am încredere în decizia mea de a da viaţă unui copil sau nu.
Orice s-ar întâmpla, accept],* să îmi trăiesc din plin viaţa şi îmi acord permisiunea
de a trăi experienţe bogate, care să mă apropie mai mult de fiinţa
. mea divină. Trebuie să înii recunosc din plin valoarea. Trăiesc pentru mine însumi,
cu valorile şi cu priorităţile, care sunt importante pentru mine şi care mă fac să
vibrez o dată cu universul. Resping orice gând de genul "nu sunt bun, sunt
incapabil sau rău". Viaţa îmi spune să fiu mai deschis faţă de mine însumi, să am
. grijă de mine. Trebuie să fiu fericit dinainte, nu să aştept venirea unui copil pentru
ca acesta să mă facă fericit. Astfel, evit să fac ca fericirea mea să depindă de
altcineva, deoarece este o responsabilitate foarte grea pentru acea persoană. Mă
las purtat de viaţă şi îi cer vieţii ca totul să decurgă natural, atunci când va fi
momentul potrivit. între timp, îmi cultiv creativitatea şi fecunditatea în alte
. domenii din viaţa mea. îmi creez viaţa asemenea tapiserului care îşi ţese pânza.
1123. STERN
Sternul este un os plat situat în partea anterioară şi mediană a toracelui şi care se
articulează cu primele şapte perechi de coaste şi cu clavicula. Deoarece sternul se vede foarte bine atunci când îmi bombez pieptul, acesta este legat de imaginea pe
care mi-o construiesc faţă de mine şi faţă de ceilalţi. Dacă resping ceea ce sunt, dacă
am mereu impresia că ceea ce fac nu este suficient de bun, sternul meu se poate
crăpa. Mă simt mediocru. Pot avea tendinţa de a mă revolta foarte uşor şi reacţionez
prin a-i înfrunta pe oameni cu agresivitate, deoarece am fost rănit în trecut. Mă cabrez
ca un cal în faţa unui obstacol. Este posibil să fi trăit o situaţie în care nu mi-am putut
lua la revedere de la cineva sau nu am putut strânge în braţe acea persoană. Mi-am
pierdut spontaneitatea şi naivitatea de copil şi am devenit un gladiator care se luptă
în această lume, pe care o consider ingrată. Atunci când şi burta mea este
predominantă şi ieşită în afară, la fel ca sternul, am o dificultate de accepta],* ceea ce
sunt şi mă opun unei situaţii. Sunt rotund, deoarece îmi ascund emoţiile, nu ştiu să mă
poziţionez şi vreau să plac tuturor, sunt prea blând gesturile mele şi nu ştiu să îmi
fixez limitele. întorc frustrările şi situaţiile împotriva mea. încetez să mai opun
rezistenţă faţă de ceea ce sunt şi faţă de evenimentele din viaţa mea. Aleg să mă
cunosc şi să mă apreciez pentru ceea ce sunt.
Accept].* să particip din plin la transformarea vieţii mele, deoarece eu sunt
creatorul acesteia. Accept].* să fiu ferm şi să mă exprim cu toată încrederea.
1124. STRABISM Vezi: OCHI—STRABISM
1125. STRES
Stresul este un răspuns de adaptare faţă de un eveniment, o situaţie sau un pericol,
real sau imaginar. Capacitatea de a se adapta depinde de diferiţi factori: orice situaţie
care creeză un efort prea mare pentru organismul meu, poate duce la apariţia unui
stres, care apoi se schimbă în depresie, dacă are o intensitate foarte mare. Stresul
poate fi de ordin psihologic (presiunea celor din jurul meu), fizic (o solicitare puternică,
legată de muncă, de sport, de căldură sau frig etc) chimic sau biochimic (luarea de
medicamente, chimioterapie, schimbări hormonale). Stresul în sine este, de fapt, mai
puţin important decât reacţia mea faţă de acesta. Poate fi ceva mai degrabă pozitiv,
stimulant şi creativ, decâ ceva ameninţător pentru copul meu. în funcţie de reacţiile
mele faţă de situaţiile şi emoţiile corespunzătoare, efectul stresant va fi benefic sau
nociv pentru mine. Este important de observat faptul că, chiar şi un eveniment fericit
îmi poate provoca un stres puternic. De exemplu, dacă câştig un milion de dolari la
loterie, este posibil să trăiesc o depresie deoarece am impresia că am atât de multe
lucruri de schimbat în viaţa mea, încât îmi este teamă că nu voi reuşi. Oare o să-mi
păstrez locul de muncă şi colegii pe care îi respect ? Prietenii mei vor mai fi la fel faţă
de mine ? Va trebui să mă mut ? Voi fi capabil să mă adaptez Ia toate aceste
schimbări ?
Accept].* să privesc în interiorul meu şi să îmi observ reacţiile, motivaţiile şi
atitudinile, în loc să îi învinuiesc pe ceilalţi sau situaţiile exterioare. învăţ să mă
relaxez şi să recunosc şi beneficiile stresului.
1126. STOMAC (în general)
Stomacul primeşte hrana şi o digeră pentru a acoperi diferitele nevoi nutritive ale
corpului, de vitamine, proteine etc. în acelaşi fel, îmi hrănesc creierul cu situaţiile şi
evenimentele care apar în viaţa mea. Fiecare stomac are propria sa funcţionare.
Chiar dacă forma generală este asemănătoare, digestia poate fi diferită de la o
persoană la alta. Stomacul meu reflectă felul în care absorb şi integrez realitatea şi
capacitatea mea de a digera ideile noi sau situaţiile noi. Poate fi comparat cu
un barometru care indică gradul meu de deschidere şi felul meu de a reacţiona în
viaţă. Accept ],* să primesc ideile noi, cu deschidere şi fără să judec.
1127. STOMAC (durere de...) Vezi şi: STOMAC—ARSURI LA STOMAC Afecţiunile care
afectează stomacul se referă la "pâinea cea de toate zilele", la latura materială şi
maternă a existenţei mele. Ştiu ce muncă face stomacul meu şi ştiu că acesta
reprezintă felul meu de a digera, de a absorbi şi de a integra evenimentele
şi situaţiile din viaţă. Problemele de stomac apar atunci când realitatea mea
cotidiană este în conflict cu dorinţele şi cu nevoile mele. Aceste conflicte se regăsec
de obicei la nivelul relaţiilor mele de familie, amicale sau profesionale. Trăiesc
angoase importante. Anumite lucruri le "resimt la stomac". Digestia mea, atât Ia
nivelul gândurilor cât şi al emoţiilor mele are loc dificil, deoarece am tendinţa de a
rămâne agăţat de trecut şi îmi este greu să mă iert pe mine însumi şi pe ceilalţi.
Dacă nu comunic, dacă ascund anumite lucruri, stomacul meu va reacţiona. Dacă
am să îmi reproşez anumite lucruri sau nu am conştiinţa liniştită, stomacul meu
poate fi, de asemenea, afectat. Dacă am crampe la stomac, trebuie să mă întreb în
ce situaţie din viaţa mea trăiesc o stare de nesiguranţă. Mă simt pierdut şi mă
resemnez, crezând că această situaţie este fără ieşire. Senzaţia că mă roade
stomacul este adesea legată de o nevoie de iubire de "hrană emoţională" şi de
alimente. Hrana reprezintă afecţiunea, siguranţa şi supravieţuirea. Dacă simt un gol
în viaţa mea, aş vrea să îl umplu cu hrană, mai ales în momentele de separare,
moartea cuiva, pierdere sau lipsă de bani. Hrana poate să mă ajute de asemenea, să
mă "eliberez" de tensiunile materiale sau financiare. Simt o lipsă indispensabilă
pentru supravieţuirea mea. Fermentaţia provine din faptul că nu vreau să fac faţă
anumitor emoţii, pe care le trăiesc faţă de unele persoane sau situaţii. Las aceste
emoţii departe, dar sunt tot timpul acolo, se acumulează şi "fermentează", sub
efectul atitudinii mele "acide". Repet tot timpul anumite situaţii din trecut, pe care
nu le pot "digera". Am tendinţa să "rumeg" situaţii trecute şi de a le retrăi şi să
trăiesc aceleaşi atitudini şi emoţii negative: astfel evit conflictele.
Acestea îmi rămân în stomac. Pentru stomac este foarte greu să digere emoţiile
netrăite. Iar cum realitatea mea este în conflict cu visele şi cu nevoile mele, acest
lucru îmi provoacă emoţii puternice. Nu îmi exprim contrarietatea şi sunt nervos.
Furia şi agresivitatea îmi rod interiorul şi le refulez. Dar în zadar! Astfel apar
ulcerul şi arsurile stomacale. Am frici mari, digestia mea devine greoaie deoarece
stomacul meu este nervos şi fragil. Care este situaţia din viaţa mea pe care "nu o
diger"? De obicei, este vorba despre ceva ce s-a întâmplat mai recent.
Poate fi vorba despre un conflict în familia mea, în mediul profesional, în cercul meu
social, relaţiile cu vecinii, o situaţie în care eu am avut un rol activ. Trăiesc multă nelinişte, mai ales din cauza unei slabe încrederi în mine, ceea ce face dificilă
acceptarea^* emoţiilor mele. Durerile de stomac vor apărea atunci când trăiesc o
situaţie conflictuală pe plan financiar sau în viaţa profesională. Unele situaţii sunt atât
de respingătoare şi dezgustătoare, încât stomacul meu refuză să le digere. Care este
situaţia sau persoana care aş vrea să dispară din viaţa mea ? Vreau să schimb o parte
din mine sau din felul meu de a trăi, deoarece conştientizez că sunt prea artificial şi
prea rigid ? Faţă de cine sau în ce situaţie mă simt neînţeles ? De ce sunt tratat într-un
mod ingrat ? Reacţionez la realitatea mea într-un mod negativ şi "acid" şi sufăr de
indigestie şi de greţuri. Digestia este prea lentă şi stomacul meu este tensionat şi
rigid, iar eu evit să fac schimbări în viaţa mea. Mă întreb dacă şi eu sunt lent şi pasiv,
evit să duc lucrurile mai departe, din cauza nesiguranţei mele. Dacă acest inconfort
digestiv apare după mese (dispepsie) înseamnă că există o inactivitate şi o
indecizie.
Conştientizez faptul că trebuie să fiu mai deschis în viaţă şi accepţi* că situaţiile
şi evenimentele apar pentru a mă ajuta să mă împlinesc. Acceptarea].* le va
transforma în experienţe şi presiunea sau tensiunea vor dispărea. Accept !* să trăiesc
în adevăr şi transparenţă pentru a-mi potoli emoţiile profunde şi a fi în armonie cu cei
din jurul meu. Iertarea şi. reconcilierea sunt cele mai importante pentru vindecarea
mea. Astfel voi găsi în mine un sentiment de siguranţă şi de plenitudine.
112a STOMAC — AEROFAGIE Aerofagia înseamnă înghiţirea în mod involuntar a
unei cantităţi de aer, care.păţrunde în esofag şi în stomac. Este un fenomen
fiziologic, la orice vârstă, dar atunci când apare prea frecvent poate provoca
dilatarea esofagului sau a stomacului (aerogastrie). Trăiesc o nervozitate mare, o
tensiune interioară. Am o dificultate de a-mi gestiona, de a-mi "digera" viaţa, mal
ales pe plam material şi finaciar. Devin preocupat tot timpul. Angoasa îmi conduce
viaţa. Mă simt ameninţat, sătul şi nu mai pot ingera nimic sau integra ceva nou.
Oare am nevoie de o "gură de aer" în viaţa mea ? Ce vreau să absorb dintr-o singură
înghiţitură ? Vreau să merg prea repede şi nu am timp pentru mine, lucru care îmi
sporeşte riscurile de a experimenta eşecuri. Cine mă perturbă în munca mea, în
relaţiile mele, în viaţa mea ?
Accept !* să mă retrag puţin pentru a-i recâştiga spaţiul vital. învăţ să respire,
să mestec, să îmi accord timp pentru a trăi şi nu îi mail as pe ceilalţi să îmi
controleze viaţa. învăţ să aleg atunci când este nevoie. Acceptându-miJ,* forţele
interioare şi acceptând!* să le las se să exprime, îmi voi regăsi sentimental de
siguranţă şi echilibrul.
1129. STOMAC (cancer Ia...) Vezi: CANCER IA STOMAC
1130.STOMAC— ARSURI LA STOMAC
Aşa cum denotă şi numele, o arsură la stomac este semn ca ceva, o situaţie, un
eveniment, o persoană, mă arde, este acidă, mă înfurie. Situaţia mi se pare
iritantă, nedreaptă, oribilă şi am un sentiment de neputinţă. Am impresia că sunt
controlat de elemente din exteriorul meu. Mă simt dominat şi nu mă pot elibera de
acest control, lucru care îmi stârneşte furia interioară faţă de mine însumi. Când
apare o astfel de situaţie, mă pot întreba: "ce anume mă arde sau mă înfurie ?" Ce nu
îmi place şi "nu reuşesc să diger
88
"? Am o atitudine "acida" şi amară faţă de viaţă.
Este posibil, de asemenea, să mă agăţ de această furie, în mod inconştient, deoarece
îmi este frică să mă afirm, să fiu liber şi să îmi exprim nevoile, dorinţele şi intenţiile la
nivelul inimii*. Sunt unic şi ceilalţi sunt diferiţi de mine în toate aspectele. Trebuie să
rămân deschis şi atent la propriile mele nevoi şi să accept!* responsabilitatea
întreagă pentru actele mele, chiar dacă ceilalţi sunt diferiţi de mine. Faptul de a
reînghiţi, de a refula o emoţie (furie, supărare, enervare] creşte aciditatea gastrică şi,
în acelaşi timp, mă împiedică să înghit orice altceva (deoarece arsurile se manifestă
sub formă de presiune interioară în regiunea stomacului).
Accept !* să văd legăturile dintre adevăratele mele sentimente şi arsurile de
stomac. Rămân calm şi observ felul meu de a fi, reacţiile mele faţă de situaţiile pe
care le trăiesc, precum şi atitudinea mea faţă de evenimentele cotidiene.
Concentrându-mi atenţia pe convingerea mea că viaţa este bună şi că nevoile mele
sunt toate împlinite Ia momentul potrivit, respectul meu faţă de mine va creşte şi
furiile următoare vor fi diminuate. îmi acord timp pentru a aprecia , fiecare moment
din viaţa mea şi stomacul meu se va comporta mai bine!
1131.STOMAC — GASTRITĂ Vezi şi: INFLAMAŢIE
G aştri ta este o inflamare acută sau cronică a mucoasei stomacului, locul în care
începe procesul de digestie. Dacă există o inflamaţie, este semnul unei iritaţii şi a
unei furii faţă de ceva sau cineva pe care nu le pot digera. Nu înţeleg de ce anumite
lucruri nu se întâmplă aşa cum vreau eu sau unele persoane nu acţionează aşa cum
îmi doresc eu. Pot avea sentimentul de a fi fost înşelat, de a fi prins într-o situaţie sau
trădat de tăcerea cuiva. Sunt iritat de ceva ce sistemul meu digestiv a absorbit şi
realitatea "digerată" mă deranjează foarte tare. Am o stare de nesiguranţă şi mă
întreb ce mă aşteaptă de acum înainte. Sunt ca un câine de pază care este tot timpul
pe punctul de a fi în pericol.
învăţ să accept!* situaţiile şi pe ceilalţi aşa cum sunt, ştiind că am putere doar
asupra mea. îmi schimb aşteptările în sens pozitiv: mă aştept la tot ce este mai bun
de la viaţă. încetez să mă mai stresez şi învăţ să mă bucur de fiecare moment al
vieţii.
1132.STRĂNUT
Strănutul este provocat de excitarea sau gâdilarea pereţilor interiori ai nărilor, care
provoacă o ieşire bruscă şi simultană a aerului pe nas şi pe gură. Strănutul înseamnă
că există ceva sau cineva care mă deranjează, mă irită. Observ ce fac în acel moment
şi cu cine. Ce anume mă indispune, situaţia sau persoana ? Sunt pe cale să critic pe
cineva sau pe mine însumi ? Inconştient, simt nevoia să ies dintr-o anumită situaţie, să
mă eliberez sau să mă îndepărtez de cineva, deoarece am o nemulţumire. Ce anume
vreau să resping în viaţa mea ? De ce sau de cine vreau să scap ? ce anume am nevoie
să exprim sau să exteriorizez ? care este partea din mine faţă de care opun
rezistenţă ?
Identific cauza şi accept!* să ocup locul care mi se cuvine şi să acţionez astfel
încât să restabilesc armonia, să vorbesc cu persoana îh cauză sau să îndrept situaţia
respectivă.
1133. SUBLINGUALE (glande...) Vezi: GLANDE SALIVARE
1134. SUFOCARE Vezi:RESPIRAŢIE—SUFOCARE
1135. SUGHIŢ
Sughiţul este provocat de contracţiile spasmodice, subite şi involuntare, ale
diafragmei.
Este posibil sa trăiesc o revoltă interioară, o culpabilitate, o autocritică. Acest lucru
îmi perturbă organismul. Apare din nou sughiţul ? Poate fi frecvent şi să dureze
mult. Este o experienţă foarte incomodă şi neplăcută pentru persoana afectată.
Oare există ceva incomod şi neplăcut în ceea ce trăiesc sau ceea ce aş vrea să
trăiesc, care încă nu se manifestă şi ceva ce nu pot opri ? Sughiţul este programat
(de exemplu: "de fiecare dată când beau o băutură gazoasă, sughiţ") ? Există o
situaţie în viaţa mea, pe care nu o pot admite, asupra căreia nu am niciun control şi
pe care aş vrea să o schimb, să o fac să înceteze, la fel ca pe sughiţul meu ? în ce
situaţie sunt în dezacord şi am impresia că nu pot fi înţeles ? îmi ascult tot timpul
vocea interioară şi aprobările ei? Pot trăi o emoţie faţă de o persoană cu autoritate
şi aş vrea să îi spun: "M-am săturat!" îmi este frică de ceva sau de cineva şi
sughiţul îmi aminteşte că trebuie să mă eliberez de acea frică. Nerăbdarea şi
impulsivitatea mea faţă de un eveniment poate, de asemenea, cauza sughiţul.
Accept !* să fiu mai calm în viaţă. învăţ să gust şi să îmi apreciez viaţa din plin.
Accept!* că toate sunt în ordine în planul divin, că totul este în regulă şi sughiţul
va dispărea. Accept!* să am putere deplină asupra mea şi să am grijă de mine.
1136. SUPĂRARE Vezi: MELANCOLIE Supărarea este legată de o formă de
anxietate, o nelinişte sau o tristeţe care se manifestă prin plâns, sunete de durere,
singurătate, scrâşniri din dinţi.
Inima* mea este rănită şi bolnavă în urma unei experienţe regretabile şi dureroase
din trecut. Supărarea mea poate dura mult sau doar un moment. Caut cauza
adevărată, adeseori foarte adâncă şi inconştientă. Există posibilitatea ca mai multe
răni din copilărie să reapară după ani de zile sau anumite conştientizări.
Accept!* să rămân deschis faţă de ceea ce trăiesc şi să identific rapid adevărata
sursă a supărării mele pentru a mă putea schimba. Accept !* conştientizarea pe care
am facut-o şi o integrez. Astfel îmi voi regăsi bucuria de a trăi şi "cresc" prin această
experienţă.
1137. SUPRAPONDERAL Vezi: GREUTATE [EXCES DE...]
1138. SUPRAOXIGENARE Vezi: HIPERVENTILA ŢIE
1139. SUPRARENALE Vezi: GLANDE
1140. SUPTUL DEGETULUI
Prin suptul degetului mare de Ia mână, încerc să recreez senzaţia de bine din
pântecele mamei mele. Uneori degetul mare este înlocuit de cel mijlociu, care
simbolizează sensibilitatea. Căldura şi umiditatea din gura mea îmi dau o stare de
siguranţă, impresia că sunt la adăpost de toată lumea. Când îmi sug degetul mare sau
un alt deget, am impresia că pe moment, sunt satisfăcut. Conştientizez cât de
neputincios şi de dependent de ceilalţi mă simt Am o foame de a învăţa, de a mă
realiza şi, în loc să îmi umplu acest gol prin mâncare, îl umplu prin suptul degetului.
Dacă sunt copil, prin acest gest îmi exprim teama de a deveni mare, adult. Dacă
degetul sau degetele pe care le sug sunt îndreptate spre cerul gurii, înseamnă că am
nevoie de tatăl meu, de prezenţa lui, am nevoie să mă protejeze. Dacă degetele sunt
plasate sub limbă, în spatele incisivilor de jos, am nevoie de afecţiune, de prezenţa
maternală. Trebuie să îmi întăresc sentimentul de siguranţă interioară, având grijă de
mine şi făcându-mi pe plac.
Accept!* să exprim ceea ce simt şi fac un efort pentru a fi mai deschis faţă de
ceilalţi şi a Ie cere ajutorul dacă am nevoie. în loc să am încredere în degetul meu, că
mă va susţine, am încrederea în forţele mele interioare şi accept!* faptul că sunt tot
timpul protejat.
1141. SURDITATE Vezi: URECHI—SURDITATE
1142. SURDO-MUT Vezi şi: URECHI— SURDITATE
Dacă sunt surd, dintr-un motiv de natură congenitală sau mi-am pierdut auzul în
copilărie şi nu am reuşit să învăţ să vorbesc, se spune despre mine că sunt surdomut89
. Totuşi gradul meu de auz variază între 0% şi 30%. Este posibil să existe o
situaţie pe care nu am vrut să o aud, probabil legată de părinţii mei şi, mai ales, de
mama mea, care poate nu voia să mă asculte. Poate fi vorba despre o situaţie în care, când eram în braţele ei, să fi spus: "Nu mai vreau să aud vorbmdu-se
despre acest lucru". Sunt responsabil de ceea ce mi se întâmpla şi, daca acest lucru
mă afectează, înseamnă că şi eu am ceva de înţeles din această situaţie. Poate
când eram bebeluş aveam o dificultate cu faptul de a deveni autonom,
independent, de a-mi dezvolta individualitatea (mai ales după ce am petrecu 9 luni
de fuziune cu mama mea). Poate voiam să mă protejez de lumea exterioară.
AcceptiT să conştientizez această situaţie şi îmi dezvolt tot mai mult
ascultarea interioară, care mă ajută să profit de bucuriile vieţii şi să mă împlinesc, în
relaţiile cu cei din jurul meu.
1143. ŞALAZION Vezi: PLEOAPE
Şalazionul este o mică tumoră de natură inflamatorie (un nodul roşu, suplu)
situată de obicei pe marginea interioară a pleoapei. Deoarece tumora este legată
de un şoc emoţional, apare când trăiesc o emoţie intensă legat de ceea ce văd,
ceea ce am văzut sau ceea ce nu mai pot să văd deoarece mi se pare ceva oribil.
Există, de asemenea, multe lucruri care mi-au fost impuse, trebuie să evoluez în
interiorul regulilor şi a constrângerilor rigide şi nu mai suport. Sunt frustrat şi simt
multă furie. Pot verifica care pleoapă şi care ochi sunt afectate: ochiul stâng ţine de
domeniul afectiv, iar cel drept reprezintă raţionalul şi responsabilităţile. AcceptjV să
fiu deschis la ceea ce văd şi sunt mai centrat pe mine însumi.
1144. ŞANCRU (în general) Vezi: ULCER (E) pNGENERAL]
Şancrul apare într-un loc izolat al pielii sau al mucoaselor, sub formă de ulceraţie.
Este semnul unei boli contagioase aflate la debut, boală care poate fi adeseori de
origine venerică. Trăiesc o furie care are legătură cu raporturile mele sexuale. Locul
în care apare şancrul indică mai precis ceea ce trăiesc în acea situaţie. Astfel,
şancrul poate apărea pe părţile genitale, pe anus, pe faţă, pe mucoasa gurii. Când
există un şancru sub formă de ulcer cu puroi apare în gură, acest lucru indică
faptul că există ceva care mă împiedică să spun anumite lucruri. Sunt nemulţumit,
dezaprob anumite situaţii din viaţa mea şi nu îndrăznesc să vorbesc despre acest
lucru. Reţin anumite cuvinte care fermentează şi acest lucru poate produce
puroiul. Resping sau condamn o situaţie sau o persoană. îi fac pe ceilalţi
responsabili de nefericirea mea. Aş vrea să îi scuip în faţă.
AcceptJ,Y să vorbesc şi să mă exprim chiar dacă nu sunt de acord cu viaţa mea
şi cu ceilalţi. Trebuie să fac acest lucru dacă vreau să rămân deschis să primesc
energia activă a cuvintelor şi exprimaea de sine. Mă accept|V în sexualitatea mea şi
îmi acord dreptul de a descoperi iubirea care mă va ajuta să mă dezvolt.
1145. ŞANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vezi; GURĂ [DURERE DE...)
1146. ŞOLDURI VezişuBAZIN
Şoldurile îmi poartă corpul în echilibru perfect şi sunt situate între bazin şi femur. Mă
sprijin pe şolduri. Şoldurile ajută picioarele să se mişte pentru a duce corpul
înainte. Şoldurile determină dacă merg înainte sau nu. Reprezintă credinţele mele
fundamentale cu privire la ceea ce sunt sau ar trebui să fie relaţiile mele cu lumea.
Şoldurile cuprind poziţia pe care o am faţă de a trăi în raport cu mine însumi sau în
funcţie de ceilalţi şi de felul în care mă văd aceştia.
Bazinul şi şoldurile formează un ansamblu şi reprezintă faptul de a mă lansa în
viaţă. Prin - urmare, şoldurile, reprezintă de asemenea, nivelul meu de determinare
pentru a avansa în viaţă.
Accept!* să merg înainte cu bucurie şi încredere în viaţă, ştiind că orice
experienţă există pentru a mă ajuta să-mi descopăr bogăţiile interioare.
1147. ŞOLDURI (dureri de...)
Şoldurile amortizează mişcarea picioarelor şi mersul. Picioarele mă ajută să avansez
liber, există şi un raport de autonomie. Pot să fiu reţinut în a merge înainte şi a lua
deciziile importante în viaţa mea. Atunci când amortizez un anumit drum personal,
când încep să îmi pun întrebări despre diverse lucruri, se întâmplă să am dureri de
şolduri, să fiu indecis cu privire la înaintarea în viaţă sau la direcţia pe care o am de
urmat. Mă întreb dacă am dreptul să trăiesc pentru mine însumi sau trebuie să mă
sacrific pentru ceilalţi, aşa cum am făcut tot timpul. Există o dualitate imensă, care
mă împiedică să merg înainte şi, dacă continui să trăiesc sub presiune, să urmez un
drum care nu îmi place, aş putea chiar să îmi fracturez şoldul. Pot avea impresia că
trebuie să cedez, împotriva voinţei mele faţă de ceva sau cineva mai puternic decât
mine. Prin problemele de Ia şolduri, corpul meu îmi indică o anumită amorţeală, o
rezistenţă, o rigiditate. Trăiesc o inflexibilitate faţă de o situaţie sau faţă de persoană.
Acest lucru poate proveni dintr-o situaţie în care m-am simţit trădat de cineva sau
abandonat şi acest lucru m-a afectat atât de tare, încât acum îmi re-evaluez toate
relaţiile cu ceilalţi. în plus, am nevoie să stabilesc reguli noi, pentru a mă proteja şi a
evita să fiu rănit din nou. Este posibil să fiu neliniştit cu privire la viitor: sunt îngrijorat
atunci când trebuie să iau o decizie imporrtantă, deoarece pot avea impresia că nu
merg nicăieri sau că nu voi ajunge niciodată nicăieri sau, pur şi simplu, mă consider
lipsit de orice valoare, "un nimic". Oare sunt capabil să îmi realizez visele dragi
inimii* mele? Când mă dor şoldurile (de exemplu, dacă sufăr de artitră) corpul meu
îmi transmite un mesaj: există un dezechilibru în mine. Nu îmi pot impune ideile şi
personalitatea, prin urmare mă supun. Sunt furios, deoarece ceilalţi nu îmi recunosc
nevoile. Aş vrea ca ceilalţi să răspundă aşteptărilor mele, fără să fiu nevoit să le cer
acest lucru. Când apare o durere, există o culpabilitate. O durere la şolduri, sau
şoldurile care nu vor să se mişte, pot indica faptul că îmi blochez energia sexuală de
frică sau din culpabilitate. Mă consider un partener sexual slab, îmi este greu să
comunic cu celălalt. Este posibil să îmi fie frică de intimitate şi uneori ar fi mai uşor să
mă îndepărtez de persoana iubită, în loc să fac faţă problemelor mele. Pot chiar să
mă îngraţ în zona şoldurilor, pentru a crea un spaţiu fizic între mine şi celălalt. Trăiesc
un sentiment de neputinţă atât la nivel sexual cât şi în capacitatea mea de a mă
accepta!* aşa cum sunt, cu gusturile mele, cu dorinţele mele, cu plăcerile mele. Sunt tulburat pe plan sexual şi emoţional şi şoldurile mele nu mai funcţionează normal.
Această neputinţă poate proveni şi din faptul că nu mă simt capabil, sau nu mă mai
simt capabil să mă poziţionez şi să mă opun în faţa cuiva sau a ceva. Nu îmi acord
dreptul de a merge spre o situaţie sau un loc, care ar putea să îmi ofere o plăcere
pe plan sexual, din cauza interdicţiilor pe care mi le-am impus sau a celor pe care
le-am acceptat!* din partea societăţii. Această situaţie mă obligă să meditez Ia
limitele pe care mi le fixez. Observ până în ce punct mă împiedic să avanasez,
deoarece, în loc să îmi trăiesc viaţa cu emoţiile mele, o trăiesc în minte.
Decalcifierea şoldului indică faptul că siguranţa mea se dărâmă, mă simt
neputincios şi nu mai îndrăznesc să mă mişc. Mă simt golit, deoarece am
sentimentul că am dat foarte mult, mă simt folosit.
Accept!* să nu mai fiu ca o mamă pentru toată lumea. îmi permit să primesc, să
mă hrănesc cu iubire. Corpul meu mă ajută să îmi dezvolt conştiinţa, pentru a
avansa în voaţă cu încredere şi siguranţă şi îmi arată că trebuie să fiu flexibil în
modul meu de a lua deciziile, să îmi asigur astfel un viitor mai bun. Sunt echilibrat şi
avansez în viaţă cu încredere şi seninătate. îi mulţumesc vieţii pentru tot ceea ce
mă ajută să experimentez în fiecare moment. învăţ să trăiesc în echilibru cu
experienţele mele. Mă eliberez de greutatea responsabilităţilor de care nu mai am
nevoie: acest lucru mă ajută să iau mai uşor deciziile.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu