Boala este o atenţionare, ea ne semnalează încălcarea armoniei universale, ieşirea din această armonie producând în timp blocaje energetice. Nu este o pedeapsă nemeritată ci consecinţa faptelor şi atitudinilor noastre.
Boala ne oglindeşte defectele şi mai ales ne pune faţă în faţă cu noi înşine.
Boala nu este un accident ci este ceva care ne reprezintă.
Boala nu este duşmanul nostru, de fapt este cel mai onest prieten al nostru deoarece ne spune verde în faţă unde greşim şi mai ales în ce fel greşim.
Haideti sa descoperim impreuna adevaratele motive ce ne tin incatusati in boala si durere sufleteasca si trupeasca.
C.
CAECUM Vezi: APENDICITĂ
165. CALCANEUM Vezi: CĂLCÂI
166. CALCULI (în general) Vezişi: CALCULI/BILIARI/RENAU
Calculul este o concreţiune de forma unei pietricele care se formează prin precipitarea
anumitori componente (calciu, colesterol] din bilă sau din urină. Calculul este
acumularea (sau „adunarea"} ideilor false, a petrificării în poziţia de retragere sau de
frustrare, a concepţiilor eronate despre realitate, ceea ce poate fi ilustrat prin
expresia „a face o eroare de calcul". De asemenea, poate fi vorba despre emoţii şi de
sentimente refulate, de o concentraţie de gânduri, asemenea unei mase de energie
care se solidifică şi se cristalizează până când formează pietre foarte dure în organul
în care se manifestă cauza bolii. Apare atunci când te simţi inferior celorlalţi, cultivi
supărările şi ai un gust amar legat de viaţă, încăpăţânarea de care dai dovadă te
determină să te îndepărtezi de adevăratele tale nevoi. Ai senzaţia că îţi este încălcat
„teritoriul".
Accept |Y să am încredere în viaţă şi ştiu că pot conta pe puterea mea divină,
care mă va ajuta să văd evenimentele cu o mai mare deschidere a spiritului şi în
deplină siguranţă.
167. CALCULI BILIARI SAU LITIAZĂ BILIARĂ Vezi: FICAT (DURERE DE FICAT),
SPLINĂ
Calculul biliar este format, în general, din unul sau mai multe depozite de colesterol
sau de calcar. în limbaj popular se foloseşte expresia "a avea pietre la ficat".
Calculul este însă la bilă. Acest lichid secretat de ficat foloseşte la digestia
alimentelor. Bila este păstrată în vezica biliară, iar calculul format (poate fi unul mai
mare sau mai mulţi, de dimensiuni mai mici} se formează în aceeaşi vezică. Bila
este amară, vâscoasă şi arată amărăciunea interioară, durerea, agresivitatea,
insensibilitatea, resentimentul, frustrarea sau nemulţumirea pe care Ie simt faţă de
mine însumi sau faţă de una sau mai multe persoane. Calculii reprezintă o durere
mai profundă decât simple simptome la nivelul splinei, al ficatului sau al vezicii biliare. Este o energie solidificată, cristalizată sub forma unor pietricele, provenind
din gânduri foarte dure, pline de furie, de amărăciune, de invidie şi chiar de
gelozie, care au fost întreţinute şi acumulate de-a lungul anilor. Poate fi vorba şi
despre un talent, o forţă, pe care nu am vrut niciodată să o folosesc deoarece mă
simţeam vulnerabil, inferior, insuficient de bun. Acumulez forţele mele interioare, în
Ioc să le folosesc. Simt furie, dar această furie este îndreptată împotriva mea,
deoarece, în sinea mea, îmi cunosc capacităţile. Am decis să mă ascund, pentru a
mă apăra de lume exterioară. Mă feresc de judecata celorlalţi.
Calculii pot fi "ascunşi" de mult timp, iar o emoţie bruscă şi violentă îi poate face să
se manifeste "conştient" prin dureri intense. Adeseori, pot însemna faptul că, sunt
decis să merg înainte, să deschid uşile, dar există ceva care mă împiedică, mă
limitează sau mă sufocă, iar acţiunile mele sunt determinate de frică. Atunci devin
frustrat, am atitudini "amare" şi iritante faţă de ceilalţi, nu reuşesc să mă decid,
deoarece nu am curaj, iar forţele mele interioare sunt prost canalizate. Nu îmi
stăpânesc propria persoană. Din această cauză am calculi biliari. Cine îmi
influenţează viaţa? Sunt prea orgolios? Care sunt datoriile din trecut (de ordin
material, emoţional sau spiritual) pe care le am de plătit, dar pe care le-am uitat sau
pe care am omis în mod voluntar să le dau înapoi?
Chiar dacă calculii sunt manifestarea unei vieţi dure, trebuie să accept |Ysă mă
eliberez de trecut şi să am o atitudine şi gânduri mai blânde, o nouă deschidere
spre viaţă, lăsând deoparte trecutul, sentimentele îndepărtate şi vechile emoţii
amare şi astfel să ajung să trăiesc iubirea veritabilă. îmi acord dreptul de a-mi
îndeplini propriile mele nevoi, chiar dacă acest lucru înseamnă să le spun nu
celorlalţi. Procesul de acceptare |Yla nivelul inimiiY mă va ajuta să văd mai clar în
viaţă şi să descopăr mai bine drumul care îmi va ameliora situaţia, îmi las toate
talentele să se dezvolte cu blândeţe şi astfel mă pot împlini pe deplin.
168. CALCULI RENALI SAU LITIAZĂ RENALĂ Vezi şi: RINICHI
Calculii renali, denumiţi şi pietre la rinichi, au legătură cu rinichii, care sunt sediul
fricii. Reprezintă formaţiuni de pietre sau de cristale provenind din cantităţile
abundente de sare, calciu, oxalaţi şi acid uric. Acidul uric reprezintă emoţii vechi,
ce trebuie evacuate. Calculii se pot forma în părţi diferite ale sistemului urinar.
Reprezintă o masă de energie solidificată, creată din gânduri, frici, emoţii şi
sentimente agresive faţă de cineva sau faţă de o situaţie. Rinichiul fiind un filtru al
emoţiilor şi deşeurilor corpului, abundenţa sărurilor de acid uric indică o cantitate
mare de sentimente agresive solidificate, reţinute de mult timp. "Trăiesc frustrări şi sentimente agresive în relaţiile mele, de atât de mult timp, încât atenţia mea s-a fixat
pe acestea". Viaţa mea afectivă este un eşec şi îmi spun că fericirea este doar pentru
alţii. 0 persoană echilibrată are "rinichii puternici", dar există diverse trăsături de
caracter care pot cauza calculi: sunt foarte autoritar, adeseori extrem de autoritar,
foarte sever faţă de mine însumi şi faţă de ceilalţi, iau deciziile şi fac alegerile
fiind în "reacţie" la ceva, rămân foarte ancorat în trecut, îmi lipsesc voinţa şi
încrederea. Sunt foarte drastic în opiniile şi în alegerile mele. Calculii renali implică
adeseori un conflict interior între voinţa mea şi deciziile mele, care determină un
exces de autoritarism: deoarece mă ' consider slab şi îmi este frică, îmi "mobilizez"
toate forţele disponibile, în acelaşi Ioc pentru a îndeplini anumite sarcini, iar după
trecerea perioadei de stres, această concentrare se întăreşte şi formează calculi. Miam reprimat întreaga spontaneitate, care s-a întărit, pentru a trăi în funcţie de
ceilalţi. Totul este calculat, planificat din avans pentru a evita surprizele şi pentru ami oferi un sentimente de control asupra vieţii mele. Există deci un "eu", care este una dintre personalităţile mele, care trăieşte în societate şi există un alt "eu", care trăieşte
ascuns într-un dulap şi este format din toate aceste emoţii pe care le reprim. Energiile
mele creative şi agresivitatea se acumulează în acelaşi timp. Toate cuvintele nerostite
care cer să iasă afară, să se exprime şi care sunt reţinute, se transformă în calculi
renali. Am impresia că sunt supravegheat şi ca trebuie să fiu în gardă, în fiecare
moment. Am tendinţa să trăiesc izolat şi mă simt incapabil să comunic sau vinovat.
îmi interzic multe lucruri. îi las pe ceilalţi să mă invadeze sau să îmi invadeze viaţa şi
nu.pot delimita ceea ce îmi aparţine.
Accept să îmi regăsesc o anumită pace interioară şi vreau să nu mai am calculi.
Ar trebui să nu mai insist atât de mult pe anumite situaţii conflictuale şi pe anumite
probleme, deoarece, dacă voi continua astfel, mă împiedic să merg mai departe.
Trebuie să le rezolv definitiv, să văd viitorul cu calm şi deschidere. Este vorba despre
conştiinţă şi atitudine. Trăiesc într-un mod spontan, ca un copil, iar viaţa mea va fi
plină de fericire şi de surprize.
169. CALOZITATE Vezi: PIELE, PICIOARE-CALUS Şl BĂTĂTURI
170. CALVIŢIE Vezi: PĂR - CALVIŢIE
171. CANAL CARPIAN (sindromul...) Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI
172. CANCER (în general) Vezi şi: TUMORĂ (TUMORI)
Cancerul (denumit şi tumoră malignă) este una dintre cele mai răspândite boli ale
secolului XX. Se dezvoltă celule anormale, canceroase. Sistemul imunitar, care nu mai recunoaşte celulele sănătoase de cele bolnave nu reacţionează în prezenţa
acestora, iar celulele nesănătoase se răspândesc cu viteză în corp. Oamenii pot avea
celule precanceroase în organism, dar sistemul imunitar, adică sistemul natural de
apărare din corpul nostru, le anihilează înainte ca acestea să devină canceroase.
Deoarece aceste celule se dezvoltă într-un mod incontrolabil11 şi fără încetare pot
dăuna funcţionării unui organ sau a unui ţesut, putând astfel să afecteze părţile vitale
ale organismului. Când aceste celule invadează diverse părţi ale corpului, vorbim
despre cancer generalizat12
.
Cancerul este în primul rând legat de emoţii refulate, de resentimente
profunde, care datează uneori de mult timp, faţă de ceva sau de o situaţie care mă
tulbură încă şi astăzi şi faţă de care nu am îndrăznit niciodată să îmi exprim
sentimentele profunde. Adeseori există o legătură cu unul sau mai multe aspecte
ale vieţii mele de cuplu. Chiar dacă cancerul se poate declanşa foarte repede, în urma
unui divorţ dificil, a pierderii unui loc de muncă, a pierderii unei fiinţe dragi etc. de obicei, este rezultatul mai multor ani de conflict interior, de culpabilitate, de
răni, de supărări inconsolabile, de ranchiună, de ură, de confuzie şi de
tensiune, care mă rod. Trăiesc disperare, respingere de sine, mă simt
nenorocit13. Mă macină mereu acelaşi sentiment de eşec. Ceea ce se întâmplă în
exterior este doar reflectarea a ceea ce se întâmplă în interiorul meu, fiinţa umană
fiind reprezentată de celulă şi mediul de viaţă, iar societatea, prin ţesuturi. în
majoritatea cazurilor, dacă sufăr de cancer, sunt o persoană iubitoare, devotată,
plină de atenţie şi de bunătate faţă de ceilalţi, foarte sensibilă, care seamănă iubire şi
fericire în jurul său. în tot acest timp, emoţiile mele personale sunt refulate foarte
adânc în mine. îmi găsesc alinare şi satisfacţie în exteriorul meu, nu în interior,
deoarece am un respect de sine foarte scăzut. în timp ce mă ocup de toată
lumea, îmi las la o parte nevoile personale. Mă simt neputincios în a-mi schimba
viaţa. Această neputinţă provine din faptul că am impresia de a nu avea nicio putere
asupra vieţii mele. Las această putere în grija unei autorităţi mai mari decât mine, din
exteriorul meu. Nu mai sunt în contact cu corpul meu şi cu emoţiile mele. Sunt
pierdut deoarece nu mă definesc decât prin intermediul celorlalţi. Nu mai am nicio
identitate. Am devenit un străin faţă de mine însumi. îmi cedez locul celorlalţi, îmi las
la o parte celulele sănătoase, care reprezintă identitatea mea şi care sunt înlocuite de
celule străine, care nu îşi au locul în corpul meu. Dar, deoarece binele celor din jurul
meu este deasupra binelui meu, decid că eu nu valorez nimic şi că îi pot lăsa pe
ceilalţi să.mă invadeze. Evit să îmi iau viaţă în mâini şi mă consider incapabil de acest
lucru. Deoarece mi se pare că viaţa nu îmi mai aduce nimic, mă predau şi hu mai am
poftă de a trăi. La ce bun să lupt? Dacă trăiesc multe emoţii puternice, ură,
culpabilitate, respingere, voi fi într-o reacţie foarte puternică, Ia fel ca şi celula.
Celulele mele sănătoase se întorc împotriva mea şi celulele bolnave preiau controlul.
Mă voi simţi chiar responsabil de problemele şi de suferinţele celorlalţi ' şi vreau să mă autodistrug. Celulele canceroase trăiesc în izolare, la fel ca mine, cel care
vrea să se retragă în sine în faţa unei situaţii pe care îmi este foarte greu să o
accepţi*: vorbesc foarte puţin despre ea, îmi refulez emoţiile care mă otrăvesc. "îi
port pică vieţii" este prea nedreaptă. Joc rolul "victimei" vieţii şi devin repede
"Victima" cancerului. De obicei, "ura" faţă de cineva sau faţă de o situaţie mă "va
roade pe interior" şi va determina celulele să se autodistrugă. Această ură este foarte
adânc îngropată în mine şi de obicei nu sunt conştient de existenţa ei. Este
ascunsă în spatele măştii mele de "persoană bună". Corpul meu se descompune încet
deoarece şi sufletul meu se descompune: am nevoie să îmi împlinesc dorinţele, în
Ioc să le fac pe plac celorlalţi. Trebuie să îmi ofer bucurii, "mici 'plăceri". Am acumulat
resentimente, conflicte interioare, culpabilitate, autorespingere faţă de mine însumi,
deoarece am acţionat mereu raportat la ceilalţi şi nu în funcţie de ceea ce vreau eu.
Răbdarea exemplară de care dau dovadă este însoţită de un slab respect de sine.
Evit să îmi acord dragoste şi respect, deoarece cred că
nu le merit. Voinţa mea de a trăi devine aproape inexistentă. Mă simt inutil. "La ce
bun să mai trăiesc? Este modul meu de a încheia socotelile cu viaţa. Mă autodistrug şi este de fapt, o sinucidere deghizată. Am impresia că "mi-am ratat" viaţa, pe care
o consider un eşec. Moartea mi se poate părea, chiar dacă inconştient, mai frumoasă
decât viaţa pe care o duc. Am nevoie să redefinesc cine sunt cu adevărat în Ioc să mă
identific cu imaginea pe care ceilalţi vreau ca eu să o proiectez. Am nevoie să dau
masca la o parte. Poate fi un demers dificil pentru moment, dar este esenţial pentru
a-mi redobândi controlul asupra vieţii mele. Voi descoperi că am tot curajul şi toată
forţa necesare pentru a-mi îndeplini toate visele. Partea corpului care a fost atinsă de
cancer îmi dezvăluie natura problemei sau problemelor mele: îmi arată ce program
mental sau ce atitudini trebuie să adopt pentru a face boala să dispară.
Trebuie să reintru în contact cu "eul" meu interior şi să mă accept J,Y aşa
cum sunt, cu calităţile, cu defectele, cu puterea şi cu slăbiciunile mele. Accept jY să
las la o parte vechile atitudini şi obiceiuri morale. Acceptarea J.Y bolii este esenţială
pentru ca apoi să pot lupta. Dacă refuz să acceptJ,Y boala, cum voi putea să o vindec?
Accept |Y să reiau contactul cu acea parte din mine de care m-am deconectat,
pentru a reintra în contact cu viaţa mea. îmi deschid inima Y şi devin conştient de
tot ceea ce îmi poate aduce viaţa şi cât de mult fac parte din viaţa mea. Chiar dacă,
iniţial cancerul pare a avea rolul negativ, al duşmanului, îmi dau seama că este un
catalizator pentru a mă determina să aduc schimbări majore în viaţa mea. Faptul de a
primi un tratament natural pentru vindecare, masaje sau orice alte tehnici cu care mă
simt bine, va avea un efect de armonizare şi mă va ajuta să îmi deschid conştiinţa în
faţa tuturor minunilor vieţii şi a frumuseţii din jurul meu, lucru care va întări astfel
sistemul meu imunitar.
Accept jY să liniştesc emoţiile pe care le am în mine. îmi reiau controlul asupra
propriei mele vieţi. Doar eu ştiu ceea ce este bun pentru mine! Doar eu pot decide să
mă vindec... Accept |Y să mă pot vindeca deoarece am multe lucruri de îndeplinit,
multe vise de realizat. Accept jY să trăiesc în prezent, acceptându-mi trecutul, ca pe o
perioadă de pregătire pentru a mă descoperi, pentru a şti cine sunt cu adevărat.
Lăsând să curgă viaţa din mine, celulele mele vor fi bine hrănite şi le vor înlocui pe cele de care nu mai am nevoie.
173. CANCER AL ALUNIŢEI Vezi: PIELE—MELANOM MALIGN
174. CANCER AL BRONHIILOR Vezi şi: BRONHII-BRONŞITĂ
175. CANCERAL COLONULUI Vezi şi: INTESTIN [DURERE DE...] / CONSTIPAŢIE
Colonul este o parte a intestinului gros în care se digeră alimentele. Elimină ceea ce
este considerat inutil sau murdar de către corpul meu. Mă ajută să las deoparte ceea
ce nu mai este bun pentru mine, să trec mai departe. Fricile, mai ales cele legate de
viaţa materială sau de bani afectează colonul. Se spune că este una dintre cele mai
răspândite forme de cancer în America de Nord, din cauza consumului excesiv de
carne, de faină rafinată, de zaharuri. Aceste alimente sunt greu de digerat şi de
asimilat. Totuşi, există şi alte cauze: căutarea continuă a satisfacţiilor, a plăcerilor, a
dorinţelor materiale, aferente unor stări psihice, emoţionale şi mentale pe care le
trăiesc în fiecare zi (împreună cu angoase, anxietate etc.) reprezintă principala cauză
a dezordinii alimentare sau digestive. . Nu prea simt bucurie interioară, sunt mai mult
sau mai puţin satisfăcut de viaţa mea aşa cum este acum. Mă simt murdărit de un anumit aspect din mine. Mănânc şi îmi refulez emoţiile: este mai uşor şi nevoile mele
sunt împlinite mult mai repede. O separare sau un divorţ pot favoriza dezvoltarea
acestui tip de cancer deoarece pot determina un şoc emoţional puternic în care nu
pot digera acea situaţie. Aleg o formă de recompensă care îmi este foarte la
îndemână. Caut o anumită satisfacţie şi îmi place să o regăsesc în mâncarea grasă şi
grea. Cancerul de colon poate avea cauze asemănătoare cu cele ale constipaţiei.
dar cu un factor emoţional mult mai puternic si mai profund: este vorba probabil de o
nevoie de « a da drumul», de a lăsa lucrurile libere. Trebuie să mă întreb care este
situaţia pe care nu am digerat-o încă sau pe care nu vreau să o admit şi care mă
determină să am resentimente. Din acest punct de vedere, este ca şi cum nu aş vrea
să o asimilez în realitatea mea. Sunt foarte contrariat de acest lucru. Percep această
situaţie ca pe o porcărie, o acţiune dezgustătoare, abominabilă. Nu pot să trec mai
departe, să întorc pagina. E ca şi cum aş fi «lipit» de acea situaţie (*în limba franceză
colle, iipit). La modul general, atunci când este afectat colonul superior există o
legătură cu părinţii sau superiorii. Colonul mediu implică relaţiile colaterale: surori,
fraţi, veri. în mediul profesional, este vorba despre colegii care au acelaşi nivel de
răspundere ca şi mine. Colonul inferior are legătură cu relaţiile cu copiii sau, în
mediul profesional, subalternii. în cazul constipaţiei, este vorba despre energiile şi
emoţiile care ies la suprafaţă, în timp ce, în cazul cancerului de colon, este vorba
despre energiile şi emoţiile situate în adâncime. De aceea, chiar dacă intestinele
mele funcţionează normal pot dezvolta un cancer de colon. Intestinele fac ceea ce
pot pentru a mă păstra sănătos şi am datoria de a le respecta, păştrându-Ie
sănătoase cât mai mult timp posibil.
Accept JY să fiu mai deschis în faţa bucuriilor vieţii şi exprim emoţiile care fac
parte din viaţa mea! încep să practic diverse forme de relaxare fizică şi interioară,
care mă pot ajuta să îmi acord timpul necesar pentru a trăi o existenţă mai
echilibrată.
176. CANCER LA ESOFAG Vezi: ESOFAG
XII. CANCER LA FARINGE Vezi: GÂT—FARINGE
CANCER LA FICAT Vezi: FICAT [DURERE DE...]
179. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) Vezi: ADENITĂ,
ADENOPATIE, GANGLION [...LIMFATIC]
Sistemul limfatic există în corp în paralel cu sistemul sanguin. Transportă un lichid
albicios şi opac, precum laptele diluat, numit limfă. Deoarece limfa, conţine proteine
şi limfocite (globule albe), aceasta joacă un rol important în procesul de imunitate şi
de apărare al organismului. Sistemul limfatic este legat direct de emoţii, de partea
afectivă. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impurităţi, cam la fel ca rinichii,
ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al ganglionilor indică
prezenţa unor frici puternice, a culpabilităţii şi a disperării legate de emoţiile din plan
amoros şi sexual. Chiar dacă în prezent am o viaţă amoroasă armonioasă, este posibil
ca anumite decepţii profunde să iasă la suprafaţă prin această formă de cancer. îmi
caut un loc în care să mă adăpostesc în siguranţă. Cred că singurul mod de a face
acest lucru este acela de a aparţine unui grup, chiar şi în detrimentul relaţiei de cuplu.
Trebuie să acceptjv că totul poate avea loc în interiorul meu, lăsând să circule
viaţa, precum apa într-un râu, în armonie şi iubire şi ocupându-mă de copilul meu
interior rănit. Astfel îmi regăsesc sentimentul de siguranţă în interiorul meu. Ştiu că
sunt apărat tot timpul şi că nu îmi rămâne decât să mă las condus de curentul vieţii.
180. CANCER LA GÂT Vezişi: GÂT—FARINGE
181. CANCER AL GURII
Cancerul gurii poate fi situat Ia nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al gingiilor
sau al palatului. Aşa cum pielea reprezintă linia de demarcaţie dintre exterior şi
interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intră (aer, hrană,
lichide) şi ceea ce iese (aer, vorbe care transportă emoţii). Este posibil să fiu o
persoană despre care se spune că "îşi mănâncă apropiaţii" (care vorbeşte pe la
spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive faţă de mine însumi sau faţă de
una sau mai multe persoane, lucru care mă face să spun "o.să-1 mănânc !" cu sensul
de ranchiună, îi doresc răul acelei persoane sau moartea, într-un anumit sens. Golul
meu interior imens îmi amplifică dificultatea de a fie eu însumi, o fiinţă autonomă care Sistemul limfatic există în corp în paralel cu sistemul sanguin. Transportă un lichid
albicios şi opac, precum laptele diluat, numit limfă. Deoarece limfa, conţine proteine
şi limfocite (globule albe), aceasta joacă un rol important în procesul de imunitate şi
de apărare al organismului. Sistemul limfatic este legat direct de emoţii, de partea
afectivă. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impurităţi, cam la fel ca rinichii,
ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al ganglionilor indică
prezenţa unor frici puternice, a culpabilităţii şi a disperării legate de emoţiile din plan
amoros şi sexual. Chiar dacă în prezent am o viaţă amoroasă armonioasă, este posibil
ca anumite decepţii profunde să iasă la suprafaţă prin această formă de cancer. îmi
caut un loc în care să mă adăpostesc în siguranţă. Cred că singurul mod de a face
acest lucru este acela de a aparţine unui grup, chiar şi în detrimentul relaţiei de cuplu.
Trebuie să acceptjv că totul poate avea loc în interiorul meu, lăsând să circule
viaţa, precum apa într-un râu, în armonie şi iubire şi ocupându-mă de copilul meu
interior rănit. Astfel îmi regăsesc sentimentul de siguranţă în interiorul meu. Ştiu că
sunt apărat tot timpul şi că nu îmi rămâne decât să mă las condus de curentul vieţii.
180. CANCER LA GÂT Vezişi: GÂT—FARINGE
181. CANCER AL GURII
Cancerul gurii poate fi situat Ia nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al gingiilor
sau al palatului. Aşa cum pielea reprezintă linia de demarcaţie dintre exterior şi
interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intră (aer, hrană,
lichide) şi ceea ce iese (aer, vorbe care transportă emoţii). Este posibil să fiu o
persoană despre care se spune că "îşi mănâncă apropiaţii" (care vorbeşte pe la
spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive faţă de mine însumi sau faţă de
una sau mai multe persoane, lucru care mă face să spun "o.să-1 mănânc !" cu sensul
de ranchiună, îi doresc răul acelei persoane sau moartea, într-un anumit sens. Golul
meu interior imens îmi amplifică dificultatea de a fie eu însumi, o fiinţă autonomă care Sistemul limfatic există în corp în paralel cu sistemul sanguin. Transportă un lichid
albicios şi opac, precum laptele diluat, numit limfă. Deoarece limfa, conţine proteine
şi limfocite (globule albe), aceasta joacă un rol important în procesul de imunitate şi
de apărare al organismului. Sistemul limfatic este legat direct de emoţii, de partea
afectivă. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impurităţi, cam la fel ca rinichii,
ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al ganglionilor indică
prezenţa unor frici puternice, a culpabilităţii şi a disperării legate de emoţiile din plan
amoros şi sexual. Chiar dacă în prezent am o viaţă amoroasă armonioasă, este posibil
ca anumite decepţii profunde să iasă la suprafaţă prin această formă de cancer. îmi
caut un loc în care să mă adăpostesc în siguranţă. Cred că singurul mod de a face
acest lucru este acela de a aparţine unui grup, chiar şi în detrimentul relaţiei de cuplu.
Trebuie să acceptjv că totul poate avea loc în interiorul meu, lăsând să circule
viaţa, precum apa într-un râu, în armonie şi iubire şi ocupându-mă de copilul meu
interior rănit. Astfel îmi regăsesc sentimentul de siguranţă în interiorul meu. Ştiu că
sunt apărat tot timpul şi că nu îmi rămâne decât să mă las condus de curentul vieţii.
180. CANCER LA GÂT Vezişi: GÂT—FARINGE
181. CANCER AL GURII
Cancerul gurii poate fi situat Ia nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al gingiilor
sau al palatului. Aşa cum pielea reprezintă linia de demarcaţie dintre exterior şi
interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intră (aer, hrană,
lichide) şi ceea ce iese (aer, vorbe care transportă emoţii). Este posibil să fiu o
persoană despre care se spune că "îşi mănâncă apropiaţii" (care vorbeşte pe la
spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive faţă de mine însumi sau faţă de
una sau mai multe persoane, lucru care mă face să spun "o.să-1 mănânc !" cu sensul
de ranchiună, îi doresc răul acelei persoane sau moartea, într-un anumit sens. Golul
meu interior imens îmi amplifică dificultatea de a fie eu însumi, o fiinţă autonomă care se bucură de viaţă. Mă simt îndepărtat de oameni, atât pe plan fizic cât şi emoţional.
Nu mai suport răceala din existenţa mea.
Accept jr faptul că am o mare nevoie de a lăsa să intre în mine sentimente de
iubire şi de a le exprima faţă de cei din jurul meu şi faţă de mine, spunându-mi vorbe
de iubire. Accept JYplăcerile vieţii.
182. CANCER AL INTESTINULUI (în general) Vezi si: CANCER LA COLON,
INTESTINE
[DURERE DE...] / COLON / INTESTIN SUBŢIRE
Acest cancer se găseşte de obicei la nivelul părţii intestinului numită colon. Când
am o astfel de boală trebuie să îmi pun întrebarea: « ce anume nu sunt capabil să
diger » şi « cine blochează digestia acelui lucru ». Poate fi vorba despre un cuvânt
care mi-a fost adresat, pe care îl consider rău sau poate fi vorba despre o acţiune
care mi se pare nedreaptă şi inacceptabilă. Bucata aceea este atât de greu de
înghiţit încât nu mai ştiu dacă voi reuşi să o diger. De asemenea, pot trăi o frică
foarte mare şi să mă întreb tot timpul dacă « am destulă mâncare în frigider ». îmi
este teamă că voi muri de foame, din lipsă de alimente. Am o angoasă teribilă, deoarece mă simt neputincios în anumite situaţii. Mă agăţ de anumite persoane,
idei, emoţii, din teamă de necunoscut, deşi aş vrea atât de mult să scap de toate
aceastea!
indiferent de situaţie accept],* să dezvolt o atitudine mai pozitivă, ştiind că viaţa
vrea ceea ce este mai bun pentru mine şi că acceptj,v să trăiesc în abundenţă. învăţ,
de asemenea, să îi iert pe cei care mi-au spus sau mi-au făcut ceva ce îmi este greu
să diger. Exprim faţă de acea persoană ceea ce simt pentru a readuce armonie în
acea situaţie. Elimin ranchiuna din viaţa mea şi o înlocuiesc cu înţelegere şi
deschidere a spiritului.
183. CANCER LA INTESTINUL SUBŢIRE Vezi: INTESTINUL SUBŢIRE
[DURERELA...]
184. CANCER LA LARINGE Vezi: FUMAT, GÂT [DURERE DE...]
Cancerul la laringe este numit şi cancerul fumătorilor. Când o tumoră malignă se
instalează pe peretele laringelui, acest lucru înseamnă că simt o mare nevoie de a-mi
exprima durerea interioară. Aş avea nevoie să urlu în faţa lumii întregi drama
interioară pe care o trăiesc, dar îmi este frică să îmi exprim suferinţa. Există o
persoană sau o situaţie care mă împiedică să mă exprim, care îmi pune frână ? Poate
îmi spun că: "Fac bine că închid suferinţa în mine, deoarece nu ar duce ia nimic să
vorbesc despre ea!" Acest lucru mă determină să mă închid la nivel emoţional, nu mai
pot! Am impresia că se prăbuşeşte totul şi aş vrea să mă enervez, dar nu îndrăznesc.
Nu mă simt respectat pentru ceea ce sunt. îmi este teamă de emoţiile mele cele mai
profunde. Evit să mă privesc în faţă. Joc rolul victimei, îi las pe ceilalţi să îmi
controleze lumea, spaţiul meu vital. Vreau atât de mult ca viaţa mea să fie păzită! Las
cu uşurinţă autoritatea mea personală în mâinile altei persoane sau a unui sistem din afara mea. Revolta şi furia fac parte din alimentaţia mea zilnică.
Accept să îmi ocup locul şi să exprim ceea ce reprezintă pentru mine adevărul.
Acest lucru mă va ajuta să-mi înţeleg locul pe care îl ocup în mediul meu şi în Univers.
185. CANCER LA LIMBĂ Vezi: ALCOOLISM, FUMAT
Chiar dacă se admite faptul că, cancerul Ia limbă poate fi favorizat de fumat şi de
alcool, acesta provine dintr-un profund sentiment de disperare care
înseamnă că nu mai am poftă de viaţă. Mai mult, este posibil să nu exprim r
acest
lucru şi să refulez emoţiile în interiorul meu. Alcoolismul şi tabagismul nu sunt decât
factorii care amplifică sentimentele pe care le trăiesc: prin alcool îmi îngrop
sentimentele, iar prin fumat creez un ecran în faţa acelor emoţii, pe care nu vreau să
le văd. Deoarece limba este organul cu care testez mâncarea, înainte de a o mesteca
cu dinţii, dacă am cancer Ia limbă, este bine să mă întreb dacă, în sens figurativ, am
impresia că nu sunt capabil «să apuc bucata de hrană».
Consider ceea ce apuc ca fiind ceva vital pentru mine. Poate fi vorba despre un loc de
munca, despre mâncare, despre o nouă relaţie etc. Situaţia pe care o trăiesc mă face
să înnebunesc! Am impresia că voi exploda ! Am atât de multe emoţii prinse în
interiorul meu... Am nevoie să găsesc în afara mea o forţă, când de fapt, acea forţă se
află în interiorul meu. Mă controlez perfect, deoarece simt o nesiguranţă foarte mare.
Am o ranchiună atât de mare, de multe ori împotriva mea, deoarece « mi-am închis
trapa» prea repede. Când cancerul este situat pe marginea limbii, unde este în
contact cu dinţii, este posibil să vreau să « fac bucăţi » ceva sau pe cineva, ce nu
pot«înghiţi».
Accept ],* să îmi recapăt gustul pentru viaţă, să îmi cresc respectul de sine şi
învăţ să îmi exprim emoţiile. Astfel voi descoperi toată frumuseţea pe care mi-o oferă
viaţa. Trec la acţiune şi caut ceea ce am nevoie, deoarece merit! Accept ],* faptul că
pot trăi neputinţa, deoarece nu îi controlez pe ceilalţi, ci doar pe mine. Când accept].*
acest lucru, este uşor să reintru în contact cu forţa mea interioară şi atunci îmi pot
crea viaţa aşa cum simt!
186. CANCER LA MANDIBULĂ Vezi: MANDIBULĂ [DUREREDE...]
187. CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE...]
188. CANCER LA OVARE Vezi: OVARE [DURERE DE...J
189. CANCER LA PANCREAS Vezi: PANCREAS [DUREREDE...]
190. CANCER AL PIELII Vezi: PIELE— MELANOM MALIGN
191. CANCER LA PIEPT Vezi: CANCER LA SÂN
192. CANCER LA PLĂMÂNI Vezi şi: BRONHII— BRONŞITĂ FUMAT, PLĂMÂNI
[DURERE DE...]
Deoarece plămânii sunt legaţi direct de capacitatea mea de a trăi (inspiraţieexpiraţie), cancerul la plămâni indică o frică de moarte. De fapt, există în viaţa mea o situaţie care mă roade din interior şi îmi dă senzaţia că mă sufoc şi că mor.
Plămânii sunt organele legate de tristeţe, iar atunci când suferinţa nu este
exteriorizată, plămânii absorb acea suferinţă. Este posibil să apară în urma unei"
separări sau a unui divorţ, a morţii unei fiinţe dragi, a pierderii unui loc de muncă
foarte important pentru mine. Există o noţiune a eşecului foarte marcantă: orice
situaţie, care pentru mine reprezintă, în mod conştient sau inconştient, raţiunea de a
fi. Când raţiunea mea de a fi dispare sau îmi este teamă că va dispărea, acest lucru
scoate în evidenţă cealalată posibilitate care apare în faţa mea, moartea. Mă simt
condamnat să trăiesc o situaţie pentru tot restul vieţii mele. Adeseori sunt foarte
drastic în judecăţile mele. Totul este negru sau alb, nu există nuanţe între ele. Dar cu
toate acestea îmi este teamă să îmi exteriorizez gândurile, ideile. Cred în noţiunea de
rău, atât legat de sexualitatea mea cât şi în alte aspecte ale vieţii. Trăiesc o mare
neputinţă. Ceilalţi îmi judecă modul de viaţă, iar eu le port pică pentru acest lucru.
Viaţa mea nu mai are sens şi sunt dezamăgit de ceilalţi, care nu corespund
aşteptărilor mele. îmi fac griji pentru cineva apropiat: am investit atât de mult în acea
relaţie, atât pe plan emoţional cât şi material, iar acum risc să pierd totul. La ce bun
să mai trăiesc dacă toate eforturile au fost în zadar şi am ajuns aici ?
Ce vrea să însemne legătura care se face între fumători şi cancerul pulmonar ? Mă
pot întreba dacă fumatul ţigărilor este cauza cancerului la plămâni sau frica de
moarte mă determină să fumez şi, în consecinţă, mă determină să dezvolt cancerul
Ia plămâni. Atunci când fumez îmi acopăr cu un voal emoţiile care mă deranjează şi
care mă împiedică să trăiesc. Dacă nu soluţionez conflictul, acesta poate creşte în
mine, într-atât încât să determine un cancer pulmonar.
Prin urmare, trebuie să accept],* viaţa şi să mă gândesc că, la fiecare inspiraţie şi
la fiecare expiraţie, viaţa circulă în mine prin aerul pe care îl respir. Decid să îmi ocup
locul cuvenit, să îmi acord spaţiu şi aleg ceea ce vreau să trăiesc, independent de
fricile mele. Viaţa merită să fie trăită, eu merit să trăiesc. Accept],* faptul că nu există
rău pe pământ, ci doar experienţe. Trăiesc şi îi las pe ceilalţi să trăiască, cu
candoarea unui copil. Muşc din viaţă cu toată pofta!
193. CANCER LA PROSTATĂ Vezi: PROSTATĂ [DUREREDE...]
194. CANCER LA RECT Vezi: INTESTINE—RECT
195. CANCER LA SÂNGE Vezi: SÂNGE—LEUCEMIE
196. CANCER LA SÂN Vezi: SÂNI [DURERE DE...]
Sânii reprezintă feminitatea şi maternitatea. Acest tip de cancer indică, în general,
anumite, atitudini şi gânduri profund înrădăcinate, din fragedă copilărie, începând cu
anii 1960, în unele locuri din lume, femeia se afirmă mai mult, îşi ocupă locul în
societate şi vrea să avanseze şi mai mult. Poate exista o dificultate în a-mi exprima
adevăratele sentimente şi a găsi un echilibru între rolul de mamă şi cel de femeie
împlinită. Aceste conflicte interioare mă tulbură, în calitatea mea de femeie care
caută un echilibru. S-a descoperit că acest tip de cancer provine dintr-un puternic
sentiment de culpabilitate interioară faţă de sine sau faţă de unul sau mai mulţi
copii: "De ce s-a născut? Ce am făcut ca să-1 merit? Sunt o mamă destul de bună sau o femeie bună pentru a mă ocupa de el ?" Toate aceste întrebări îmi sporesc nivelul
de culpabilitate, mă determină să mă resping şi îmi accentuează teama de a fi
respinsă de ceilalţi. Trebuie să îmi reamintesc că: "iubirea pentru copilul meu este
tot timpul prezentă, dar gândurile mele sunt foarte puternice şi trebuie să fiu atentă."
Dacă mă judec prea aspru, toată furia şi respingerea se vor amplifica, iar emoţiile
mele vor fi "evacuate" la nivelul sânilor, , care devin simbolul "eşecului" meu.
Cancerul la sân mă ajută astfel să conştientizez faptul că trăiesc o situaţie
conflictuală, care poate fi faţă de mine însămi sau faţă de altcineva, fiind legată de un
element care face parte din spaţiul meu vital, din "cuibul meu". De multe ori este
vorba despre copii, "puişorii mei" sau de cineva pe care îl consider ca pe copilul meu
(de exemplu, mama mea bolnavă, pe care o simt dezarmată, ca "un copil mic").
Vreau cu orice preţ să îi dau totul copilului meu şi vreau ca el să ia tot ceea ce îi dau
eu. Când nu se întâmplă acest lucru, îndoiala şi culpabilitatea preiau controlul... îmi
este teamă că "cuibul" (căminul) meu se destramă. De asemenea, pot avea o frică
foarte mare referitor la supravieţuirea unuia sau mai multor copii. îmi este teamă că,
dacă mi s-ar întâmpla ceva, tatăl lor nu va fi capabil să aibă grijă de ei, să le ofere
afectivitate. într-un sens mai larg, "cuibul" poate să îl conţină şi pe soţul meu, căminul
meu, fraţii, surorile, mai ales dacă trăiesc sub acelaşi acoperiş cu mine. Aşadar, îmi
este teamă de o izbucnire în faţa familiei, a ceea ce, din punct de vedere istoric
numim clan. Există o frică, un gând care revine constant în minte şi care este, de
neacceptat, precum ideea de a fi trădată de soţul meu. Aş vrea să mă ocup şi să
"hrănesc" pe toată lumea, dar acest lucru este imposibil şi mă sfâşie.
Bărbaţii pot dezvolta" de asemenea, acest tip de cancer, care reprezintă adeseori
conflictul interior masculin de a accepta],* propria natură feminină divină. Se întâmplă
ca unii bărbaţi să îşi manifeste latura feminină şi maternă aproape la fel de mult ca şi
femeile. în calitate de bărbat, e clar că nu voi fi niciodată femeie, dar, la nivel
energetic, pot fi la fel sau chiar mai feminin decât o femeie. De aceea, cancerul de
sân, apărut la mine, care sunt un bărbat, este asociat cu respectul de sine şi
capacitatea mea de a-mi exprima partea feminină înnăscută. Poate avea legătură cu
faptul că sunt bărbat şi cu dorinţa mea inconştientă de a fi femeie. Este un aspect pe
care ar trebui să îl echilibrez în viaţa mea. Partea stângă este partea nivelului afectiv,
iar partea dreaptă a celui raţional. Cancerul la sânul stâng indică prin urmare, toate
dificultăţile afective şi emoţionale refulate în mine, în calitate de femeie (legat de
familia apropiată) şi este bine să accept ],* femeia şi mama din mine şi sentimentele
interioare pe care le trăiesc prin intermediul acestor două roluri. La sânul drept,
cancerul indică femeia responsabilă şi ceea ce se aşteaptă de la mine (ceea ce mă
aştept eu să fac cu femeia "din exteriorul meu"). Noţiunea de familie, în acest caz,
poate include orice grup, orice asociere pe care o consider ca pe o familie. De
menţionat că acest lucru se aplică şi bărbaţilor, deşi în cazul lor, cancerul de sân
apare foarte rar. Pentru mine, ca femeie, în universul fizic, forma şi volumul sânilor
poate avea o anumită importanţă, în funcţie de context. Se observă că, dacă partea
mea masculină (Yang) este dominantă, pot avea sânii mai mici sau îi pot considera
inutili sau fără valoare. Corpul vorbeşte şi la fel şi sânii mei, eu sunt cea care decid ce importanţă îi acord acestui simbol feminin şi sexual. Căutarea unui echilibru este
foarte importantă, iar corpul se va adapta pe plan energetic în funcţie de deciziile
luate de femeia sau de bărbatul în cauză, pentru viitor. Totul constă în atitudine, în
iubire şi acceptare],* de sine. Conştientizez faptul că mă las la o parte şi trăiesc
doar pentru ceilalţi. M-am născut biologic, dar nu şi pe plan emoţional. Emoţiile mele
sunt refulate şi pot evita să intru în contact cu ele prin faptul de a mă ocupa în mod
exagerat de ceilalţi. îmi atribui o conştiinţă bună. în fond, ştiu că sunt incapabilă să
trăiesc pentru mine şi prin propriile puteri. Mă agăţ, mă cramponez de cineva. îmi
umplu golul cu emoţiile celorlalţi, nu cu ale mele. Accept],* că vindecarea se găseşte
în schimbarea atitudinii mele faţă de mine şi faţă de viitor. în loc să mă distrug cu
gândurile mele negative, mă reconectez Ia universul meu interior. îmi primesc
emoţiile, chiar şi pe cele legate de evenimente dificile din trecutul meu. îmi acord un
răgaz şi mă întreb cum aş fi putut, în toate acele situaţii, să mă respect mai mult şi să
îmi ofer mai multă iubire.
Suferinţa dispare deoarece accept],* să văd lecţiile pe care viaţa vrea să mi le
arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu să ascund. Dacă mă respect şi am încredere
în potenţialul meu pot crea viaţa pe care o vreau şi redobândi o sănătate perfectă.
197. CANCER LA STOMAC Vezi şi: STOMAC [DURERE DE...]
Dacă am cancer la stomac, trebuie să devin conştient de «bucata» sau de situaţia
pe care nu sunt capabil să o diger. Trăiesc această situaţie «care nu mai trece» întrun mod foarte intens şi puternic. «Este inadmisibil ceea ce am păţit, ceea ce am
îndurat în plus, nu m-am aşteptat deloc Ia aşa ceva! » «Sunt absolut înghiţit de
situaţie ». Aceste cuvinte pot exprima ceea ce trăiesc. Am ajuns până la urmă să
vreau să abandonez cursa, povara a devenit prea grea. Am tendinţa de a-i învinovăţi
pe ceilalţi, îi acuz de influenţa pe care o au asupra vieţii mele. Deoarece le atribui
celorlalţi toată această putere, mă simt neputincios în a-mi crea propria viaţă. Mi-am
abandonat visele şi ambiţiile, chiar dacă, în adâncul meu, aş fi vrut să le arăt celorlalţi
de ce sunt capabil. Sunt invadat de frustrare şi ros de angoasă. Şi mai mult decât
orice, durerea şi tristeţea sunt atât de puternice încât nu mai găsesc nicio raţiune de
a fi...
Accept I* să conştientizez cauzele acelei situaţii şi care este lecţia pe care o
am de învăţat, pentru a « alunga furtuna » şi a face cancerul să se retragă. Nu am
decât de câştigat dacă voi lăsa furia şi ranchiuna să plece şi Ie voi înlocui prin
acceptare].* şi iertare.
198. CANCER LA TESTICULE Vezi şi: TESTICULE [DURERE DE...]
în testicule are loc producerea spermatozoizilor esenţiali pentru reproducere. Dacă
am cancer Ia testicule, trebuie să verific dacă trăiesc un sentiment intens din cauza
pierderii unui copil sau a ceva la fel de preţios pentru mine. Este posibil să fi avut o
situaţie în care unul dintre copiii mei a murit, fie din cauza unei boli, fie într-un
accident sau după un avort. Sau poate fi vorba despre unul dintre copiii mei care a
plecat "trântind uşa", pe care nu l-am mai revăzut niciodată. Deoarece acel copil a ieşit brusc din viaţa mea, pot trăi acea situaţie ca pe o pierdere a unei fiinţe dragi,
ca şi cum ar fi murit. Un alt exemplu, în cazul unui om de afaceri care, din cauza unor
investiţii de bani proaste şi-a pierdut , compania "pe care o adusese pe lume" şi pe
care o considera "copilul" său. Oricare ar fi situaţia, cu siguranţă m-am simţit vinovat
din cauza unor acţiuni comise sau pe care "ar fi trebuit să le împlinesc" sau "cuvinte
pe care nu ar fi trebuit să le rostesc" etc. Am impresia că am ratat un test sau am
realizat greşit un proiect. Observ cum toate acestea îmi afectează în mod negativ
percepţia asupra sexualităţii şi a virilităţii mele.
Oricare ar fi situaţia trăită, accepţi* să conştientizez sentimentele din interiorul
meu, le accept pentru a mă ajuta să îmi vindec rănile, pentru a învăţa din nou să râd
şi pentru a privi înainte spre viitor, în loc să mă întorc în trecut.
199. CANCER LA UTER (col şi corp) Vezi şi: UTER Uterul reprezintă feminitatea,
matricea originală şi căminul matern, mai ales corpul uterin. Eu, ca femeie,
refulez anumite emoţii referitoare la căminul meu, la familia mea. Pot să mă simt
vinovată, plină de ranchiună sau ură, dar nu vorbesc despre acest lucru, căminul
reprezintă adeseori un ideal, fie că este legat de familie, fie de relaţia de cuplu. Am
îndoieli referitoare la căminul meu şi la incapacitatea mea de a avea un copil, mai puţin legat de relaţia de cuplu. Am o supărare foarte mare, iar bucuria mea de a trăi
este afectată. Acest tip de cancer este profund legat de principiile despre cămin, de
atitudinile şi de comportamentele mele referitoare la acest subiect. Pot avea frici
puternice, pot trăi o nesiguranţă, furie sau culpabilitate la ideea că acest cămin nu
va fi aşa cum mi-1 doresc eu sau că există riscul ca acest cămin să se destrame,
ceea ce pentru mine ar reprezenta un eşec. Acest lucru implică o devalorizare faţă
de ceea ce sunt şi ceea ce sunt în stare să realizez: cred că nu valorez nimic ! Oare
îmi este teamă că voi retrăi în căminul meu eşecul pe care l-am văzut în căminul în
care am crescut?
Cancerul corpului uterin atinge adeseori femeile mai în vârstă, în perioada de
menopauză. Cancerul de col uterin apare mai ales la femeile tinere. Colul
uterin este partea care intră în contact cu sexul masculin în timpul relaţiei sexuale.
Oare trăiesc o dependenţă nesănătoasă în relaţie cu soţul meu ? Am impresia că
mă distruge sau mă omoară prin unele din atitudinile sale? Am tendinţa de a
îndura evenimentele, având impresia că nu am nicio putere şi niciun control. Este
posibil, de asemenea, să trăiesc o situaţie legatare sexualitatea mea, pe care o
consider respingătoare şi mă simt obligată să îmi îndeplinesc datoria conjugală. Am
impresia că mă „exhib". Frustrările mele sexuale sunt mari, mă simt abandonată
sau separată de soţul meu, chiar dacă, din exterior nu se vede nimic. îmi este greu
şi uneori chiar dureros să mă deschid în faţa partenerului meu, deoarece există
ceva ce nu merge, în ideea de a avea un copil cu el. Este posibil să mă simt
deposedată în faţa vieţii. Acest sentiment se regăseşte des în situaţiile de abuz
sexual. Frica şi respingerea adevăratelor mele nevoi, dorinţe şi fantezii mă pot
determina, de asemenea, să mă rup de o parte din mine, de care îmi este ruşine.
Trebuie să îmi refulez emoţiile. Trăiesc o dualitate faţă de noţiunea de
abstinenţă, să o practic sau nu şi din ce motiv, aceasta este întrebarea ! Aş vrea
să fiu dorită, dar în acelaşi timp îmi este frică de consecinţe. Aş vrea să îmi pun o
eşarfă pe faţă pentru a mă ascunde de mine şi de ceilalţi.
AccepU* să îmi schimb modul de a-mi percepe căminul, precum şi relaţia de
cuplu. De asemenea, trebuie să armonizez felul în care mă percep pe mine faţă de rolul meu de mamă şi de femeie, pe toate planurile.
200. CANDIDA Vezi şi: INFECŢII INFLAMAŢIA MUCOASELOR
Există mai multe tipuri de candida. Cea mai frecventă formă, la oameni este
candida albîcans. Deşi poate apărea şi la femei şi la bărbaţi, de obicei se întâlneşte
în cazul femeilor. Candida este un cuvânt din latină care înseamnă albă. Este o infecţie vaginală provenită din proliferarea ciupercilor sub formă de levuri. Seamănă cu levurile albe şi scuamoase care se manifestă în urma unei disturbări a florei
vaginale. Bacteriile din vagin controlează în mod normal candida, dar în acest caz
situaţia se schimbă.
Această infecţie are legătură cu angajamentul faţă de sine sau faţă de partenerul
meu, referitor la sexualitate, la situaţii, expresii şi emoţii ne-exprimate, provenite din
conflicte personale anterioare. îmi revizuiesc activitatea sexuală şi sexualitatea,
deschiderea de a împărtăşi cu partenerul meu aspectele mele intime. Infecţia riscă să
apară dacă, de exemplu, am un nou partener cu care am o relaţie foarte intimă.
Există şanse să fiu mai deschisă în a dărui, a împărtăşi şi a iubi. Este ceva nou
pentru mine şi am nevoie de ceva timp pentru a mă acomoda cu noua situaţie, chiar
dacă candida se manifestă. Candida poate decurge, de asemenea, din sentimentul
de a fi fost înjosită, de a fi abuzată sexual. Este o formă de protecţie fizică şi
sexuală, deoarece iritaţia mă împiedică să fac dragoste. Ce mă irită atât de tare ?
Verific aspectele interioare ale sexualităţii mele, care este disturbată şi găsesc
adevărata cauză a iritaţiei fizice şi interioare. De unde provine frustrarea mea ?
Trăiesc cu impresia că îi las pe ceilalţi să decidă asupra vieţii mele ? Trebuie să îmi
asum riscul de a fi mai deschisă în faţa celorlalţi, mai ales în faţa celor de sex opus,
sau trebuie să rămân închisă în cochilia mea ? De ce mă simt dată la o parte, simt că
mă sacrific şi nu îmi ocup locul cuvenit ? Mi-e teamă că îmi voi pierde naivitatea,
inocenţa, puritatea.
Accept J.Y să îmi ocup locul cuvenit în viaţa mea şi să mă respect. Trebuie să
devin candidatul care va obţine victoria şi care va lua locul întâi. îmi acord timp de a
vedea şi a evalua ceea ce se întâmplă şi accepţi* iubirea, deschiderea şi răbdarea
din interiorul meu, precum şi în cazul partenerului meu.
201. CANDIDOZĂ Vezi: CANDIDA, INFLAMAŢIE, VAGINITĂ
202. CANDIDOZĂ BUCALĂ vezişi GURĂ, CANDIDA, GÂT, INFECŢII
Boală cauzată de paraziţi pe mucoasa bucală şi faringiană, aşadar în gură şi în gât.
Este foarte frecventă la copii. Apare ca urmare a crizelor de plâns ale copilului care îşi
doreşte tandreţea şi mângâierile părinţilor. Dacă apare la un adult, nevoile mele sunt
aceleaşi ca la un copil, numai că sunt ale copilului interior care îşi doreşte atenţie. Trăiesc un mare vid afectiv, mă simt incapail să comunic , celorlaţi nevile mele, aş
vrea ca ei să ştie ce îmi doresc. Sunt adesea frustrat şi agresiv. Am impresia că
stagnez, deşi ştiu că am potenţial pentru a-mi realize proiectele.
Accept i *să-mi recunosc potenţialul şi să materializez ideile pe care le am. Sunt capabil să-mi manifest înţelegerea şi bunătatea.
CANGRENĂ Vezi:SÂNGE— CANGRENĂ
204. CAP (în general)
Capul este centrul comunicării, este în legătură cu individualitatea mea şi cu
autonomia mea. Este denumit şi "panoul de control". Pe aici trec toate emoţiile şi
toate comunicările, prin intermediul celor cinci simţuri. Capul este cel care conduce
totul.
Dacă am anumite dificultăţi sau afecţiuni la cap, este important să mă întreb dacă
trăiesc un conflict legat de gândurile mele, de viaţa mea spirituală, de dezvoltarea
mea personală sau de o realitate pe care nu vreau să o abordez. Acest lucru se
explică prin faptul că, capul este format din oase, compuse din ţesut dur,
simbolizând energia spirituală, oase care cuprind ţesutul moale şi fluidele, care
simbolizează energia mentală şi emoţională. Dacă cele două aspecte sunt în
armonie, va exista o fuziune între corpul şi spiritul meu. Totuşi, dacă sângele din cap
nu circulă normal sau exercită o presiune, acest lucru indică faptul că am o
dificultate în a exprima sau a primi iubirea şi orice sentiment pe care îl trăiesc
(deoarece sângele transportă sentimentele în întreg corpul). Incapacitatea mea sau
dorinţa mea prea mare de a controla totul, produce o durere la nivelul capului. Nu
mă simt la înălţimea aşteptărilor şi nu îmi pot juca în totalitate, rolul de şef. Capul
exprimă diferitele aspecte ale comunicării precum şi senzaţiile şi impresiile corpului
pe care, le manifestă în exterior.
Accepţi* să învăţ să rămân deschis faţă de cei din jurul meu şi accept],*
mesajele care ajung la simţurile mele, prin tot corpul pentru a asimila lecţiile vieţii,
care mă ajută să evoluez pe plan spiritual.
205. CAP (dureri de...)
Există mai multe cauze al durerilor de cap, precum stresul, tensiunea, atunci când
mă forţez să "fiu" ceva sau "să fac" ceva. Durerea de cap apare des atunci când
încerc prea tare, pe plan mental, să îndeplinesc ceva sau când sunt obsedat de ceea ce se întâmplă sau sunt neliniştit pentru ceea ce mă aşteaptă în viitor. Trăiesc
multă ezitare, anxietate şi am multe griji. Sau pot reacţiona la o presiune puternică,
exercitată de anumite situaţii sau de evenimentele exterioare. In general, o durere
de cap pe partea stângă indică o problemă legată de relaţia mea cu aspectul
feminin, cu latura de mamă, de fiică. Pe partea dreaptă, poate fi vorba despre
dificultăţi legate de latura mea masculină, de roul de tată sau de fiu. Este posibil să
trăiesc un sentiment puternic de eşec, de îndoială, de ură de sine, care dă naştere
la critică şi, mai ales, la autocritică.
Sentimentul meu de loialitate este reevaluat. Sunt prins, închis în mintea mea, nu
îmi place ceea ce văd, mă judec foarte sever şi îmi dau eu însumi "lovituri la cap".
Durerea de cap pot proveni şi din negarea emoţiilor şi a gânduriloe mele, pe care le
consider deplasate sau ne corespunzătoare valorilor mele: fie nu am curajul să le
exprim, fie nu le ascult pur şi simplu, deoarece sunt prea raţional, intelectualizez tot
ceea ce trăiesc. "Este bine sau este rău !"Vreau să înţeleg totul, să merg prea
repede, să ştiu sau să am răspunsuri la întrebările mele, imediat.
îmi "scotocesc creierii", fără să găsec soluţia: este un stres permanent. M-am săturat,
dar încă nu a venit momentul potrivit şi trebuie să îmi exersez răbdarea, simţul
umorului şi încrederea, pentru ca totul să se întâmple la momentul oportun. Durerea
de cap exprimă de multe ori emoţii negative, care sunt prinse în capcană, în mintea
mea, precum nesiguranţa, confuzia, ambiţiile excesive, obsesia de a fi perfect etc.
care produc o dilatare a vaselor de sânge. Până la urmă, îmi este frică să fac faţă unei
realităţi, vreau să îmi găsesc o altă realitate şi să evadez în ea, de unde provine
durerea de cap. îmi reanalizez identitatea mea socială. Nevoia mea de a controla şi
de a fi perfect mă face să vreau să ştiu dinainte ce se va petrece, în fiecare moment
din viaţa mea. îmi place să fac totul "după capul meu", numai cum vreau eu. îmi refuz
spontaneitatea, care este o manifestare a dorinţelor inimii* mele şi o înlocuiesc cu
inflexibilitatea, mă simt obligat să planific totul dinainte: în Ioc să îmi ascult inima*,
îmi ascult mintea, care este suprasolicitată. Mă opun schimbărilor, mă încăpăţânez şi
persist în ceea ce ştiu, în loc să fiu deschis spre noutate, prefer să stau pe loc, din
cauza nesiguranţei mele. Expresia "a fi capul unei afaceri", arată faptul că este posibil
să mă simt neputincios să conduc anumite evenimente, în direcţia pe care o vreau
eu. O durere la nivelul frunţii, are legătură cu o situaţie Ia nivel peofesional sau cu
rolul meu pe plan social; dacă durerea se situează la tâmple, în părţile laterale ale
capului, este afectată mai mult latura emoţională (familia, cuplul). Indiferent care
este cauza care o provoacă, durerea de cap, are legătură directă cu individualitatea
mea şi trebuie să învăţ să fiu mai răbdător şi mai flexibil faţă de mine însumi şi faţă
de ceilalţi.
. Accept|* să păstrez o distanţă faţă de ceea ce trăiesc şi astfel ideile mele vor fi tot
mai clare. învăţ să ajung la un echilibru între intelectul meu şi emoţiile mele. Astfel,
voi fi în armonie cu mine însumi, mă voi simţi cu mintea mai relaxată şi mai limpede.
206. CAP —MIGRENE
Migrena se caracterizează printr-o durere puternică, care afectează de obicei, o
singură parte a capului. Apare sub formă de criză şi poate fi însoţită de greaţă. în
acest caz, forţa mea vitală este redusă. Am tendinţa de a mă retrage în colţul meu în loc să particip din plin la viaţă. Migrenele sunt asociate frecvent cu tulburări de vedere şi de digestie: nu mai vreau să văd şi nu mai vreau să diger ceea ce se
întâmplă în viaţa mea. Există angoase, frustrări faţă de o situaţie în care sunt
incapabil să iau o decizeie. Pot avea impresia că trebuie să fac ceva, că mi se cere să
fac ceva. Migrena apare des, după ce am trăit o situaţie confuză, neclară. O
schimbare în ritmul meu de viaţă implică o dificultate de adaptare din partea r mea,
poate, de asemenea, genera o migrenă (de exemplu, migrena "de weekend").
Migrena exprimă faptul că mă opun să fac ceva ce mi s-a cerut. Capul meu se
"supraîncălzeşte" şi mă doare numai când mă gândesc la scopul pe care îl am de
atins. Capul meu seamănă cu o oală sub presiune, presiunea fiind atât de mare încât
nu mai ştiu ce soluţie sau ce atitudine să adopt. Presiunea poate proveni din dorinţa mea de a fi hiperresponsabil şi/sau performant, mai ales în
muncă. Pot fi pasionat de ceva şi îmi este greu să mă opresc, să nu mai fac acel lucru.
Există un conflict între gândurile mele, intelectul meu, care este prea încărcat şi
nevoile mele, dorinţele mele personale. Mă simt la înălţimea situaţiei sau am impresia
că sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? De ce să îmi port pică sau să simt
atât de multă ură ? Mă simt supravegheat tot timpul: când nu sunt ceilalţi, eu sunt cel
care supraveghează totul şi care vrea să controleze totul, în viaţa mea. Simt că "îmi
pierd capul"! Dacă mă gândesc tot timpul la problemele mele, le întorc pe toate
părţile, în mintea mea, ajung să uit că exist, că am emoţii, care cer să fie exprimate.
Am tendinţa de a nega realitatea şi acest lucru îmi creşte mult nivelul de stres. Trebuie
să conştientizez faptul că vreau să fug de ceea ce mă deranjează sau că mă simt
neînţeles şi lipsit de iubire. Este important să identific emoţia pe care vreau atât de
mult să o refulez sau situaţia pe care vreau atât de mult să o uit şi care creează o
tensiune acută şi constantă în interiorul meu, provocând migrena. Migrenele pot fi, de
asemenea, legate de problemele mele sexuale, care apar la suprafaţă, unele fiind
refulate, încă din copilărie. Este ca şi cum ar exista o luptă între gândurile mele şi
sexualitatea mea, iar tensiunea "îmi urcă la cap". Am impresia că mintea mea va
exploda. Este posibil să îmi pun întrebări legate de identitatea tatălui meu, într-o formă
conştientă sau nu. Cadrul meu de viaţă trebuie adaptat la situaţia mea actuală, dar
este greu să las la o parte ceea ce este familiar, pentru ceva necunoscut. Când
migrena este localizată la nivelul frunţii, mă întreb în ce situaţie mă simt diminuat,
neputincios. Am nevoie să fiu mai performant, să găsesc o soluţie; mă simt limitat în
capacităţile mele, mai ales în cele intelectuale. Trebuie să înţeleg că, atunci când am o
migrenă, am o conştientizare făcut, trebuie să schimb anumite lucruri şi trebuie să fiu
capabil să le schimb, adică să acţionez. Migrena îmi dă un timp de repaos, o
posibilitate de obţine mai multă iubire şi mai amultă atenţie.
Accept],* să privesc realitatea în faţă. Las evenimentele să circule libere în viaţa
mea şi primesc în schimb bucurie, pace şi armonie. Fiind mai flexibil şi mai înţelegător,
faţă de mine însumi, mă simt mai relaxat şi pot să plutesc, să zbor unde vreau eu, ca un balon.
207.CARDIACĂ (criză...) Vezi: INIMA r— INFARCT [... DE MIOCARD]
208.CARIE DENTARĂ Vezi: DINŢI— CARIE DENTARĂ
209.CAROTIDĂ Vezi:SÂNGE—ARTERE
210.CATARACTĂ Vezi: OCHI — CATARACTĂ
211. CĂDERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALĂ — HIPOTENSIUNE
(TENSIUNE PREA MICĂ)
212.CĂI BILIARE Vezi: VEZICA BILIARĂ
CĂLCÂI
Călcâiul simbolizează trecutul pe care mă sprijin, pe care mă aşez. O durere Ia călcâi
indică faptul că sufăr de o angoasă, că mă simt neînţeles şi nu sunt sprijinit în
lucrurile pe care le fac. Călcâiul fiind punctual de sprijin al corpului meu, o durere în acest loc denotă faptul că trăiesc o incertitudine faţă de viitorul meu. Mă simt
nehotărât şi nesatisfăcut de mine sau de viaţa mea şi mi se pare că îmi pierd
controlul asupra corpului meu. Deoarece întreg corpul se sprijină pe călcâie, este
posibil să simt nevoia de a avea un sprijin solid în viaţă, pentru a putea continua să
înaintez în siguranţă. Poate las pe cineva să îmi consume toată energia "el sau ea mă
calcă pe călcâie". Mă simt tot timpul supravegheat de şeful meu. Mă agăţ de trecut.
Mă simt un nimic. Existenţa mea este foarte nesatisfăcătoare şi am de multe ori
senzaţia că mă roade stomacul, deoarece sunt o mulţime de lucruri care nu îmi
convin şi pe care îmi este greu să le diger. Port greutatea pe umerii mei, neştiind cum
să îmi exprim limitele şi fiind deconectat de puterea mea interioară. Mă simt obligat
să frânez tot timpul, să mă opresc. în cazul în care este afectat calcaneul (osul
voluminos, care formează călcâiul), înseamnă că trăiesc o reevaluare intensă a
raţiunii mele de a fi şi mă întreb cine sunt cu adevărat. îmi trăiesc propria viaţă sau o
imit pe a altcuiva ? Care este situaţia faţă de care sunt recalcitrant, de care vreau
să fug şi din care vreau să mă extrag ?
Accept],* să am încredere în mine şi avansez în deplină siguranţă. îmi ocup locul
cuvenit. Las la o parte trecutul şi mă întorc spre viitor, ascultându-mi vocea
interioară, care ştie foarte bine de ce anume am nevoie.
214. CĂLDURĂ (acces de CĂLDURĂ...) Vezi: FEBRĂ
Accesele de căldură pot apărea în urma expunerii prelungite la soare, fie la
plajă, fie practicând un sport în aer liber, în urma unei încălziri excesive iarna sau
când sunt
într-o încăpere mică şi neaerisită. Pot să resimt o slăbiciune musculară generală,
pielea uscată şi care arde, faţa cenuşie şi ochii cu cearcăne. Pe plan metafizic,
căldura poate fi asociată fie cu iubirea când este vorba de vindecare, deoarece
există mai multă energie care circulă, fie cu furia atunci când este vorba despre febră
şi arsuri, în acest caz, accesul de căldură reprezintă culpabilitate faţa de iubire şi este în legătură cu un sentiment de lipsă de respect de sine. Am nevoie să iubesc şi
să fiu iubit, dar nu reuşesc să găsesc modalitatea de a face acest lucru, de a umple
acest gol interior care există în mine şi de a neutraliza această insatisfacţie. Mă simt
lipsit de afecţiunea care este disponibilă, dar care nu ajunge până la mine. Poate fi
vorba despre părinţii mei, care locuiesc aproape de mine, dar care nu îmi acordă
semne de afecţiune. Pot compensa 'această luptă, de exemplu, printr-o expunere
prelungită Ia soare, care îmi conferă un oarecare confort pe moment. întreg corpul
îmi arată nevoia urgentă de a împlini această iubire.
Accept],* să văd cum pot să amplific respectul de sine sau cum pot integra o
situaţie care m-a afectat când eram copil şi care acum iese la suprafaţă. Iubesc viaţa
şi viaţa îmi dă la rândul ei iubire.
215. CĂLDURI (a avea...) Vezi:MENOPAUZĂ
216. CĂSCAT
Căscatul este "un reflex de imitare naturală", mai mult sau mai puţin acceptaţi* în
societate, în funcţie de obiceiurile fiecăruia. Este "natural" deoarece nu există un
tratament medical pentru a-1 îngriji. Este o "imitare" deoarece are loc în mod
impulsiv şi inconştient, în cazul unei persoane care vede pe altcineva căscând. Este
un semn de somnolenţă, de oboseală, de epuizare şi exprimă faptul că am nevoie să
îmi refac forţele. Poate fi şi un semn de insatisfacţie alimentară, mi se întâmplă să ^ Jacques Martel
casc, când nu am mâncat destul sau dacă digestia mea este prea lentă. Cine mă
plictiseşte şi pe cine nu diger în viaţa mea ? Sau mă plictisesc atât de tare încât nu mă
mai suport pe mine însumi ? Mă plictisesc şi exprim acest lucru, în mod inconştient,
când sunt singur şi mă uit la televizor sau când sunt cu cineva care nu îmi place.
"Vreau să fiu lăsat în pace!" îmi exprim insatisfacţia. Vreau să resping inamicul, vreau
să mă apăr. Nu vreau ca ceilalţi să se apropie prea tare de mine !
Căscatul face parte din viaţă şi îl accept],* cu iubire şi deschidere. Este
important să laşi să se exprime această formă de expresie corporală, care mai de
mult era criticată de educaţie. Renunţ la rezistenţa mea şi îi las pe ceilalţi să se
apropie de mine şi să se ocupe de mine.
217. CEAFĂ (... rigidă) Vezişi: COLOANĂ VERTEBRALĂ, GÂT
Ceafa este regiunea corpului pe unde trec toate energiile (undele) pentru a se
repartiza apoi în întreg corpul. Ceafa se află în vârful coloanei vertebrale. Coloana
este susţinerea, structura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot al capului.
Ceafa mă ajută să văd toate faţetele unei situaţii.
Dacă este flexibilă, pot fi pe deplin deschis faţă de cei din jurul meu şi pot face faţă
exigenţelor. Corespunde încrederii mele în mine. Dacă îmi este teamă că mi se va
întâmpla ceva rău, imprevizibil, ceafa va fi afectată în acest caz. Sau dacă trăiesc o
nedreptate sau văd undeva o nedreptate, ceafa va reacţiona. Este posibil să mă aflu
într-un moment al vieţii în care nu mai ştiu încotro să mă îndrept. Există multe
surprize şi elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial şi am tendinţa de a juca
rolul martirului. Ceafa rigidă este semnul unui refuz sau al unei acumulări de
energie. Capul nu se mai poate întoarce în diferite direcţii. Pot avea impresia că nu
am susţinere şi am tendinţa de a fi încăpăţânat şi rigid în felul meu de a gândi şi de
a face lucrurile cum vreau eu. Acest lucru mă face să fiu pasiv, să evit să merg
înainte şi să acţionez. Trebuie să las să circule aceste gânduri, care îmi blochează
mintea şi care nu cer decât să fie îndeplinite de corpul meu fizic. Am impresia că nu
am toate calităţile necesare pentru a-mi realiza dorinţele şi ideile, care riscă sa
rămână în stare de "proiect" sau de "vis nerealizat". Dacă ceafa mea, ca pivot, se
sprijină de valorile sau principiile exterioare, va fi mai slăbită. Ceafa îmi ajută capul
să privească diferitele opţiuni ale vieţii sau diferitele imagini care apar în faţa mea. Este important să privesc cu iubire aceste imagini, fără să critic sau să judec, în
libertate, ca pe un fluviu care lasă apa să circule într-o mişcare continuă, fără
contrângeri sau restricţii.
Accepţi* diferitele senzaţii care vin spre mine şi le las să circule liber. Accepţi* de
asemenea, toate bogăţiile ce se află în mine, nu mai mai ocup de ceea ce cred ceilalţi
despre mine, deoarece acum sunt conştient de tot potenţialul care există în mine.
218. CEARCĂNE (LA OCHI...) Vezi: OCHI-CEARCĂNE
219. CECITATE Vezi: OCHI [DURERI DE...]
220. CEFALEE Vezi: CAP [DURERIDE...]
221. CELULITA
Celulita este caracterizată prin inflamarea ţesutului celular subcutanat. Celulita este de
obicei de natură feminină (deşi apare şi la bărbaţi) şi se manifestă prin reţinerea apei
şi creşterea distribuirii neregulate a toxinelor şi a grăsimilor în zona feselor, coapselor,
pe abdomen, ceafă, spate etc. Celulita are legătură cu anxietatea, cu aspecte din mine pe care le reţin, cu emoţii refulate, regrete şi resentimente pe care le păstrez. Este
legată de angajamentul faţă de mine însămi sau faţă de altcineva. îmi este teamă să
mă angajez pe deplin în relaţie cu persoana pe care o iubesc şi refuz să merg mai
departe. Această teamă îşi poate avea originea într-o situaţie de abandon pe care am
trăit-o. Refuz să îmi revăd o parte din copilărie, deoarece am fost rănită şi marcată de
anumite evenimente traumatizante, care mă afectează încă şi astăzi şi care îmi
înfrânează creativitatea şi inima* mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei
decât la bărbaţi, deoarece femeile sunt preocupate mult mai devreme, din copilărie
chiar de aparenţă, de siluetă, pe care o doresc perfectă, conform normelor societăţii.
în cazul celulitei, ca femeie, mă simt ca o "portocală strivită". Mă consider urâtă,
inferioară şi am tendinţa de a dezvolta relaţii de dependenţă cu ceilalţi. Aspectul
estetic este extrem de important. îmi reţin partea creativă şi mă intoxic pe mine
însămi, îmi închid toată această energie care vrea să se exprime, fie prin artă, fie prin
comunicare sau sexualitate. Crupa de cal îmi arată cât de mult mă simt obligată să
veghez asupra copiilor mei (sau cei pe care îi consider ca pe copiii mei) pentru ca ei
să aibă tot ce este mai bun. îmi arată cât de mult vreau să îmi protejez puterea în
calitate de femeie (feminitatea) şi cât de teamă îmi este că voi fi abandonată. Celulita
îmi arată modul pasiv în care îmi trăiesc viaţa. Mă las manipulată de ceilalţi în loc să
fiu mai activă în alegerile şi în acţiunile mele. Am o nesiguranţă foarte mare, îmi este
teamă că îmi voi pierde "oaza mea de linişte".
Accepţi* să identific sentimentele care mă împiedică să merg mai departe şi să le
integrez treptat în viaţa mea de zi cu zi. îmi recunosc adevărata valoare, îmi manifest
creativitatea. Astfel las energia să circule liber în corpul meu.
222. CHARCOT [boala lui...) SAU SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ
Boala lui Charcot14 sau scleroza laterală amiotrofică, este o boală degenerativă a
sistemului nervos care afectează mai ales bărbaţii. Dacă sufăr de această boală, mă
devalorizez tot timpul şi ajung să cred că nu pot îndeplini nimic în viaţă şi că nu voi
avansa niciodată pe plan profesional. Stagnez cu vechile suferinţe, pe care le păstrez
cu grijă, pe care le alimentez şi le întreţin de-a lungul anilor. îmi produc astfel o
violenţă interioară, totul mă nelinişteşte, mă sint în nesiguranţă, devin hipertensionat
şi nervos. Nu am încredere în nimeni şi mai ales în mine. Cred că sunt supravegheat,
urmărit, şi că cineva mă filează. Mă otrăvesc cu atitudinile mele negative şi sunt
foarte inflexibil.
Accept |* să cer ajutor, să am încredere într-un terapeut care mă poate ajuta să
mai reduc din surplusul de suferinţă pe care îl car după mine.
Accepţi* să îmi creez viaţa într-un mod pozitiv. Recunosc faptul că sunt o fiinţă
unică şi am tot potenţialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi le fixez.
Dacă îmi reconstruiesc o imagine pozitivă despre mine, corpul meu va face la fel.
223. CHEAG DE SÂNGE Vezi şi: SÂNGE COAGULAT, TROMBOZĂ
224. CHERATITĂ Vezi: OCHI— CHERATiTĂ
225. CHIST Vezişi: OVARE [AFECŢIUNI ELE.,.], TUMORĂ
Un chist este o cavitate aflată într-un organ sau ţesut. Conţine o substanţă lichidă,
moale sau uneori solidă, limitată printr-un perete propriu. Un chist poate apărea
atunci când am remuşcări faţă de un proiect, o dorinţă, pe care nu o pot realiza. Mă
"umflu", acumulez informaţii, tot felul de cunoştinţe, pentru un proiect pe care nu îl
pot duce la termen: acestea au rămas prizoniere în corpul meu şi în mintea mea şi
devin "un chist care blochează energia vitală". Rămân ataşat de anumite experienţe
din trecut. Am o durere tot timpul, provenită din refuzul de a ierta. Chistul poate
corespunde de asemenea unei solidifican de atitudini şi de modele mentale, care sau acumulat inconştient într-o anumită perioadă. Acestea îmi pot folosi ca barieră de protecţie, mă păstrează închis într-un cadru bine delimitat şi mă protejează
pentru a nu face faţă anumitor persoane sau situaţii. Sau au rolul de a îmi pune o
frână, de a mă împiedica să merg înainte, deoarece îmi este greu să fiu deschis în
faţa altor opinii. Ego-ul meu poate fi foarte rănit şi ranchiuna mea se întăreşte
pentru a deveni un chist. Sentimentul meu de neputinţă mă face să mă îmbib de
toată această durere, această ură uneori şi chiar dorinţa de a mă răzbuna pe
cineva. Vreau să îmi fie recunoscut potenţialul, dar acest lucru întârzie să se
întâmple. Joc rolul victimei mult timp, dar acum sunt conştient de faptul că doar eu
singur îmi pot crea viaţa aşa cum vreau. Sunt în căutarea puterii mele creatoare.
Am tendinţa de a mă închide în mine şi refulez totul în interiorul meu până când
ajung la un prea plin şi acesta se transformă în chist. Evit un conflict în loc să îi fac faţă. Când trăiesc şi o frică puternică sau un pericol de moarte, chistul poate
deveni canceros.
Accept],* să las energia să circule liber prin mine. Am încredere în faptul că îmi
pot realiza proiectele şi caut soluţiile pentru a face totul să "curgă" în viaţa mea. Mă
iert, mă iubesc, mă îndrept spre viitor, sunt împăcat. îndrăznesc să spun adevărul.
îmi eliberez toate acele emoţii închistate. Prin gândurile mele negative, îmi atrag
evenimente negative, de acum înainte, voi semăna doar gânduri frumoase şi cuvinte
frumoase pentru ca, până Ia urmă, să creez viaţa la care visez. Sunt creatorul vieţii
mele şi merg mai departe cu încredere.
226. CHLAMYDIA (infecţie CU ...) Vezi: BOLI VENERICE
227. CICATRICE Vezi:PIELE—CICATRICE
228. CICLU MENSTRUAL (dureri de...) Vezi: MENSTRUAŢIE [DURERI DE...]
229. CIFOZĂ Vezi: COLOANĂ VERTEBRALĂ [DEVIAŢIE A...], SPATE [DURERE DE...]
230. CINEPATIE Vezi: RĂU DE TRANSPORT
231. CINETOZĂ Vezi: RĂUDETRANSPORT
232. CIRCULAŢIE SANGUINĂ Vezi: SÂNGE— CIRCULAŢIE SANGUINĂ
233. CIROZĂ (... a flcatuluij Vezi: FICAT— CIROZĂ [...A FICATULUI]
234. CISTITÂ Vezi: VEZICĂ —CISTITĂ
235. CISTOCEL Vezi:PROLAPSUS
236. CIUPERCI Vezi: PICIOARE—MICOZĂ
237. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) VezUDROG
238. CLAUDICAŢIE (mers şchiopătat) Vezi şi: SISTEM LOCOMOTOR
Claudicaţia se caracterizează printr-o neregulă a mersului. Cauza poate fi
musculară, neurologică, legată de o paralizie sau de amorţeala unui picior, a unui
genunchi sau şold. în acest caz, ceea ce este sigur este faptul că, în viaţa mea
lucrurile nu "merg" aşa cum aş vrea eu, mai ales pe plan sexual. Există ceva ce
"şchioapătă". Sunt în dificultate într-o situaţie în care trebuie să acţionez sau să iau
o decizie. Vreau să merg înainte, dar există frici care mă împiedică să avansez într-un
mod armonios. Dacă merg cu picioarele înapoi, mă îndrept spre o direcţie, dar nu
vreau să fac acest lucru.
AcceptJ,* să îmi identific fricile şi astfel pot aduce mai multă armonie în viaţa
mea şi voi avea un mers mai regulat.
239. CLAUSTROFOBIE Vezi şi: ANGOASĂ Claustrofobie provine de la cuvântul din
limba latină "claustra" care înseamnă închidere. De la acest cuvânt derivă
claustralis-ciaustraie, cu sensul "ceva care închide". Când sufăr de o astfel de
afecţiune înseamnă că există o frică iraţională de a fi sufocat sau prins într-un spaţiu
închis (ascensor, avion, peşteră sau tunel) în care nu am niciun control asupra a
ceea ce se întâmplă. Din această cauză sufăr de claustrofobie, angoasa de a trăi
în locuri "închise" singur sau cu alte persoane.
Angoasa îşi poate avea orginea în momentul naşterii mele, când a trebuit să trec
prin "tunelul" colului uterin. Este posibil să fi captat frica mamei mele din acel
moment. Frica poate proveni, de asemenea, din momentul în care mă aflam în uter,
un loc închis şi sigur, iar contracţiile m-au forţat să ies, lucru care mi-a stârnit o frică
puternică faţă de necunoscut, de ceea ce s-ar putea întâmpla. Când mă aflu din nou
într-un spaţiu închis îmi reamintesc frica aceea puternică pe care am înscris-o în
mine. Am impresia că sunt prizonier şi închis într-o situaţie în care sunt complet
neputincios. Ce trebuie să fac? Verific mai întâi dacă această frică nu provine dintr-o
credinţă pe care o am, dintr-o fixaţie mentală, care provine din primii ani de viaţă.
De obicei, această fobie provine dintr-o "teamă sexuală" care a apărut în timpul
copilăriei. Nu înseamnă neapărat că am trăit o situaţie de abuz sexual în copilărie, ci
mai degrabă de faptul că acea frică a fost înregistrată în memoria mea afectivă şi
m-am simţit prins sau mi-a fost teamă că voi fi prins în acea situaţie, cu caracter
sexual. Astăzi îmi reţin frecvent pulsîunile sexuale, lucru care îmi alimentează
culpabilitatea.
Accept],* să trec la acţiune şi să mă eliberez de această culpabilitate prin
mijloacele care îmi convin cel mai bine. Adeseori este indicată o psihoterapie pentru
a curăţa memoria emoţională şi a mă ajuta să am o libertate interioară mai mare.
De asemenea, pot să îmi pun întrebarea: când mă simt prins şi mă sufoc, este
posibil să îmi reprim emoţiile şi să mă simt prizonierul acestora ? Am nevoie să îmi
exprim creativitatea, dar emoţiile mă împiedică ? Am nevoie să respir, am nevoie
de spaţiu, dar oare îmi dau dreptul să exist, să mă afirm, să ocup locul care îmi
revine? Dacă reuşesc să îmi respect nevoile, dacă îmi ocup locul care mi se cuvine şi mă respect pe mine şi pe ceilalţi nu voi mai avea nevoie să fug şi mă voi simţi
bine oriunde m-aş afla.
Accept ].* să îmi reiau locul pe care l-am abandonat. Afirm cine sunt. îmi
recapăt spaţiul vital. îmi recunosc toate emoţiile pe care le trăiesc, fără să mă
judec. îmi exprim latura creativă: acest lucru mă ajută să trăiesc la nivelul inimii*
mele şi să fiu cu adevărat în contact cu esenţa mea divină.
240. CLAVICULĂ (durere de..., fractură a...) Vezişi: UMERI, OASE—FRACTURĂ
Clavicula este un os lung, în formă de S alungit, situat între umăr şi stern,
deasupra toracelui. Deoarece clavicula este legată direct de umăr, o durere de
claviculă înseamnă o furie faţă de responsabilităţile care mi se atribuie şi faţă de
care pot avea un sentiment de supunere şi de obligaţie. Uneori pot încerca să exprim idei bune, dar nu reuşesc să le materializez. Cel mai adesea, o fractură de
claviculă apare în urma unei căzături pe umăr şi arată faptul că trăiesc o presiune
puternică în legătură cu responsabilităţile mele. Emoţia acumulată mă face să cred că
mă voi "rupe" sub greutatea responsabilităţilor mele şi acest lucru mă revoltă. Vreau
să fug, să evadez. Dar nu pot nici să vorbesc, nici să reacţionez. Mă simt supus în faţa
unor decizii care mi-au fost impuse. Reanalizez imaginea autorităţii. Mă aflu într-un
impas, sunt înţepenit în faţa unui zid. Viaţa nu mai curge în mine: îi opun rezistenţă
sau o resping!
Accept],* să privesc situaţiile cu obiectivitate şi încep să înţeleg faptul că viaţa
nu îmi poate da mai multă responsabilitate decât pot duce. Am încredere şi mă
străduiesc să găsesc soluţii sau un alt punct de vedere care mă va ajuta să îmi
gestionez mai bine viaţa.
241. CLEPTOMANIE Vezi şi: DEPENDENŢĂ NEVROZĂ
Dacă, într-un mod compulsiv, sunt tentat să comit furturi fără un motiv utilitar, sufăr
de cleptomanie. Trăiesc o tensiune care provine dintr-un gol interior, legat de un
sentiment de culpabilitate. Astfel, pentru mine, scopul scuză mijloacele şi este ca şi
cum mi-aş fixa provocarea de a-mi însuşi ceva ce este interzis. După ce fac acest
lucru mă simt eliberat, chiar dacă pot avea şi remuşcări. Este posibil ca, inconştient,
să sper că voi fi prins asupra faptului, deoarece pentru mine este o modalitate de a
atrage atenţia. Faptul de a face un gest interzis este pentru mine o modalitate de ami manifesta revolta faţă de autoritate şi de a "brava". Această autoritate, pe care nu
o acceptam],* în copilărie, era fíe cea a tatălui meu, fie a mamei mele sau a unei
persoane care se ocupa de educaţia mea. Gândurile sunt atât de dezordonate încât,
acest lucru se manifestă prin lipsa unui control asupra gesturilor. îmi folosesc carisma
pentru a sustrage sau a-mi procura lucruri care nu îmi aparţin, în Ioc să o folosesc
pentru a transmite un mesaj pozitiv şi de speranţă, prin cuvintele mele, de exemplu.
Accept],* să urmez o terapie pentru a putea identifica acel gol interior sau acea revoltă faţă de autoritate şi de a putea aduce iubire în acea situaţie. Astfel voi trăi o
mai mare pace interioară şi ceilalţi "se vor purta mai frumos cu mine".
242. COAGULARE DEFICITARĂ Vezi: SÂNGE COAGULAT
243. COAPSE (îngeneral) Vezi şi: PICIOARE/[ÎNGENERAL]/[DURERE DE...]
Coapsele conţin grupul de muşchi care reprezintă mişcarea şi forţa de a merge
înainte. Coapsele puternice indică o persoană bine înrădăcinată în pământ, care are
mari rezerve de energie pe care le poate folosi pentru evoluţia sa spirituală.
Aceste "rezervoare" naturale indică, de asemenea, starea de spirit. Astfel, dacă stau
inactiv prea mult timp, risc să acumulez rezerve inutile. Pot să vreau să fac ceva, dar
nu pot sau nu vreau să mă forţez să fac lucruri care nu îmi convin. îmi este teamă să
îmi ocup locul cuvenit, consider nedrepte mai multe situaţii pe care le-am trăit în
copilărie, mai ales faţă de părinţii mei, pe care nu i-am acceptaţi* Şi faţă de care am
multe resentimente. Este posibil să fi fost obligat să mă despart de cineva drag. Iar faptul de a-mi lipsi ceva poate fi ceva înspăimântător pentru mine! Prin urmare fac
"rezerve"! Continui să vehiculez aceste gânduri inconştiente şi să transport tot acest
material în exces, în coapse. Adeseori am impresia că "este prea târziu" pentru a face
sau a spune ceva. "M-am desconsiprat: s-a descoperit un secret sau o informaţie pe
care aş fi vrut să le păstrez pentru mine. Simt furie, resentiment şi frustrare
deoarece am impresia că lucrez fără prea mare succes. Dacă am coapse groase,
"grăsuţe" [şi foarte lipite una de alta) îmi blochez inconştient energia din acel loc şi
sexualitatea mea riscă să se schimbe deoarece energia stagnează la nivelul bazinului.
Pot să am impresia că astfel pot fi atins mai puţin şi că îmi pot ascunde emoţiile cele
mai profunde sub acea grăsime sau muşchi. Poate exista un soi de baraj de rezistenţă
mentală care mă împiedică să îmi exprim din plin sau să îmi găsesc direcţia potrivită.
A sosit timpul să mă eliberez şi să las să treacă această energie a iubirii care vrea să
se exprime.
Accepţi* să las să curgă această energie spre-coapse şi spre picioare care au
nevoie de ea, lucru care mă va ajuta să prind rădăcini în pământ, să fiu mai solid şi să
am astfel un echilibru mai mare între partea mea spirituală şi cea fizică. Acest lucru
mă ajută să dispară depresia de care sufăr. Corpul meu se echilibrează şi mă eliberez
de ranchiuna acumulată din copilărie. Chiar dacă, uneori am impresia că sunt închis,
îmi analizez bunurile materiale şi le accepţi* pentru aceea ce sunt în această lume,
adică nişte instrumente care servesc universul.
244. COAPSE (durere de...) Vezi: PICIOARE—PARTEA SUPERIOARĂ
245. COASTE
Coastele fac parte din cutia toracică. Ele protejează inima şi plămânii (organe vitale)
împotriva loviturilor, a rănilor exterioare şi a agresiunilor. 0 coastă ruptă sau sucită
indică faptul că protecţia mea este diminuată şi sunt vulnerabil în faţa presiunilor
exterioare, a iubirii, a autonomiei mele şi a dorinţei de spaţiu. Mi-am depăşit limitele
şi m-am lăsat "înghiţit" de ceilalţi. Mă simt prins între mine însumi (partea spirituală şi emoţională) şi lumea fizică în care trăiesc. Mă simt fragil şi deschis la toate formele de
atac. Pot să am impresia că nu deţin controlul asupra vieţii mele, că nu mai am
resurse şi sunt expus pericolelor. Contuziile apar în momentele de oboseală mare şi
de slăbiciune, mai ales când te simţi rănit de viaţă: este o urmă fizică a unei epuizări
interioare. Vreau să-mi ţip durerea şi supărarea... Dacă îmi rup sau sucesc o coastă,
înseamnă adeseori că trăiesc o situaţie aparte cu cineva din familia mea. Este vorba
de obicei de o situaţie în care mă compar cu altcineva: nu mă simt la înălţime, la
acelaşi nivel. Mă subestimez sau am impresia că ceilalţi sunt cei care mă
subestimează. "Oare sunt respectat şi iubit cu adevărat?" în funcţie de amplasarea
coastei afectate am mai multe indicii despre persoana în cauză. Dacă este vorba
despre coastele inferioare este posibil să existe un conflict cu un copil sau un nepot
(descendenţii). în cazul în care este afectată coasta laterală, mijlocie, este vorba
de o situaţie conflictuală în relaţie cu un frate, o soră sau văr/verişoară, iar în cazul
coastelor superioare este vorba despre relaţia cu un părinte sau un bunic
(ascendenţii). Dacă partea din faţă sau sternul sunt afectate înseamnă că există ceva
legat de viitorul meu, care creează o tensiune sau mă nelinişteşte, de exemplu în faţa unor situaţii în care proiectele mele nu se pot realiza din cauza unor interdicţii din
partea unor autorităţi. Dacă este afectată partea centrală sau laterală, situaţia este în
prezent. Iar dacă este vorba despre partea din spate, posterioară înseamnă că există
sentimente din trecutul meu care încă mă afectează foarte tare. Identific situaţiile
care creează o presiune puternică. Mă întreb care este persoana sau situaţia care a
exercitat o presiune atât de mare asupra mea sau a coastelor mele încât sunt pe
punctul de a se rupe (fractură sau entorsă). Trebuie să mă îndepărtez, să mă detaşez
de acea sursă de presiune, deoarece nu mai suport. Trebuie să mă întreb cine îmi
impune această presiune: ceilalţi sau eu însumi? ... îmi caut locul în societate şi
trăiesc o dualitate între imaginea pe care trebuie să o afişez şi ceea ce sunt cu
adevărat. Rămân la acest nivel superficial sau decid să trăiesc conform valorilor mele
profunde? încerc să "am o cotă" bună în faţa celorlalţi? Nu am încredere în mine şi
am tendinţa de a mă revolta. Sunt mai degrabă rigid, în Ioc să îmi ascult vocea
interioară şi trăiesc într-un mod spontan.
Accepţi* să privesc evenimentele cu simplitate, să exprim sincer ceea ce simt,
ascultându-i în acelaşi timp şi pe ceilalţi. Acum ştiu că, comunicarea este un
instrument care mă ajută să mă respect, respectându-i în acelaşi timp pe ceilalţi,
încetez să mă mai compar cu ceilalţi şi accepţi* să fiu eu însumi. Sunt singura
persoană care poate avea putere asupra mea!
246. COATE (ÎN GENERAL) Vezi şi: ARTICULAŢII
Coatele reprezintă libertatea de mişcare, flexibilitatea, uşurinţa de a schimba
direcţia în situaţii noi sau în experienţele de viaţă. Se referă la ambiţie, posesiune,
muncă şi lene. Reprezintă articulaţia suplă şi flexibilă a braţelor, care face posibilă
creativitatea şi exprimarea graţioasă a gesturilor mele cotidiene, care mă ajută să
trec de la dorinţă la realizarea acesteia. Coatele mă ajută la primirea ideilor noi, la a
căuta în interiorul meu pentru a alege direcţiile cele mai potrivite pentru mine. Dacă am coate puternice şi flexibile, pot să îndeplinesc sarcini importante. 0 durere sau
rigiditate a coatelor înseamnă o lipsă de flexibilitate, frica de a mă simţi "prins" sau
înghesuit într-o situaţie neplăcută. Coatele fiind legate de acţiune, reflectă faptul că,
pot fi rigid şi pot judeca oamenii care au un mod de gândire diferit de al meu şi care
pot să mă facă să îmi reanalizez propriile mele obiceiuri. Am nevoie să fiu ordonat şi
atunci când rutina mea este afectată, r confuză, coatele mele vor reacţiona. Este
posibil să îmi fie teamă că sunt incompetent într-un domeniu important pentru mine
şi, prin urmare, să nu îmi pot susţine familia. Mă opun să aleg o nouă direcţie şi îmi
blochez, inconştient energia inimii*, lucru care afectează articulaţia cotului. Mă simt
obligat să fac lucruri împotriva voinţei mele. Mă retrag în mine însumi, deoarece nu
am încredere în oamenii din jurul meu. Rămân la ideile mele vechi, în loc să fiu deschis la idei noi. Mă agăţ de ceea ce am, deoarece îmi este teamă de noutate şi de
necunoscut. Chiar dacă uneori îmi este teamă să mă las influenţat, mă simt împins de
către o altă persoană, trebuie să „strâng coatele pentru a mă proteja". Coatele
sănătoase mă ajută să pot strânge pe cineva în braţe, cu putere.
Accept],* să aduc mai multă energie pentru a face ceea ce vreau şi îndrăznesc
să îmi exprim mai mult emoţiile. Astfel viaţa şi schimbările ei numeroase mi se par
mai uşor de acceptat],*. Mă abandonez mai uşor şi viaţa are grijă de mine aşa cum
merit. Rămân deschis faţă de iubire, ceea ce mă ajută să trăiesc. Trăiesc experienţele
cotidiene fără agresivitate, cu flexibilitate şi deschiderea spiritului. Accept].* să caut în
interiorul meu pentru a găsi toate răspunsurile la întrebările mele şi accept],* noile
direcţii pe care le ia viaţa mea ca pe nişte provocări pe care le am de trecut, ştiind că,
cadourile vor fi la fel de mari ca şi eforturile depuse.
247. COATE —EPICONDILITĂ
Cunoscută mai mult sub denumirea de tennis-elbow, în medicina sportivă,
epicondilita este o inflamaţie la nivelul articulaţiei cotului. Coatele îmi conferă
flexibilitatea necesară în schimbarea direcţiilor. în cazul unei inflamaţii, trebuie să
conştientizez faţă de ce anume sau de ce opun o anumită rezistenţă. Este posibil să
fiu frustrat din cauza unor evenimente repetitive care apar în viaţa mea şi am
impresia că trebuie să amortizez loviturile primite. Pot avea impresia că fac un efort
mai mare decât ceilalţi pentru a îndeplini sarcinile cotidiene sau pentru a atinge
anumite rezultate şi nu primesc încrederea pe care o merit. Sunt foarte impulsiv în
acţiunile mele. Deoarece am tendinţa de a uita lecţiile învăţate în trecut, am tendinţa
de a face aceleaşi greşeli. Epicondilita poate fi o indicaţie a faptului că există ceva ce
nu reuşesc să realizez sau ceva ce sunt obligat să fac şi nu îmi convine acest lucru.
Trăiesc multă furie faţă de o situaţie şi îmi vine să lovesc pe cineva, dar mă abţin.
Accept],* să renunţ la vechile mele idei şi la vechile mele modele pentru a alege
cea mai bună direcţie pentru evoluţia mea. Accept],*, de asemenea, să las să circule
iubirea în evenimentele care apar în viaţa mea.
248. COCAINĂ (consum de...) VezL-DROGURI
249. COCCIS Vezi:SPATE[DUREREDE...]
250. COCOŞAT Vezi: UMERI LĂSAŢI
251. COL UTERIN (cancer de...) VezUCANCERLA UTER [COL SI CORP]
252. COLESTEROL Vezi:SÂNGE— COLESTEROL
253. COLICA NEFRETICĂ
Colica nefretică este o durere violentă în zona lombară, care iradiază spre vezică
şi coapse, provocată de o obstrucţie a uretrei. Se datorează, de obicei, migrării unui
calcul sau a unui corp străin de la rinichi spre vezică, prin uretre.
Se manifestă frecvent atunci când trăiesc o situaţie în care am fost foarte abătut din
cauza a ceea ce am văzut, am aflat, am auzit etc. Această situaţie mă copleşeşte atât de tare încât toate valorile mele sunt pe care să se prăbuşească brusc. Există ceva
care a rămas blocat şi îmi face rău. Reanalizez totul şi, de multe ori, este vorba
despre relaţia cu partenerul meu. Oare sunt mulţumit de viaţa mea de cuplu ? Simt
că îmi pierd spaţiul vital sau mă simt înşelat, trădat. îmi este întinată bunătatea şi
acest lucru mă irită foarte tare. Mă simt debusolat şi tulburat. îmi acord timp pentru a
observa ce anume este blocat în relaţia mea de cuplu sau în relaţiile mele afective.
Care este principala iritare pe care o trăiesc şi pe care nu o mai pot tolera ? în ce
situaţie mi-am făcut iluzii ?
Accept],* să-mi privesc obiectiv viaţa. îmi redefinesc valorile şi priorităţile şi
îndrăznesc să mi Ie afirm. Astfel îmi ocup locul care mi se cuvine, primul loc i
254. COLICI Vezi:INTESTINE—COLICI
255. COLITĂ (mucozitatea colonului) Vezi:INTESTINE— COLITĂ
256. COLITĂ HEMORAGICĂ Vezi:INTESTINE— COLITĂ
257. COLOANA VERTEBRALĂ (în general) Vezişi:SPATE
Conform clasărilor occidentale, există 33 de vertebre ale coloanei, în următoarea
ordine, începând de sus:
7 cervicale15, mai mici
12 dorsale16, mai dese
5 lombare17
5 sacre18, sudate, care formează un triunghi spre partea inferioară
4 care formează coccisul, sudate şi atrofiate. Coloana vertebrală,
asemenea unui stâlp, reprezintă sprijinul, protecţia şi situaţia din viaţa mea. Este
stâlpul meu fizic şi intern. Fără ea m-aş prăbuşi. Coloana vertebrală simbolizează,
de asemenea, energia mea fundamentală şi spirituală. Reprezintă flexibilitatea şi rezistenţa mea faţă de diferitele evenimente din viaţă. îmi conferă libertatea de a mă
mişca, de a mă întoarce într-un mod flexibil spre direcţiile dorite. Deviaţiile coloanei
[scolioza, lordoza etc.) sunt legate de partea profundă a întregului sistem energetic.
în timpul unui blocaj apar dureri fizice. Există sentimente de neputinţă, o greutate
prea mare de purtat, o nevoie afectivă sau emoţională nesatisfăcută etc, care mă fac
să mă simt atacat în integritatea mea şi în rezistenţa mea. Este ca şi cum aş primi
lovituri din spate. Am impresia că eu sunt stâlpul familiei, la serviciu şi în orice
situaţie sau grup în care sunt implicat. Ce se va întâmpla cu ceilalţi dacă eu nu sunt acolo ?
Se va prăbuşi totul ? Coloana vertebrală este legată de toate celelalte aspecte ale
fiinţei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central şi prin sistemul sanguin
central. Fiecare gând, sentiment, situaţie, răspuns şi impresie sunt "gravate" în
coloana vertebrală, Ia fel ca şi în părţile corpului afectate. în acest caz, observ care
este partea afectată şi identific cauza blocajului.
Oricare ar fi situaţia, accepţi* să rămân deschis faţă de cauza iniţială şi integrarea
va fi mai armonioasă. Voi reclădi noua persoană care vreau să devin.
258. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) (în general)
O deviaţie a coloanei vertebrale simbolizează mai ales o rezistenţă în a trăi viaţa
din plin. Am impresia că, în timpul copilăriei, nu m-am bucurat de sprijinul părinţilor,
de o structură formatoare. Am fost zdruncinat în convingerile mele profunde. La vârsta
adultă, felul în care mă susţin în viaţă, dificultatea mea de a lăsa viaţa să mă susţină
şi de a renunţa la vechile idei se manifestă printr-o deviaţie a coloanei vertebrale,
care se curbează spre o parte, spre faţă sau spre spate.
Accepţi* să îmi iau viaţa în mâini şi "să mă ţin drept" în faţa vieţii, cu încredere şi
cu determinare.
259. COLOANA VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — COCOŞAT Vezi: UMERI LĂSAŢI
260. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — CIFOZĂ
Cifoza este o deviaţie a coloanei vertebrale curbate anormal spre spate, de
obicei la nivelul omoplaţilor. în afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor şi a
adolescenţilor este datorată de multe ori unei boli de creştere, boala
Scheuermann". Dacă sufăr de această boala voi remarca faptul că, corpul meu se
adună în faţă, ca şi cum ar vrea să revină la poziţia de fetus. Oare de cine sau de ce
anume vreau să mă protejez ? Vreau să mă apropii de mama, deoarece nu mă
înţelege sau mă reneagă ? Mă simt foarte mic, simt că nu mă ridic la înălţimea
familiei mele sau a sarcinilor pe care aş vrea să le îndeplinesc. Vreau să păstrez
totul pentru mine, din frica de lipsă. îmi îndoi spinarea deoarece sunt timid şi ca
semn de nerecunoaştere a ceea ce sunt sau pentru că sunt tot timpul în alertă, mă
simt inferior, incapabil să îmi iau locul care mi se cuvine şi să trăiesc cu bucurie.
Accept|V să mă simt în siguranţă chiar şi în prezenţa altor persoane: sunt în
stare să îmi ocup locul, să îmi definesc limitele şi să trec de provocările pe care
viaţa mi le propune. îmi păstrez spatele drept şi mă recunosc ca fiind unic şi divin.
învăţ astfel să mă iubesc mai mult şi sunt mândru de realizările mele. învăţ să îi
mulţumesc acestei părţi divine prezentă în adâncul inimii* mele, pentru curajul pe
care îl am, deoarece ştiu că am deţin toate răspunsurile atunci când sunt conectat
cu sufletul meu.
261. COLOANĂ VERTEBRALĂ — DISC DEPLASAT Vezi: HERNIEDISCALĂ
262. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — LORDOZA
Lordoza este curbarea fiziologică a coloanei vertebrale cu o convexitate
anterioară.
In acest caz am o dificultate în a sta în picioare deoarece îmi este ruşine de ceea ce
sunt, nu mă iubesc. De multe ori trăiesc o situaţie de supunere faţă de tatăl meu
sau faţă de cineva care reprezintă o autoritate pentru mine, deoarece mă subestimez
în faţa acelei persoane, mă simt inferior, nu mă simt demn de a fi copilul lui. Mă simt
zdrobit de ceilalţi, am foarte puţină încredere în mine şi sunt incapabil să îmi exprim
ideile şi opiniile. Vreau să fiu liber. îmi îndoi spatele împotriva voinţei mele, am
impresia că sunt moale şi incapabil să mişc lucrurile înainte. Lucrurile nu avansează
destul de repede şi rezultatele întârzie să apară. Am tendinţa să mă devalorizez. Mă
simt împărţit între a fi activ şi a avea încredere sau a nu asculta ceea ce vor ceilalţi să
îmi spună. Mă simt în siguranţă când mă agăţ de vechile mele idei. Nu îndrăznesc să
schimb ordinea stabilită a lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb în interiorul meu şi furia
mă roade pe dinăuntru. Refuz ajutorul celorlalţi. Astfel îmi este mai greu să îmi ating
obiectivele şi am tendinţa de a trăi mai multe eşecuri.
Trebuie să învăţ să mă iubesc. Accepţi* să îmi ocup locul cuvenit deoarece
fiecare dintre noi are un rol de jucat în univers. învăţ să îmi exprim ideile şi. părerile
liber şi mă simt mai bine cu mine însumi. Fiecare lucru soseşte la momentul potrivit.
îndrăznesc să stau drept, în picioare şi am încredere în mine. Mă simt în siguranţă
deoarece vocea mea interioară îmi spune ce să fac pentru a-mi fi bine.
263. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) —SCOLIOZĂ
Scolioza este o deviaţie laterală a coloanei vertebrale. Atunci când sunt atent la ea,
am impresia că port pe umeri o sarcină foarte grea. Şi pentru că este o sarcină pe
care nu o pot îndeplini, trăiesc neputinţă şi disperare. Responsabilităţile mele mă
sperie şi sunt indecis cu privire la direcţia în care să merg. Energia se blochează şi
scolioza este manifestarea fizică a acestui lucru. Poate apărea din adolescenţă: când
îmi caut încă o identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil şi prea tânăr pentru a fi adult, iar viaţa şi responsabilităţile ei mi se par uriaşe. Refuz acest corp, această viaţă,
refuz să cresc... Am tendinţa să mă compar cu fraţii şi surorile mele (mai ales dacă am
un geamăn sau o geamănă), cu verii şi verişoarele mele. Deoarece am impresia că
sunt mai buni decât mine, mă devalorizez şi acest lucru se exprimă prin scolioză. Mă
compar negativ cu ceilalţi şi această atitudine să afectează mult. îmi este teamă de a
fi judecat. Mă simt tot timpul forţat să fac ceva. Am impresia că trebuie să fiu stâlpul
familiei, să fiu onoarea ei, mândria ei. Totuşi, pentru coloana mea, care reprezintă
catargul unei nave, este prea mult. Mă aplec spre dreapta sau spre stânga pentru a
mă compara cu alţii. Pot să mă îndepărtez de ceilalţi pentru a mă proteja şi a evita
loviturile. Cu toate acestea, în sinea mea am nevoie să mă apropii de ceilalţi, dar nu
îndrăznesc să fac primii paşi. Pot să mă simt pierdut, deoarece am nevoie de puncte de referinţă, de repere, pentru a mă defini ca individ. Acestea sunt de obicei
personificate de către tatăl meu, mama mea sau de către oameni care au o influenţă
mai mare asupra mea (un profesor, o bonă etc.) Dacă aceste referinţe nu îmi convin
sau sunt dezamăgit de ele, coloana mea vertebrală (care nu se simte susţinută)
se va curba. Nu vreau să mă sprijin pe mine însumi, mă simt foarte fragil. Coloana
mea se afundă ca şi lumea mea interioară. Trăiesc în funcţie de ceilalţi. Prefer să mă
şterg, să evit în loc să îmi asum riscul de a mă afirma. Scolioza este legată de
dorinţa de a fugi de o situaţie sau de cineva.
Accept].* să trăiesc în prezent, adică în fiecare zi. Conştientizez faptul că
viaţa îmi oferă multe de învăţat şi trăiesc în armonie cu mediul meu. îmi regăsesc
bucuria şi, în ficare zi, îmi dau seama că am puterea şi capacitatea de a înfrunta
fiecare provocare! Devin parte integrantă din propria mea viaţă. încetez să mă mai
compar cu ceilalţi deoarece fiecare dintre noi suntem diferiţi şi unici.
264.COLON (cancer de...) Vezi: CANCER DE COLON
265.COMA Vezi: ACCIDENT, CREIER—SINCOPĂ LEŞIN
Coma poate surveni în urma unui accident şi constituie o alterare parţială sau totală
a stării conştiente.
Este posibil ca, chiar înainte de a intra în starea de comă să fi avut o experienţă în
care am văzut moartea venind spre mine, ca şi cum "mi-ar fi sunat ceasul" şi, când
care am întâlnit conştient moartea, a survenit coma, pentru a alunga moartea în
ultimul moment. Conştiinţa se deconectează. Adeseori, după ce apare revenirea din
starea de comă, memoria a şters momentele de traumatism. Este ca şi cum aş fi din
nou în siguranţă, după ce am fost în pericol. Un accident poate fi provocat de
culpabilitatea legată de fuga faţă de o persoană sau o situaţie. Dacă îmi este greu să
rezolv situaţia legată de culpabilitate, mă refugiez în comă. Este posibil să mă simt
neputincios în a rezolva o situaţie, deoarece sunt prea destabilizat, lucru care mă face
furios. Am nevoie să fac schimbări importante în viaţa mea, dar nu sunt capabil.
Acum mă pot odihni în peştera mea unde nimeni nu mă poate deranja sau să îmi spună ce să fac. Regăsesc un oarecare sentiment de libertate, o stare în care nu am de dat socoteală nimănui, deocamdată... Coma vine de la cuvântul grec "koma", care
înseamnă "somn profund". Această stare este legată de dorinţa intensă de a fugi de o
situaţie sau de o persoană. îmi este atât de rău interior încât mă retrag în mine,
deoarece trăiesc multă disperare, singurătate sau frustrare. Vreau să devin insensibil
faţă de dificultăţile vieţii. Mă protejez prin acest somn adânc. Devin insensibil la tot
ceea ce se întâmplă în jurul meu. Prefer să trăiesc această stare de inconştienţă
totală până când viaţa mea va deveni mai plăcută. Am o decizie de luat: să trăiesc
sau să plec. Aceeaşi decizie apare şi în cazul unei come diabetice, provocată de un
exces de glucoza în sânge şi, mai ales în creier. Tristeţea mea este atât de mare încât
vreau să fug din lumea în care trăiesc. Furia mea este la fel de mare. Chiar dacă
starea de comă poate dura o perioadă lungă de timp (săptămâni, luni sau ani) este
foarte important pentru cei apropiaţi să îmi manifeste iubire, afecţiune şi să îmi
spună că mie îmi aparţine decizia de a pleca sau de a rămâne aici. Cei apropiaţi trebuie să trăiască detaşarea necesară pentru a evita să reţină împotriva voinţei sale
persoana aflată în comă. Când mă aflu în comă, creierul meu poate fi activ în aşa
măsură încât pot auzi oamenii care vorbesc sau le pot simţi prezenţa şi impresiile pe
care le degajă, chiar dacă eu, în acel moment, nu mă pot mişca sau exprima. Este
posibil ca frica de moarte să mă reţină aici, în stare de inconştienţă. Trebuie să mă
asigur şi să îmi spun, în cazul acesta, că pot să plec în siguranţă, dacă îmi doresc
acest lucru. Dacă pot percepe energiile unei persoane, când este în stare de comă,
pot observa că există o ruptură importantă a liniilor energetice, în funcţie de
adâncimea stării de comă. Astfel, ar fi indicat să existe un tratament energetic,
pentru a regla situaţia şi a readuce persoana aflată în comă AICI ŞI ACUM. Este
important să mă asigur şi să îmi spun că voi avea tot ajutorul de care am nevoie.
Accept],* să am toate capacităţile şi calităţile necesare pentru a duce la capăt
toate proiectele mele. Ştiu că schimbările necesare din viaţa mea se vor petrece lin,
pentru binele meu şi al celor din jurul meu!
266. COMEDOANE Vezi: PIELE—PUNCTE NEGRE
267. COMOŢIE (... a retinei) Vezi: OCHI— COMOŢIA RETINEI
268. COMOŢIE CEREBRALĂ Vezi: CREIER [COMOŢIE]
269. COMPULSIE NERVOASĂ
Compulsia este o tulburare de comportament caracterizată printr-o dorinţă de a face
anumite acte la care subiectul nu poate rezista fără să intre în angoasă. Compulsia
nervoasă poate fi legată de sexualitate, hrană, alcool, cumpărături, exces de
curăţenie etc. Compulsia nervoasă se raportează Ia un aspect al personalităţii mele
pe care ÎI judec ca fiind negativ, care îmi displace atât de mult, încât refuz să îl văd. îl
refulez adânc în mine. Atâta timp cât refuz să îl văd şi să îl accept],*, viaţa îmi va aduce tot mai multe situaţii în care va trebui să mă confrunt cu acest aspect al
personalităţii mele.
Când am o compulsie nervoasă, observ ceea ce m-a deranjat şi accept].* să îi
fac faţă în loc să fug. Accept să fiu o fiinţă umană, cu puterile mele, cu
slăbiciunile, calităţile şi defectele mele. Conştientizez faptul că sunt cel mai critic
judecător al meu şi mă iert şi învăţ să mă iubesc. Faptul de a mă accepta],* aşa
cum sunt mă va ajuta să mă dezvolt armonios şi nu va mai trebuie să mă descarc prin
compulsie.
270. CONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRIMI
271. CONGENITAL Vezi: MALFORMAŢII CONGENITALE, BOU EREDITARE
272. CONGESTIE (... la creier / ... ficat / ... nas / ... plămâni) Vezi şi: CREIER
—
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL[A.V.C.]
Congestia reprezintă sistemul de apărare al corpului pus în funcţiune pentru a
răspunde atacurilor repetate împotriva unei părţi din corp. Există mai multe părţi care pot fi congestionate. La ficat: reprezintă critica refulată, starea de iritare
interioară pe care o acumulez, deoarece nu reuşesc să o exprim verbal. Pot trăi
nemulţumire, supărare sau decepţie. La nas (sinusurile): care este situaţia sau
persoana pe care nu o pot "mirosi" şi care mă înfurie? La plămâni (pneumopatie):
mă simt sufocat de relaţiile mele familiare, fie cu părinţii mei, fie cu partenerul, cu
partenera sau copiii etc. Relaţiile mele de familie sunt armonioase, aşa cum aş dori să
fie? Oare îmi fac prea multe griji? La creier (accident vascular cerebral): mă simt
depăşit, nu mai ştiu cum să reacţionez în faţa anumitor persoane sau situaţii. Creierul
meu nu mai funcţionează la fel de clar şi repede ca şi înainte. în acest caz este indicat
să nu consumăm deloc alcool sau droguri. Indiferent care este partea corpului
afectată de congestie, în urma acesteia rezultă o frustrare, iritare şi furie faţă de
ceilalţi şi faţă de mine însumi. Mă aflu într-o situaţie de tensiune continuă. Emoţiile
mele sunt congestionate, îmi este teamă de mine însumi, deoarece am impresia că
există ceva rău în interiorul meu. Evit să fiu impulsiv şi să îmi trăiesc viaţa prea
spontan. Totuşi există avantajul de a îmi da frâu liber creativităţii deoarece pulsiunile
mele naturale încearcă să se elibereze. Am tendinţa de a acorda multă atenţie vieţii
mele spirituale şi prea puţină nevoilor mele fizice. Am nevoie de odihnă, de vacanţă,
dar nu îmi permit acest lucru. îmi acord timp pentru a verifica ceea ce mă deranjează
în prezent în viaţa mea şi îmi asum responsabilitatea în acea situaţie.
Accept],* să îmi ocup locul cuvenit, locul meu. Realizez importanţa de a
exprima ceea ce simt şi fac acest lucru fără să îi atac pe ceilalţi. Deoarece îmi
exprim sentimentele nu acumulez nici frustrare, nici ură. Când sunt deschis şi
receptiv şi ceilalţi sunt la fel faţă de mine. Mă simt din nou în armonie cu mine însumi
şi cu cei din jurul meu. Astfel dobândesc un nou echilibru, atât în viaţa fizică cât şi în
cea spirituală.
273. CONJUNCTIVITĂ Vezi: OCHI— CONJUNCTIVITĂ
274. CONSTIPAŢIE Vezi:INTESTINE— CONSTIPAŢIE
275. CONTUZII Vezi:PIELE—VÂNĂTĂI
276. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU)
Apariţia unui copil cianotic este legată de o malformaţie a inimii* copilului, în stadiu
embrionar, care duce la repunerea în circulaţie a sângelui puţin oxigenat (sânge de
culoare albastră) în marea circulaţie arterială, fără să mai treacă prin plămâni pentru
a primi oxigen (sângele roşu). Dacă sunt un copil cianotic (bebeluş) este posibil să fi
captat o frică foarte mare, în pântecele mamei, frica ei de a se deschide faţă de
iubirea lumii exterioare. Acest lucru poate proveni dintr-o rană profundă şi din
"retragerea în sine" în legătură cu iubirea, cauzată de un eveniment care i-a zdrobit
inima*. Nu trebuie să o fac pe mama mea responsabilă de starea mea. Prin legea
finităţilor, am venit în această familie deoarece aveam de depăşit provocări
asemănătoare, legate de iubire. Nu fac decât să manifest mai concret pe plan fizic
conştientizarea pe care trebuie să o fac şi mama mea şi eu, ne vom putea ajuta
reciproc în acest caz.
AcceptJ,* începând de acum faptul că iubirea este însăşi viaţa şi puterea mea
de a iubi, tot mai mare, va forma un cerc de iubire care mă va proteja în lumea
exterioară.
277. COPIL HIPERACTIV Vezi:HIPERACTIVITATE
278. COPIL MORT LA NAŞTERE Vezi: NAŞTERE—AVORT
279. CORIZA Vezi: RĂCEALĂ [LA CREIER...]
280. CORONAR Vezi: INIMĂ* — TROMBOZA CORONARIANĂ
281. CORP (îngeneral) Vezi:ANEXAI
282. CORZI VOCALE Vezi: GÂT—LARINGITĂ,QLNCER LA UUVNGE, VOCE—
RĂGUŞEALĂ
283. COŞURI (pe corp) Vezi:PIELE—COŞURI
284. CRAMPA SCRIITORULUI Vezi şi: DEGETE (ÎN GENERAL), MÂINI (ÎN
GENERAL), ÎNCHEIETURA MÂINII
Este senzaţia de a avea o greutate sau furnicături în degete, cauzate de compresia
nervului median din canalul carpian, situat în zona de la articulaţia mâinii. Am o
tensiune interioară foarte mare şi atunci când scriu, fac eforturi foarte mari. Pe cine
vreau să impresionez? Pe cine vreau să conving? Pe mine sau pe ceilalţi? Sunt
pretenţios şi ideile mele de mărire mă fac să fiu o persoană foarte ambiţioasă. Este
posibil să port o mască, care îmi ascunde adevăra personalitate, ceea ce mă
protejează împotriva judecăţii celorlalţi. Acest lucru provine din faptul că am prea
puţină încredere în mine însumi şi mă simt incapabil să îndeplinesc lucruri
importante. Mă întreb, de asemenea, în legătură cu căsătoria şi care este poziţia mea faţă de ea. îndoiala pe care o întreţin faţă de capacitatea mea de a-mi exprima
creativitatea mă fac să abdic, să îmi abandonez obiectivele. Nu am decât încercări, în
timp ce o parte din mine a abandonat deja. Deoarece durerea se poate accentua
dimineaţa sau noaptea, când încă sunt conectat cu lumea mea interioară, această
durere îmi reaminteşte schimbările pe care trebuie să le fac în interior pentru a fi mai
flexibil. începând de acum, fac lucrurile în mod natural şi îmi acord timp să fiu cu
adevărat eu însumi. Nu am nimic de demonstrat nimănui.
Accepţi* să mă iubesc aşa cum sunt, fără artificii şi rămânând complet liber în
atitudinile mele. Este primul pas spre o realizare importantă, împlinirea de ' sine.
285. CRAMPE
Crampa este contracţia involuntară, dureroasă şi trecătoare a unui muşchi sau a unei
grupe de muşchi. Crampele indică o tensiune mare, o crispare interioară uneori
excesivă. Reţin energia divină şi o împiedic să circule în mine, deoarece mă simt
strivit, limitat Mă obstinez să mă agăţ de o frică, o rană interioară sau un stres care
nu mai sunt benefice pentru mine. Unele dintre modelele mele mentale au nevoie să
fie reintegrate. în prezent trăiesc multă tensiune şi presiune, care pot fi însoţite de un sentiment de neputinţă faţă de ceva sau faţă de o situaţie. Mă întreb ce să fac
şi care este cea mai bună soluţie pentru mine. Şi pentru că îmi este frică, mă
cramponez, mă agăţ de idei fixe. Trăiesc o anumită supunere, mă simt obligat să mă
"cobor" în faţa anumitor persoane, pentru a evita să fiu rănit, îmi este atât de frică de
viaţă încât îmi blochez total energia, o închid într-un anumit loc. Aş vrea să mă
refugiez în interiorul meu. Anxietatea mă determină să vreau să evit sau să fug de o
situaţie. Dacă este vorba despre o anxietate pe care o trăiesc în timpul zilei, cât sunt
acasă, este posibil ca, în timpul nopţii să am crampe, care mă trezesc şi îmi
amintesc că ar trebui să fug. în funcţie de locul în care se localizează crampa,
primesc un indiciu despre ceea ce trebuie să schimb: o crampă la laba piciorului,
indică direcţia în care trebuie să merg. 0 crampă la partea de sus a piciorului indică
felul în care avansez în viaţă. 0 crampă la mână arată un aspect legat de acţiunile şi
de faptele mele. Sunt conştient de durerile interioare care mă copleşesc şi realizez
că pot schimba acest lucru.
Accept],* să mă relaxez şi să mă deschid în faţa energiei divine. îmi acord timpul
necesar pentru a mă opri şi a reflecta. Acest moment de pauză mă ajută să . iau
lucrurile mai încet şi într-un alt mod, să mă simt mai bine în pielea mea.
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi şi: ABDOMEN
Abdomenul este legat de chakra intuiţiei şi a creativităţii. Crampa abdominală
indică, de asemenea, o frică de a-mi urma intuiţia, refuzul de a mă lăsa purtat pe
deplin de creativitatea mea, blocând astfel energia divină din acel loc, în
apropierea buricului sau mai jos. Prin urmare opresc orice proces care mă ajută să
văd lucrurile care mă ajută să avansez normal. îmi este tot timpul teamă să
descopăr un viitor mai bun pentru mine. Vreau să controlez totul, deoarece îmi este
teamă să experimentez lucruri noi. Mă aştept la tot ceea ce este mai rău, să mi se
întâmple lucruri îngrozitoare.
Accept],* să mă deschid şi să am încredere în viaţă. Astfel, mă pot lăsa condus
de intuiţia mea şi îmi pot folosi creativitatea pentru a merge în direcţia care îmi convine, în armonie cu ceea ce sunt.
287. CRAMPE MUSCULARE (în general)
Crampa de origine musculară indică faptul că reţin ceva ce nu vreau să las să
plece. Este o tensiune interioară puternică care se exprimă printr-un blocaj de
energie la nivelul muşchilor. Muşchii reprezintă energia, viaţa, forţa. "Blochez"
astfel viaţa şi nu las să plece ideile vechi care se schimbă şi se transformă în corpul
aflat în evoluţie. Am încă vechi idei preconcepute şi le vehiculez în acţiunile mele
zilnice. Sunt "sub tensiune" şi îmi pun tot timpul mii de întrebări. Atenţia mea este
îndreptată spre anumite griji care îmi consumă atât de mult din energie încât ajung
să fiu deconectat de corpul meu fizic. Este important să verific care parte a corpului
este afectată de crampe.
Accept],* începând de acum să mă las condus de inimă*, să fiu mai deschis
faţă de noile posibilităţi care mă pot ajuta să avansez. Nu pot schimba trecutul, dar
pot schimba interpretarea mea asupra evenimentelor. Sunt tot mai conştient de
frumuseţile din prezent. Meditaţia este o tehnică de reechilibrare energetică care
ajută la înlăturarea tensiunilor inutile şi la armonizarea corpurilor mele energetice.
288. CRANIU Vezi: CREIER—COMOŢIE CEREBRALĂ) OS— FRACTURĂ [OSOASĂ...]
289. CRĂPĂTURI Vezi: PIELE — CRĂPĂTURI
290. CREIER (în general)
Este centrala energetică, unitatea centrală de tratare a tuturor informaţiilor a
minunatei maşinării umane: creierul are 30 de miliarde de neuroni, fiecare având o
putere specială. Este centrul comenzilor, care are legătură cu autonomia mea şi
controlul asupra vieţii mele. Creierul este legat de cea de a şaptea chakră sau centru
de energie [chakra coloanei vertebrale) şi de glanda pineală, denumită şi epifiză.
Creierul are două emisfere distincte. Emisfera dreaptă, Yin, la chinezi, reprezintă
latura feminină [introvertită), creativitatea, totalitatea situaţiilor [vederea de
ansamblu asupra lucrurilor), intuiţia, percepţia şi arta, este emisfera receptoare.
Este alimentată de faptele trăite. Este orientată spre a fi. Emisfera stângă, Yang,
este cea care dă, care "domină", este extrovertită, agresivă, raţională, logică, care
analizează totul. Este legată de percepţia lumii exterioare, a conceptelor, a numerelor
şi a cuvintelor, de raţiune. Gestionează "cum" au loc evenimentele, elaborează
planuri detaliate. Este alimentată de cunoştinţele dobândite. Este orientată spre timp,
fapte şi a face. Fiecare emisferă controlează jumătatea opusă a corpului [emisfera
dreaptă controlează partea stângă şi invers). încrucişarea fibrelor nervoase spre
partea opusă are loc la nivelul bulbului rahidian [deasupra gâtului) şi coboară de-a
lungul măduvei spinării. Acest lucru explică de ce oamenii care au un accident
vascular pe partea stângă, vor avea apoi o paralizie pe partea dreaptă [A.V.C.
accidentul vascular cerebral). Există un punct de intersecţie şi la nivelul nervilor optici
ai ochilor, sediul chakrei celui de-al treilea ochi, situat la rădăcina, nasului, între
sprâncene. Un sistem echilibrat trebuie să respecte funcţionarea globală a celor două
emisfere. Creierul reprezintă sediul gândurilor, al ideilor, al cunoaşterii, EUL
SUPERIOR, central universului, identificarea cu orice formă divină. Socrate spunea:
"Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul şi zeii".
291. CREIER (abces la...)
' Când apare un abces la creier, acesta provine dintr-o infecţie a sinusurilor sau a
urechii mijlocii sau a oricărei alte părţi a corpului. Acesta indică furia pe care o ' simt
faţă de asumarea propriei mele vieţi şi frica de a-mi pierde controlul asupra
autonomiei mele. Am o dificultate în a analiza toate elementele din viaţa mea
deoarece totul se schimbă foarte repede şi eu mă ambalez repede.
Accept ]y să am încredere în puterea divină din interiorul meu care mă conduce
spre soluţii ce mă vor ajuta să-mi descopăr adevăratul potenţial.
292. CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C.) Vezi şi: INFARCT [ÎN
GENERAL], SÂNGE/ [ÎN GENERAL ] / ARTERE / CIRCULAŢIA SANGUINĂ, TENSIUNE
ARTERIALĂ—HIPERTENSIUNE
Acest tip de accident este legat de circulaţia sângelui şi de vasele de sânge. Este
efectul unei hemoragii sau a unei ocluzii cauzate de un cheag, provenind din artere
sau de Ia inimă*. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta în mai multe
situaţii, legate toate de iubire. Acest gen de accident este o reacţie foarte puternică, un nu categoric adresat unui echilibru care indică în ce aspect se
manifestă acea frică în viaţa mea. Pot avea impresia că îmi pierd mijloacele de a-mi
conduce viaţa. în cazul accidentelor cerebrale hemoragice, este vorba despre o
arteră care se sparge, lucru care produce o inundare cu sânge a unei părţi a
creierului. Este posibil să trăiesc o tensiune atât de mare în mediul familial sau
profesional, care acumulată ajunge să se elibereze prin această ţâşnire a bucuriei de
a trăi (sângele), care simbolizează toată durerea pe care o trăiesc în această situaţie.
Indiferent în care parte a creierului se produce accidentul, în partea dreaptă
(intuitivă) sau stângă (raţională), accept],* să identific mesajul pe care mi-l transmite
corpul, să restabilesc pacea cu mine însumi şi să mă restabilesc cât mai repede. îmi
vizualizez creierul scăldându-se într-o baie de lumină albă şi aurită pentru a-mi ajuta
toate celulele nervoase să se regenereze şi să îi reia funcţiile într-o nouă manieră,
pentru ca eu să îmi regăsesc cât mai repede sănătatea.
293. CREIER — APOPLEXIE Vezi: CREIER— ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [AV.C] /
SINCOPĂ, SÂNGE— HEMORAGIE.
Apoplexia (sau atacul cerebral) este un termen popular care descrie
hemoragia parenchimatoasă. Apoplexia este suspendarea bruscă, mai mult
sau mai puţin completă a tuturor funcţiilor creierului, caracterizată prin pierderea
subită a cunoştinţei şi a mobilităţii voluntare, cu păstrarea circulaţiei şi a respiraţiei.
Adeseori este rezultatul unei hemoragii cerebrale. Criza de apoplexie este
manifestarea nevoii extreme de a rezista vieţii şi schimbărilor, respingerii şi
negării mai multor aspecte ale vieţii şi ale fiinţei mele. Trăiesc o mare indecizie:
evit să fac schimbări,în viaţa mea. Vehiculul bucuriei mele de a trăi, sângele, nu
mai ajunge să irige din plin o parte a creierului. Această parte încetează să mai
funcţioneze şi apoi se instalează paralizia. Sunt neliniştit şi confuz. Devin conştient
de faptul că am tendinţa de a vrea să rezolv totul şi să controlez totul în locul
celorlalţi. Intru în vieţile celorlalţi. îmi depăşesc limitele deoarece vreau să fac prea
multe. Astfel, îmi concentrez toată atenţia asupra celorlalţi, dar mă uit pe mine
însumi. De aceea refuz ca ceilalţi să se amestece în viaţa mea personală (aşa cum
fac eu în vieţile lor...). Criza de apoplexie apare de obicei la o vârstă mai înaintată, arată frica mea de a îmbătrâni, nesiguranţa mea faţă de sprijinul pe care
îl voi avea din partea familiei mele, atât pe plan emoţional, cât şi pe plan financiar.
Dacă opun rezistenţă vieţii, sunt de acord să abandonez totul şi să rămân închis.
Prefer să mor: este mai uşor şi distrugerea este singura mea salvare. Este înfrângerea! Paralizia mă împiedică să îmi exprim din plin energia vitală şi
potenţialul creativ. Activităţile mele sunt acum limitate.
Dacă vreau să îmi regăsesc bucuria care îmi alimentează viaţa, accept],* să fiu
deschis în faţa intuiţiei şi a iubirii şi să exprim mai mult ceea ce simt. încep prin a
avea tot mai multă încredere în viaţă. îmi concentrez atenţia pe propriile mele valori
şi pe propriile mele calităţi. Las să crească această Viaţă în mine. Propovăduind
pacea, iubirea şi starea de bine, îi ajut pe ceilalţi să se simtă mai bine în libertatea şi
în respectul fiecăruia.
294. CREIER (comoţie) SAU COMOŢIE CEREBRALĂ
Comoţia cerebrală reprezintă zguduirea întregului creier în urma unui traumatism
cranian, care duce la o comă provizorie. Comoţia este o formă de fugă, un mijloc
brusc şi direct de a mă opri şi de a observa ceea ce se întâmplă în viaţa mea.
Comoţia cerebrală îmi arată faptul că, în mod inconştient, mă agăţ atât de mult de
vechile mele idei şi atitudini încât acestea se izbesc de cele noi care vor să le ia locul.
Pot, de asemenea, să mă agăţ de ceva sau de cineva: atribui celorlalţi
responsabilitatea pentru propria mea viaţă. Mă definesc raportat la ceilalţi în loc să fiu
eu însumi. Mă simt în siguranţă dacă sunt apropiat de cineva, dar acest ataşament
ajunge să mă sufoce, deoarece, în adâncul meu, vreau să îmi trăiesc propria viaţă şi
nu cea pe care vor ceilalţi să o trăiesc. Pot să îmi îngrop emoţiile în alcool, droguri,
jocuri de noroc, dar, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fac faţă realităţii. Există
un haos în viaţa mea, mă simt zdruncinat de cineva sau de propunerile sale. Există o
luptă pentru "a nu mai termina" care mă afectează foarte puternic. Indirect sunt adus
în situaţia de a mă opri, de a-mi examina viaţa şi a vedea în ce direcţie vreau să
merg. Revin asupra priorităţilor mele. De asemenea, poate am mintea "prea plină de
idei", mă împrăştii prea mult, am nevoie să revin pe pământ. Are loc o busculadă şi
apoi apare şocul. Comoţia survine în urma unei răni la cap sau a unui accident care "şochează" capul, creierul şi mintea. Corpul meu este temporar "plecat" şi
inconştient. Unde am ajuns în viaţa mea? Ce direcţie trebuie să apuc? Oare mentalul
meu merge în toate direcţiile în acelaşi timp, fară o orientare reală ?
Accept],* să revin pe pământ, în realitate, pentru a regla "în mediul real" şi întrun mod mai adecvat situaţiile pe care le trăiesc în prezent. Este posibil să evit
comoţia, acceptând],* să fiu foarte deschis faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa mea.
295. CREIER — (congestie a creierului...) Vezi: CONGESTIE
296. CREIER — CREUTZFELD-JAKOB20 (boala...) SAU BOALA VACII NEBUNE
Boala Creutzfeld-Jakob este o afecţiune cerebrală foarte severă, mortală, în câteva
luni, care atinge persoane în jur de cincizeci de ani şi mai mult şi care este însoţită de
demenţă cu daune neurologice majore. Este o boală foarte rar transmisibilă la
oameni: se numeşte şi encefalopatie spongiformă umană. Este vorba despre o formă
de demenţă sau de afectare a funcţiilor "intelectuale" sau cognitive (ale, cunoaşterii)
persoanei în cauză. Este asemănătoare infecţiei cu prioni (particule infecţioase)
transmise prin ingerarea cărnii de vită bolnavă, denumită în limbaj popular boala
vacii nebune. Această boală se manifestă atunci când mă întreb ce să fac cu viaţa
mea: nu mai ştiu încotro să merg. îmi trăiesc viaţa la suprafaţă, ca un automat sau ca
un animal. îmi place când totul este aranjat, când nu există surprize. Evit suferinţa şi
durerea sub orice formă. Prefer să păstrez distanţa faţă de oameni şi faţă de propriile
mele emoţii. Astfel îmi dau la o parte capacităţile şi potenţialul meu creativ. Fug de o
realitate care mă deranjează. De-a lungul anilor am dezvoltat o indiferenţă faţă de
viaţă, în general.
îmi este în continuare bine cu acest mod de a funcţiona? Oare viaţa vrea să îmi dea
mai mult, iar eu închid uşile, crezând că nu merit mai mult? Absenţa şi
superficialitatea în care trăiesc îmi fac viaţa inconfortabiîă. Mă ascund în spatele unui
titlu, a unui birou, a unei cărţi, a unui sport pe care îl practic etc. Nu ezit să dau
dovadă de o anumită cruzime pentru a căuta ceea ce vreau. Sunt puţin "canibal" şi
sunt indiferent la răul pe care îl pot provoca altora. Refuz să mă angajez total în viaţa
mea. Fiindu-mi frică de a fi rănit, evit contactele cu oamenii. Nu comunic cu propriile
mele emoţii şi cu persoanele din jurul meu. Prefer să fiu "adormit" în viaţă, iar
creierul meu face la fel.
în loc să mă resping pe mine însumi şi pe restul lumii, accept],* să intru în
contact, comunicând cu universal din jurul meu. Accept],* să-mi las toate simţurile să
se dezvolte pentru a trăi cât mai multe experienţe posibile. Oricare ar fi emoţiile care
vor ţâşni la suprafaţă, eu voi fi protejat. Las bucuria de a trăi să se instaleze în toate
celulele corpului meu şi mai ales, în cele ale creierului. Las la o parte mecanismele
de fugă şi îmbrăţişez viaţa şi toate experienţele pe care vrea să mi le ofere.
întâmpinând întregul meu potenţial, îmi descopăr adevărata valoare şi astfel pot
îndeplini lucruri cu bucurie şi cu motivaţie şi mă pot îndrepta spre împlinirea de sine.
297. CREIER (durere la...)
Problemele la nivelul creierului indică faptul că am tendinţa de a vrea să cunosc
cu mintea şi cu latura mea raţională (emisfera stângă) toate situaţiile pe care le
trăiesc. Las la o parte emoţiile (emisfera dreaptă) cu care îmi este frică să intru în
contact, încercând să mă conving că acestea nu folosesc la nimic sau că sunt mai
mult dăunătoare decât utile. Am dobândit o mare rigiditate în modul meu de
gândire şi vreau cu orice preţ să am dreptate ! Apar tot felul de informaţii şi
elemente noi, dar eu nu le iau în considerare. Mă simt stângaci şi trăiesc o stare de
confuzie. Astfel îmi este greu să îmi schimb părerea şi să admit că este posibil să
nu am dreptate. Embolia cerebrală indică faptul că mă simt prins într-o situaţie
pe care o tot rumeg şi pe care vreau să o evit cu orice preţ, chiar dacă acest lucru
presupune să părăsesc această lume Accept],* să las la o parte latura mea prea "matură, serioasă şi raţională şi să îmi
regăsesc latura de "copil"căruia îi place să râdă, să se bucure şi care străluceşte în
inocenţa sa şi în dorinţa sa de a învăţa lucruri noi.
298. CREIER — ECHILIBRU (pierderea echilibrului) SAU AMEŢEALA
Pe plan fizic, echilibrul este menţinut de repartiţia greutăţii pe corp, ceea ce ne
ajută să ne mişcăm, fără să ne aplecăm de-o parte şi de alta. Controlul echilibrului
are Ioc la nivelul urechii interne, în labirint. Cât despre creier, acesta comandă
mişcările cu ajutorul sistemului vizual, sistemul proprioceptiv21, sistemul vestibular
din urechea internă şi, mai ales, cu ajutorul cerebelului, care integrează toate
acţiunile. Când creierul se simte clătinat şi depăşit de situaţii sau de evenimente,
este tras în toate direcţiile în acelaşi timp şi îşi pierde echilibrul.
Ideile mele se împrăştie şi nu mai pot gândi limpede. Pierderea echilibrului şi
ameţeala sunt asociate uneori cu hipoglicemia22: îmi lipseşte dulceaţa din viaţă.
Acest gen de fugă poate fi asociată cu o situaţie sau o persoană a căror evoluţie mi
se pare prea rapidă pentru mine. Vertijul se produce atunci când realitatea mea
devine copleşitoare, deoarece am întreţinut idei false, care au apărut în urma
aşteptărilor mele neîmplinite. Astfel îmi pierd sentimentul de echilibru şi de armonie.
Discernământul îmi este afectat şi am impresia că viaţa mea este "cu susul în jos". Cu
toate că ameţeala poate avea şi alte cauze de ordin fizic, precum hipoglicemia
(lipsa zahărului în sânge), hipotensiunea (presiune sanguină scăzută), o încetinire
cardiacă, o problemă la nivelul urechii sau un deficit al energiei rinichiului, această
afecţiune este legată de fugă. Atunci când mă simt tras în toate părţile, conştient
sau nu încerc să "mă ameţesc" pentru a uita ceea ce trăiesc. Energiile mele sunt
împrăştiate, dezmembrate şi acest lucru îmi dă impresia că nu mai am putere asupra
vieţii. Vreau să fac un ocol mare, dar ştiu că la capătul drumului va trebuie să înfrunt
lucrurile care mă sperie. Labirintul îmi arată faptul că mă pierd în detalii, sarcini şi
activităţi care deocamdată nu sunt importante. Nu mai văd limpede, mă simt ca întrun labirint. 0 parte din mine opune rezistenţă schimbărilor care survin. M-am angajat într-un proces pe care nu îl mai pot opri sau măcar încetini. Nu mai stăpânesc situaţia şi acest lucru creează o angoasă. Sunt paralizat de incertitudine. îndoiala mă
determină să mă agăţ de persoane sau de lucruri. îmi refulez emoţiile şi acest lucru
mă determină să trăiesc într-un mod superficial.
Accept ],* să devin conştient de faptul că merg în prea multe direcţii în acelaşi
timp şi îmi acord timpul necesar de a îmi redobîndi echilibrul. Ascult mesajele pe
care mi Ie transmite corpul şi accept],* să îmi acord mai mult timp şi pentru
lucruri dulci. îmi iau răgazul să savurez tot ceea ce este frumos şi bun în viaţă. îmi
identific clar priorităţile şi îmi afirm alegerile cu convingere. Continui să merg mai
departe ştiind că eu sunt Stăpânul vieţii mele. Nu mai trebuie să aştept aprobarea
celorlalţi, mai ales pe cea a părinţilor mei. Accepţi* să fiu diferit şi faptul că merit să fiu
fericit. îmi deschid inima* pentru a primi iubire şi bucurie în viaţa mea.
299. CREIER - ENCEFALITĂ
Encefalul cuprinde creierul, cerebelul şi trunchiul cerebral. Encefalul este partea
superioară a sistemului nervos, care controlează întreg organismul. Encefalul
reprezintă individualitatea mea, la cel mai înalt nivel. Chiar dacă, capul reprezintă, în
general, individualitatea, encefalul este individualitatea mea interioară. Când există
o afecţiune inflamatorie la nivelul encefalului, denumită encefalită (epidemia de
gripă spaniolă din anii 1916-1920 este legendară]. Encefalita corespunde unei furii
raportate la ceea ce sunt. Spun nu vieţii şi schimbărilor pe care mi le oferă. îmi este
teamă că îmi voi pierde individualitatea, ceea ce am dobândit şi ceea ce sunt. îmi
este teamă că îmi voi pierde controlul de sine sau legat de ceea ce mi se întâmplă
sau mi se poate întâmpla. Mă simt limitat în exprimarea propriei mele persoane. Mă
simt incapabil când nu îmi pot analiza viaţa şi totul este neclar.
Accept |* să mă deschid în faţa unor noi aspecte ale fiinţei mele şi să am
încredere în viaţă. înlocuiesc rigiditatea cu flexibilitate, încadrarea strictă a unor părţi
din mine cu deschiderea, pentru a descoperi noi faţete ale mele. îmi ofer iubirea şi
înţelegerea de care am nevoie şi las pacea interioară să se instaleze în mine.
300. CREIER—EPILEPSIE
Epilepsia este provocată de o comunicare deficitară şi, în toate cazurile, de o
hiperexcitabilitate între celulele creierului. Influxul nervos acumulat care rezultă
creează o supraîncărcare şi formarea unor unde de şoc care atacă celelalte părţi
ale creierului. Crizele de epilepsie pot avea intensităţi diferite. Astfel, pot face
parte dintre persoanele care pur şi simplu sunt "pe lună" pentru câteva momente,
cu pierderea cunoştinţei timp de câteva secunde: stare denumită "rău mai mic".
Acest lucru indică faptul că vreau să fug de o situaţie, deoarece consider că am
responsabilităţi prea mari. Trăiesc multă anxietate şi nerăbdare. Creierul meu se supraîncălzeşte, deoarece mă concentrez prea mult pe partea raţională în loc să
trăiesc într-un mod mai spontan. Nu mai am acces'Ia emoţiile mele şi nu ştiu ce să
fac. O criză de epilepsie scoate în evidenţă o violenţă mare îndreptată împotriva
mea însumi şi îmi arată faptul că am tendinţa de a mă pedepsi deoarece mă judec
foarte sever. Pot face parte dintre persoanele care îşi pierd complet cunoştinţa şi
care suferă de convulsii destul de puternice timp de cinci până la zece minute,
stare denumită "marele rău". Faptul de a trăi o astfel de situaţie înseamnă cu
siguranţă că eu cred că viaţa nu îmi aduce decât respingere, violenţă, furie şi
disperare. Am impresia că trebuie mereu să mă lupt Mă simt persecutat. Mă simt vinovat de agresivitatea care creşte în mine şi o refulez.
De altfel, îmi reprim toate sentimentele care vor să se exprime. Incertitudinea mă
face să am mintea plină de idei, dar toate aceste idei sunt cam înceţoşate. Acest
lucru determină o mare instabilitate în viaţa mea. Am impresia că trăiesc într-o
închisoare, având sentimentul că a trebuit să mă supun anturajului meu, iar
libertatea mea a fost distrusă. Mă simt sub puterea cuiva sau a ceva mai puternic
decât mine. Trebuie să mă lupt cu un inamic pe care uneori nici măcar nu îl cunosc.
Opun atât de multă rezistenţă încât, corpul meu trebuie să se elibereze de această
supraîncărcare de emoţii şi de frustrări. Trăiesc o angoasă foarte puternică care mă
face să pierd controlul asupra comenzilor mele. îmi este teamă că voi pierde pe
cineva sau ceva ce îmi aparţine şi că voi fi separate de acel lucru sau acea persoană.
în viaţa mea suflă un vânt de panică, deoarece am impresia că nu mai am control
asupra vieţii mele. Mă protejez prin conştientizare. Deoarece relaţiile mele cu
ceilalţi şi cu societatea sunt foarte dificile, vreau să mă deconectez total, pentru un
timp, pentru "a-mi trage sufletul". Acest lucru arată dualitatea profundă în care mă
aflu şi impresia că sunt prins în capcană. îmi place să mă pedepsesc şi să mă port dur
cu mine. în loc să îmi ascult intuiţia şi să trăiesc în prezent, trăiesc în mintea mea şi
acord prioritate gândurilor mele şi lucrurilor pe care mă oblig să le fac. "Circuitele
mele nervoase" se supraîncălzesc. Vreau atât de mult să îmi controlez anturajul încât,
corpul meu devine "în afara controlului" tocmai pentru a mă face să conştientizez
că singura stăpânire pe care o pot avea este asupra mea însumi. M-am săturat, acest
lucru mă solicită prea mult. Resping această viaţă care se încăpăţânează să mă facă
să sufăr. Vreau să devin insensibil şi mă retrag în mine. Adeseori mă incită disperarea
şi furia. în acelaşi timp mă simt persecutat de viaţă şi o las să îndrepte o anumită
violenţă asupra mea. Respingerea de sine este extremă şi astfel rezultă un conflict de
individualitate. în timpul crizei de epilepsie, corpul meu devine inert pentru a
protesta împotriva rănilor şi convulsiile apar asemenea unor valuri puternice care mă
ajută să scot furia, amărăciunea şi agresivitatea atât de îndelung reprimate. Nu am altă soluţie decât să mă las purtat de sentimentele puternice din interiorul meu.
îngrop în inconştient acele situaţii care mă fac să sufăr atât de mult, deoarece îmi
este teamă că mă vor disturba sau mă vor face să sufăr. în acel moment, mentalul nu
deţine niciun control. Am impresia că mă lupt cu o fantomă. în timpul crizei observ
mişcările efectuate, care exprimă ceea ce eu nu am putut sau nu am vrut să manifest
înainte, prin cuvinte sau gesturi. Este ca o eliberare. Epilepsia le atrage atenţia celor
din jurul meu asupra marii mele nevoi de iubire şi de atenţie. Cauza profundă a
epilepsiei se regăseşte adeseori în copilărie, ajungând chiar până în timpul
perioadei intrauterine. Fiind copil, m-'am culpabilizat foarte tare şi acest lucru m-a
urmărit apoi toată viaţa: a devenit o luptă cotidiană. Poate fi vorba, de asemenea, de
un abuz (sexual sau de altă natură) sau de un eveniment perceput ca un abuz sau de
o respingere dn trecut sau o situaţie din copilărie trăită ca o separare. Faptul de a te simţi separat de cineva implică o pierdere a contactului pe plan fizic cu acea
persoană. Poate fi vorba despre relaţia cu tatăl meu, cu care aş fi vrut atât de mult să fiu apropiat şi să facem multe lucuri împreună. Sau poate fi o situaţie legată de propriii mei copii
despre care nu mai ştiu prea multe sau cu care am pierdut contactul. Criza de
epilepsie poate fi aşadar o formă de a obţine sau de a câştiga mài multă atenţie sau
de a-mi întări sentimentul de superioritate. Iar cum epilepsia indică o supraîncărcare
a circuitului nervos, acest lucru demonstrează că "acel ceva" cu care am de a face
în viaţa de fiecare zi ocupă prea mult loc, se creează astfel o situaţie în care trebuie
să aleg. Acest sentimente de a fi supraîncărcat poate fi rezultatul evenimentelor pe
care le amplific (le exagerez) în mentalul meu. Această exagerare poate duce la
aroganţă, care mă determină să cred că eu nu sunt oricine. De asemenea, poate
exista o tendinţă de a abstractiza prea mult sau o adeziune prea mare la domeniul
psihic. Astfel evit să mă confrunt cu realitatea obiectivă. Epilepsia poate fi, de
asemenea, consecinţa unei frici foarte puternice pe care o am faţă de moarte, boală,
frica de a pierde pe cineva etc. De exemplu, pot apărea probleme de motricitate,
care se adaugă fricii mele, ca pentru a mă împiedica să merg, dacă trebuie să merg
la o înmormântare (asociată cu moartea) şi nu vreau să merg. Mă aflu în
imposibilitatea de a face ceva imediat ! Devin conştient de ceea ce se întâmplă în
mine şi accepţi* să nu îmi mai concentrez eforturile doar pe aspectele negative şi să
văd cât de multă frumuseţe şi iubire îmi oferă universul. Prin aceste crize de
epilepsie, corpul îmi spune să mă trezesc, să nu mai trăiesc în închisoarea mea de
gânduri.
Accept].* să mă relaxez şi să îmi trăiesc viaţa din plin, mult mai spontan. Renunţ
să îi mai controlez pe ceilalţi. Mă eliberez de toate aceste emoţii pe care vreau să le
împărtăşesc cu ceilalţi, ştiind că este singura modalitate de a ieşi din închisoarea pe
care mi-am construit-o. Astfel îmi voi găsi adevărul şi locul care mi se cuvine.
301. CREIER — HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / [ABCES AL...] / ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL [AV.C]
Hemiplegia este paralizia unei jumătăţi a corpului (stânga sau dreapta) provocată
de o leziune a creierului. Poate surveni după un şoc puternic, atât fizic cât şi
emoţional, precum moartea unei fiinţe dragi ("jumătatea mea scumpă"), lucru care
va produce de obicei o stare de disperare profundă şi o sensibilitate puternic
afectată. Am impresia că am fost "împuşcat". O altă cauză poate fi o explozie de
furie. De exemplu, dacă am fost crescut de două mame, iar acest lucru nu îmi
convine deloc. Corpul meu îmi spune că o parte din mine nu mai poate acţiona, că nu
mai are forţă. Este un sentiment de neputinţă faţă de o situaţie contradictorie? Mă
simt rupt în două, ca şi cum s-ar smulge ceva din mine sau ar fi smulsă de lângă mine
o persoană dragă. Am nevoie să fiu ajutat tot timpul, deoarece nu îmi pot îndeplini
singur sarcinile cotidiene. Fac lucrurile pe jumătate şi mă deranjează acest lucru. Sau
poate fi vorba despre faptul că îmi trăiesc viaţa pe jumătate. Partea cuprinsă de
paralizie indică care parte a creierului este afectată, cea afectivă (partea dreaptă)
sau partea raţională (cea stângă).
Accept|* să îmi acord timp pentru a-mi vindeca rănile, ştiind că orice
experienţă, oricât de grea ar fi, mă ajută să devin o persoană mai puternică şi mai conştientă.
302. CREIER —HIDROCEFALIE
Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian în cavitatea creierului. în acest
caz, mă întreb mereu care este locul meu pe acest pământ. Mă simt abandonat şi mi
se întâmplă chiar să cred că nu am ajuns pe planeta care trebuie. Port cu mine o
tristeţe profundă deoarece am impresia că nu ar fi trebuit să mă nasc. îmi este foarte
greu să fac faţă realităţii. Uneori mi se întâmplă să mă gândesc că aş vrea să mă
întorc acolo sus, deoarece nu mă simt în armonie cu acest mediu. Emoţiile mele
continuă să se congestioneze şi sunt la limita de "a se revărsa".
Accepţi* să las să circule gândurile şi emoţiile mele şi astfel să intru în contact cu
corpul meu şi cu universul din jurul meu. Sunt sigur că am un rol de jucat aici şi
accept|* să îl descopăr şi să mi-l asum. Trăiesc bucuria momentului prezent!
303. CREIER— HUNTINGTON (boala lui...} sau (COREE a lui .„) Vezi: CREIER -
TICURI
Boala lui Huntington23 sau coreea lui Huntington sau coreea ereditară este o
boală rară, considerată ereditară, care atinge sistemul nervos şi contracţia muşchilor.
Se manifestă de obicei între 30 şi 50 de ani prin mişcări sacadate şi o deteriorare
evolutivă a intelectului. Boala provoacă anumite tulburări mentale: impulsivitate,
agresivitate sau depresie. Trăiesc într-un deşert emoţional, mă simt complet
deconectat de ceilalţi, mai ales de partenerul sau partenera mea. Trăiesc un^gol
imens. Sunt bântuit de dorinţele mele pe care le consider de nerealizat. îmi caut
identitatea. "Vânez" relaţii, mai ales dacă sunt singur, dar sunt doar relaţii
superficiale. Ceilalţi mi se par inaccesibili. Şi pentru că nu îmi împlinesc dorinţele, mă
simt frustrat, plin de ranchiună. Mă plimb de colo-colo, mă arunc asupra a tot ce văd,
crezând de fiecare dată că am găsit ceva ce mă va face fericit. Dar nu trăiesc decât o
dezamăgie după alta.
Accepţi* aici şi acum să devin responsabil de viaţa mea. învăţ să mă cunosc, să îmi recunosc emoţiile şi puterea pe care o am de a-mi schimba viaţa. în loc să aştept
ceva de la ceilalţi, îmi realizez singur obiectivele. în Ioc să vreau să mă sprijin de
ceilalţi, mă conectez Ia puterea mea interioară. Merg în propriul meu ritm. îmi ascult
simţurile şi îmi acord timp pentru a savura fiecare moment al vieţii, chiar şi cele mai
mărunte lucruri. Acest lucru mă va ajuta să mă reconectez , la viaţa de aici şi îmi va
conferi un echilibru mai mare.
304. CREIER — MENINGITĂ Vezi: INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR, CAP
Meningita este o infecţie a lichidului cefalorahidian rezultată dintr-o inflamaţie a
membranei care acoperă creierul şi măduva spinării. Meningita indică o slăbire a
sistemului imunitar şi o incapacitate de a se autoproteja.
Meningita semnalează o slăbiciune şi o incapacitate de a lupta împotriva presiunilor
exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual. De multe ori înseamnă o
.dificultate de a mă proteja. Fiind hipersensibil, trăiesc totul mai intens şi sunt afectat
mai puternic, chiar şi de lucruri care par banale altora. Am atât de multe gânduri care
se ciocnesc unul.de altul încât îmi "apasă" creierul. îmi găuresc constant meningele.
Acestui lucru i se adaugă toate sentimentele mele de agresivitate, de frustrare pe
care sunt incapabil să le exprim. Mă simt agasat dar nu ştiu cum să mă apăr. 0
parte din mine este inexistentă, aproape moartă, deoarece o reneg sau o ascund de
mine însumi şi de ceilalţi: este partea mea creativă, extravagantă, sensibilă. Prefer să
mă topesc în mulţime, să trec neobservat. Mă simt ca într-o închisoare, dar în acelaşi
timp prefer acest lucru decât să mă privesc în oglindă şi să descopăr cine sunt cu
adevărat. în loc să privesc în inimaV mea să văd ce se întâmplă, prefer să rămân în
minte. Este un mod de a mă proteja. Sunt hipersensibil şi am tendinţa de a lua totul
asupra mea şi de a rezolva problemele întregii planete! îmi este teamă că îmi "voi
pierde capul", că "mi se taie capul", că "îmi sare capul" ca atunci când îmi este
teamă, de exemplu, că îmi voi pierde locul de muncă. Este posibil ca, în copilărie, să
fi fost prea cocoloşit de mama, iar acum trebuie să mă apăr eu singur. Sau pot
simţi faptul că iubirea este respinsă în casa în care trăiesc sau că ceva sau cineva de
aici "mă calcă pe nervi". Această boală este ca un mesaj care îmi spune să mă feresc
de loviturile care vin din exterior şi să nu mă simt vinovat de acţiunile celorlalţi,
responsabilizându-mă în acelaşi timp. Altfel spus, este o revoltă care ameninţă, sunt
constrâns şi sunt cuprins de spaimă. Pentru că creierul acţionează asupra întregului
corp, meningita implică o slăbiciune interioară puternică, care mă atacă în
străfundul fiinţei mele.
Pentru că meningita pune în pericol central de comandă a corpului meu,
creierul, trebuie să accept,],* imediat să iau decizia de a trăi şi de a deveni propriul meu stăpân, de a "ţine capul sus" şi de a face să ţâşnească în mine această forţă
interioară care mă va ajuta să continui să am o viaţă plină de experienţe minunate.
învăţ să am încredere şi accept],* să descopăr comorile care se află în inimaV mea.
Descopăr, de asemenea, toate emoţiile pe care le-am reţinut atât de mult timp şi
accept|V să le las să plece. Descopăr talentele pe care le am. Mă reconectez cu
partea mea creativă şi artistică şi îmi ajut creierul să respire puţin. îi dau ocazia de a
se odihni, iar nivelul meu de stres şi presiunea interioară se vor diminua. învăţ să
"fiu" în toată simplitatea. Redevin astfel stăpân pe viaţa mea.
305. CREIER —PARALIZIE CEREBRALĂ
Paralizia cerebrală apare adeseori încă de la naştere şi se manifestă printr-o
anomalie Ia nivelul creierului. Ţesutul cerebral este paralizat parţial sau în întregime,
în funcţie de natura traumatismului. în acest caz, mă întreb adeseori de ce, încă de la naştere sufăr de această paralizie. Pot presupune că este vorba despre o traumă a
karmei, anterioară24, un model sau o experienţă "dinainte de naştere" atât de
violentă, un traumatism mental atât de intens încât produce o închidere completă,
oprirea oricărei mişcări spre viitor, care împiedică avansarea. într-un fel sunt
prizonierul propriului meu trecut, al unei structuri care mă limitează, în loc să mă
ajute să evoluez şi să cresc. Mă pot simţi paralizat, forţat să merg pe un drum care nu
îmi convine. Poate fi vorba şi despre aşteptările părinţilor faţă de mine, ale societăţii
sau chiar ale familiei, ale strămoşilor mei, care speră sau au sperat că astfel vor
repara greşelile din trecut. Ca şi cum eu aş putea "spăla onoarea" şi "salva blazonul"
familiei. Oare sunt capabil să îndeplinesc această misiune?... Despre paralizia
cerebrală se spune deocamdată că este o stare ireversibilă (spun "deocamdată"
deoarece nu putem prevedea medicina viitorului) şi nu pot fi eliberat din această
stare, în ciuda iubirii necondiţionate şi a atenţiei celor din jurul meu. Când apare o
vindecare, aceasta este mai degrabă pe plan spiritual.
306. CREIER — PARKINSON25 [boala lui...) Vezi şi: NERVI, TREMURAT
Boala lui Parkinson reprezintă deteriorarea centrilor nervoşi ai creierului, mai ales
în zonele care controlează mişcările. Apare un tremurat care afectează mai ales
mâinile şi capul. Atunci când tremur şi mă scutur înseamnă că resimt (sau văd) un
pericol care pândeşte o persoană pe care o iubesc sau pe mine însumi şi simt o frică
de a pierde controlul (pe care îl pierd tot mai mult!), nesiguranţă sau neputinţa de a
merge înainte în viaţă. Mă simt, de asemenea, incapabil sau neputincios să merg spre
mai bine. Consider că viaţa mea este foarte haotică şi am nevoie de mai multă
stabilitate, dar se pare că îmi este greu să am această stare. Clatin din cap în semn
de disperare. îmi este teamă de viitor, de moarte. Aşadar, la ce bun să duc lucrurile până la capăt? Este posibil, de asemenea, să fi trăit un traumatism, un abuz sau
dificultăţi care au lăsat urme şi faţă de care am sentimente de durere, de frustrare,
cu culpabilitate, de furie, de depresie, care mă epuizează, mă descurajează şi nu le
mai pot face faţă. Este posibil să mă fi simţit limitat referitor la mediul meu
educaţional prea sever sau în care performanţa era pe primul loc. Probabil am fost un
copil prea agitat. Când sunt perfect sănătos şi tremur, acest lucru se întâmplă de
multe ori deoarece sunt nervos şi îmi este teamă să îndeplinesc o sarcină din cauză
lipsei de încredere în mine. Mi-e teamă tot timpul că se va întâmpla ce e mai rău.
Aceleaşi tremurături pot să se manifeste mai frecvent şi automat şi mai târziu, vor fi
diagnosticate ca fiind boala lui Parkinson. Deci, dacă sunt atent este posibil să
descopăr că am trăit multe situaţii în care mi se impunea o anumită modalitate de a
acţiona, lucru care îmi , dădea o stare de nervozitate interioară. Eram împiedicat să
fiu eu însumi. Putea fi, de asemenea, o situaţie în care trebuia să fiu reţinut. Când mă simt "cu nervii la pământ" şi vreau ca durerea să înceteze, corpul meu supraîncărcat nu mai poate
suporta şi acest lucru determină reacţii permanente ale acestuia26. Este ca şi cum ura
pe care am acumulat-o îmi face tot corpul să se mişte. Gestul care mi-a fost interzis
vrea să se manifeste, ca şi cum ar vrea să arate că sunt încă viu. Am impresia că mă
aflu într-o maşină care staţionează şi nu poate să înainteze. Trebuie să fac lucrurile
"pe loc" şi acest lucru mă irită foarte tare. Mă distrug încet şi determin deteriorarea
funcţiei nervoase actuale. Neputinţa de a mişca membrele superioare (mai ales
braţele şi mâinile) îşi are adeseori cauza într-o situaţie pe care o trăiesc şi în care
vreau să resping pe cineva, ceva sau un eveniment sau, din contră, pe care aş vrea
să îl "strâng" şi să îl reţin şi mă simt incapabil să fac acest lucru (fie pe plan fizic, fie
pe cel moral. Această situaţie poate determina consecinţe foarte grave, ajungând
chiar până la moarte. Se poate întâmpla atunci când partenerul meu este pe punctul
de a părăsi corpul fizic şi vreau să îl reţin cu toată puterea mea. Am impresia că am
ratat această misiune şi este ca şi cum corpul meu a înregistrat un stres şi simţind
nevoia de a se elibera, începe să se mişte, fără "permisiunea" mea. Dacă îmi sunt
afectate membrele inferioare (coapsele şi picioarele), aş fi vrut ca, datorită lor să
resping sau să aduc spre mine persoana, lucrul sau evenimentul în cauză. Vreau să
fug din această situaţie, în care mă simt depăşit şi pe care o percep ca fiind fară
ieşire. Am tendinţa de a controla totul, iar boala îmi reaminteşte faptul că nu pot
deţine controlul asupra celorlalţi. Nu îmi mai controlez nici măcar propriile mele
membre! Vreau cu disperare să îi controlez pe ceilalţi, dar sunt conştient de faptul
că nu pot fi stăpân decât pe mine însumi.
Accept],* să redevin responsabil, să învăţ să îmi controlez viaţa MEA şi nu pe a
ceorlaîţi, având încredere în Viaţă şi îmi spun că merit să trăiesc. Mă las îndrumat de
iubire. Este mult mai uşor să îi las pe ceilalţi liberi. în loc să vreau să le demonstrez
celorlalţi ceva, accept],* să arăt tuturor universul meu interior, cu toate emoţiile care
s-au acumulat în el în timpul acestor ani. Sunt eu însumi, cu inimaY mea de copil şi
acum îmi trăiesc viaţa într-un mod spontan.
307. CREIER — SINCOPĂ
Sincopa se defineşte prin pierderea completă a cunoştinţei, de scurtă durată, dar reversibilă. Pierderea cunoştinţei provine dintr-o lipsă de oxigenare a creierului.
Poate fi consecinţa unui stop cardiac, dar nu neapărat. Poate fi sub formă de asfixiere
sau în legătură cu vasele de sânge care se dilată brusc în urma unui şoc emoţional,
lăsând foarte puţin sânge în creier, deci puţin oxigen. Pentru moment, spiritul îmi
părăseşte corpul. Este ca şi cum aş fi ales să mă retrag în mine şi să mă deconectez
de la lumea fizică, sunt revoltat deoarece nu ştiu cum să fac faţă unei astfel de
situaţii. Mi-am pierdut speranţa de a fi eliberat. Vreau să mă retrag din viaţă
deoarece, ceea ce se întâmplă este prea mult pentru mine. în loc să urmez ceea ce
îmi spune vocea mea interioară, prefer să urmez ceea ce aşteaptă ceilalţi de la mine.
Sincopa este un semn că trebuie să "mă trezesc" şi să fac ceea ce îmi place cu adevărat. Această stare nu poate fi comparată decât cu cea a unui yoghin27, acesta
stăpâneşte o disciplină care îi eliberează spiritul de toate constrângerile corpului, prin
armonizarea mişcării, a ritmului şi a respiraţiei.
Accept],* să conştientizez lucrurile care m-au determinat să fug astfel de corpul
meu fizic. Ce angoasă, ce sentiment de panică interioară au provocat o asemenea
situaţie ? Ştiu că în orice împrejurare sunt îndrumat şi protejat şi accept],* să rămân
pe deplin conştient de viaţa din mine. îmi reiau locul în univers şi astfel pot respira
din plin !
308. CREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER—EPILEPSIE/SINCOPĂ]
VERTIJ
Sindromul Adams-Stokes28 este un accident neurologic datorat unei diminuări
bruşte a irigării cerebrale. Deoarece bătăile inimii* se răresc, este nevoie să mă
întreb care este situaţia din care vreau să mă sustrag, pe care nu ştiu să o gestionez.
Am dureri puternice şi mă agăţ de câteva amintiri dureroase. îmi este greu să trăiesc
momente de bucurie deoarece există un doliu neterminat (de ordin afectiv sa
profesional). Adun multă amărăciune, sunt încăpăţânat şi nu vreau să renunţ. Resping
răgazul care m-ar ajuta să trec mai departe, dar îmi este teamă de necunoscut.
încerc să raţionalizez această frică şi accept],* să fac travaliul de doliu pentru
acea situaţie. Accept ],* să las deoparte toate lucrurile pe care nu le pot controla şi
care sunt nocive pentru mine. îmi concentrez atenţia pe lucrurile bune din viaţa mea.
îmi deschid spiritul pentru a accepta],* că trecutul este în spatele meu şi aleg să
merg înainte, ştiind să văd lecţiile pe care le am de învăţat din experienţele mele
anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viaţa să circule în mine şi în fiecare
dintre neuronii mei. Sunt de acord să fiu receptiv la noile situaţii în care voi
experimenta şi voi împărtăşi bucuria şi fericirea, precum şi să dau şi să primesc
iubire.
309. CREIER — STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ Vezi: CRONICĂ [BOALĂ...]
în această stare nu există activitate care poate fi depistată. Trăiesc într-o stare numită "vegetativă". Creierul meu este afectat în urma unei opriri prelungite a
circulaţiei sângelui sau în urma unui traumatism cranian. Cum creierul corespunde
individualităţii mele, trăiesc frici puternice sau culpabilitate, atât de intens încât vreau
să fug din viaţă. Mă simt incapabil să duc proiectele până Ia capăt, să realizez ceva
important. Deoarece îmi consider puterea limitată vreau să "mă deconectez" de lumea aceasta care mi se pare nedreaptă.
în această stare accept], V că faptul de a fi încă în viaţă le permite apropiaţilor
mei să pregătească treptat plecarea mea din această lume şi să îşi exprime iubirea faţă de mine, în timp ce eu, mă pot pregăti în linişte să părăsesc această lume,
pentru a trece la o realitate şi la un nivel de conştiinţă superioare.
310. CREIER — TICURI
Ticurile, definite ca fiind executarea spontană de mişcări repetitive şi involuntare,
arată o dereglare a tensiunii nervoase şi un dezechilibru la nivelul creierului.
Dacă am unul sau mai multe ticuri, este posibil să fiu o persoană foarte emotivă,
care refulează multă agresivitate şi care, în copilărie a primit o educaţie pe care a
perceput-o ca fiind foarte rigidă şi perfecţionistă. Prin ticuri îmi exteriorizez
neliniştea şi supărarea pe care le simt în interiorul meu. Este posibil să trăiesc o
situaţie în care mă simt în impas, pironit. Simt că nu am timp şi ca sunt în pericol.
Există ceva pe cale să explodeze (poate propriile mele emoţii] sau un secret de
familie vrea să iasă la suprafaţă. Dacă sunt băiat, este posibil să fi fost afectat de
acţiuni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explică de ce sunt
de patru ori mai mulţi băieţi care suferă de ticuri, decât fete. Fetele sunt, în general,
mai receptive la autoritate, deci mai puţin afectate de acest aspect. Este posibil să
mă fi simţit contrariat referitor la anumite mişcări care mi-au fost interzise în copilărie
(de exemplu, când nu aveam voie să mă mişc, în biserică]. Astăzi, chiar dacă contrar
voinţei mele, corpul meu se mişcă, ca o reacţie sau o revoltă faţă de ceea ce mi s-a
interzis să fac. Pot chiar să am impresia că "îmi pierd faţa" înaintea cuiva, ceea ce
determină ticuri mai ales la nivelul feţei. Faţa mea vrea să respingă pericolul, pe
agresor. Am fost iritat, enervat şi chiar agasat, iar acum ticurile mele sunt cele care
mă agasează. Am ticuri la nivelul mandibulei dacă, în copilărie mi s-a spus des "să
închid gura". Furia acumulată şi ne-exprimată se manifestă prin aceste ticuri, este
ca şi cum aş vorbi în linişte. Clipitul din ochi neobişnuit poate însemna o experienţă
din trecut în care "mi se făcea cu ochiul" sau vrea să arată că eu caut mereu atenţia
şi privirea celorlalţi.
Accept],* să conştientizez această stare, să curăţ blocajele din trecut şi să îmi exprim clar nevoile.
311. CREIER (tumoră la...)
Tumora este o proliferare excesivă a celulelor anormale în creier. Tumora este
legată de emoţiile refulate, de remuşcări profunde, de suferinţe din trecut,
pe care le întorc împotriva mea. Tumora primitivă29
, care se dezvoltă plecând de
la celulele creierului, indică faptul că centrala mea de tratare a informaţiilor
înregistrează încă anumite idei, credinţe sau scheme mentale care nu mai au
nicio raţiune de a exista! Tumora este rezultatul unui şoc emoţional foarte
puternic, legat de o situaţie sau de o persoană pe care am iubit-o mult sau de ceva
ce m-a făcut să sufăr foarte mult sau faţă de care mai simt încă ură, ranchiună,
frică, furie, frustrare. Poate fi vorba despre tatăl meu, care mă devalorizează. în
situaţii, în care trebuia mereu să mă depăşesc pe mine însumi, iar mintea mea se
"supraîncălzea". Dacă tumora este situată în partea superioară a creierului, în mijloc sau Ia nivelul hipofizei, înseamnă de obicei ca am trăit un şoc emoţional sau
că îmi este foarte frică faţă de aspecte legate de spiritualitate, de intuiţie etc. Sunt
foarte încăpăţînat şi refuz să îmi schimb felul de a vedea viaţa şi de a trata
realitatea prezentă. Există un conflict mental puternic de a fi aici, în acest moment,
de a accepta],* viaţa şi tot ceea ce se află în ea. Sunt rigid şi am idei fixe, am o
stare de confuzie interioară şi am o dificultate în a face bilanţul lucrurilor. Plutesc,
sunt absent şi trăiesc în negaţie. Cred că capacitatea mea intelectuală este
insuficientă pentru a găsi o soluţie la o situaţie exactă: trebuie să mă depăşesc cu
orice preţ! Am o energie mentală care nu mai corespunde nevoilor mele profunde
şi care este opusă dorinţelor mele divine. Corpul meu reacţionează puternic şi
astfel apare o proliferare necontrolată a celulelor creierului. Este o stare critică şi
periculoasă şi trebuie să îmi schimb atitudinea închisă într-o deschidere a inimii*
dacă vreau să pun capăt acestei tumori. Trebuie să conştientizez faptul că am
de făcut o schimbare radicală în viaţa mea, iar acum este momentul ideal pentru a
face această schimbare. Trebuie sa mă desprind de trecut şi de toată energia
negativă legată de trecut şi să îmi canalizez atenţia doar pe lucrurile pozitive şi pe
ceea ce vreau să fac cu adevărat din viaţa mea.
începând de acum, accept],* să văd viaţa într-un mod mai deschis şi mai flexibil.
Viaţa este în continuă schimbare şi evoluează mereu spre mai bine. încrederea mea
personală mă va ajuta să ating acest ţel. Accept],* să-mi ascult mai mult vocea
interioară, să fiu mai spontan şi las la o parte controlul mentalului meu.
312. CREVASA CUTANATĂ Vezi: PIELE—RIDURI
313. CRIZĂ CARDIACĂ Vezi: INIMĂV —INFARCT [...DE MIOCARD]
314. CRIZĂ DE FICAT Vezi: INDIGESTIE
315. CROHN [boalalui...) Vezi:INTESTINE— CROHN[boalaIui...]
316. CRONICĂ (boală cronică...)
Cuvântul cronic provine de la "chronos" care înseamnă timp. O boală cronică poate
să se instaleze în luni sau ani de zile. în cazul unei boli, termenul de ' cronică
sugerează ceva permanent, ireversibil, care nu se poate diminua sau corecta.
Dezvolt o boală cronică atunci când refuz să evoluez de teamă faţă de ceea ce îmi
rezervă viitorul. Indiferent care ar fi boala cronică de care sufăr, este bine sa mă
întreb ce anume am impresia că nu pot schimba. în ce aspect al vieţii mele am
impresia că îmi spun: "oricum nu se poate face nimic sau nu se poate schimba nimic ?" Sunt ca o dinamită pe cale să explodeze. Mă reţin atât de mult, am nevoie de
o soluţie pentru a schimba lucrurile. Ce "cadou" îmi oferă această boală sub formă de
atenţie din partea celor din jurul meu, de resemnare în ideea de a-mi schimba opinia
asupra vieţii etc ? Soluţia cea mai simplă pentru mine este, fară îndoială, să nu fac
nimic, deoarece se pare că-nu pot face nimic altceva decât să mă resemnez.
Provocarea pe care o am de trecut este să accept|Y să îmi iau viaţa în propriile
mâini, să îmi deschid conştiinţa la ideea că orice este posibil. Pot să mă documentez
referitor la alte persoane care au suferit de boli cronice şi care s-au vindecat. Ce
demers au urmat ? Uneori, atunci când mijloacele convenţionale nu dau rezultate, pot
recurge la terapii alternative, energetice sau altele, cu discernământ, pentru a şti
care dintre ele m-ar putea ajuta. Plecând de la ideea că orice este posibil, voi găsi mai
uşor soluţiile care, dacă nu îmi vor vindeca complet boala, mă vor ajuta să îmi
îmbunătăţesc sănătatea fizică, emoţională şi mentală,
317. CRUP Vezi: GÂT—LARINGITĂ
318. CRUSTĂ Vezi: PIELE—ECZEMĂ
319. CUADRIPLEGIE Vezi: PARALIZIE [ÎN GENERAL..]
320. CULPABILITATE Vezi:ACCIDENT
321. CUPEROZĂ Vezi: PIELE—ACNEEROZACEE
322. CURBATURA
Curbatura este o senzaţie de durere, de oboseală musculară după un efort neobişnuit.
Poate fi, de asemenea, etapa iniţială a anumitor infecţii virale [gripă, hepatită etc.).
Se manifestă printr-un blocaj de energie la nivelul muşchilor. Curbatura este legată
de durerea resimţită atunci când o nevoie (afectivă sau emoţională) nu a fost
satisfăcută. Şi cum energia acumulată în muşchi se exprimă de obicei printr-o
mişcare sau printr-un gest, îmi blochez inconştient această energie la nivelul muşchiului. Sunt într-o reacţie interioară (o durere mentală) şi o exprim fizic prin
această curbatura. Mă simt abătut, trist faţă de o persoană sau o situaţie. Curbatura
se situează pe mai multe niveluri, iar durerile osoase indică o durere interioară foarte
profundă. Această durere mă afectează până în adâncul fiinţei mele, spaţiului meu.
Accepţi* să îmi schimb comportamentul, să mă mişc în direcţia cea bună, fără
să fiu în reacţie. Accept|* să fiu ceea ce sunt, să trăiesc în prezent, ştiind că viaţa
îmi împlineşte nevoile interioare cele mai importante.
323. CUSHING30 (sindromul lui...) Vezi şi: GLANDE SUPRARENALE
Reprezintă o consecinţă a unei producţii în exces a unui hormon (corticoid) al
glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt
obezitatea, localizată la faţă, Ia gât şi trunchi (cocoaşă de bizon), hipertensiunea
arterială, vergeturile, o pilozitate excesivă, atrofie musculară şi astenie (slăbiciune)
etc. Există în acest caz o dezordine mentală şi fizică, un dezechilibru care conferă
sentimentul de a fi invadat de ceilalţi, de a.fi pierdut treptat orice contact cu propria
mea forţă. Am un sentiment de neputinţă şi mă "înec" într-un prea plin de idei care
mă invadează. Sunt pierdut, nu ştiu în ce direcţie să merg. Astfel, prin reacţie încerc
să vreau, conştient sau nu, să îi distrug pe cei din jurul meu. Când aceste glande
funcţionează anormal, apar o serie de simptome, cunoscute sub denumirea de
simptom Cushing. îmi dau seama de faptul că, unele părţi ale corpului meu se
transformă: faţa, gâtul, trunchiul şi constat, de asemenea, că membrele inferioare
slăbesc. Sufăr de un dezechilibru fizic şi mental. Neputinţa mea mă face să nu mai am
conştiinţa puterii mele interioare. Este ca şi cum aş putea fi atacat în orice moment.
Sunt într-o stare de supravieţuire şi car după mine un trecut foarte greu. Este
important pentru mine să reiau contactul cu realitatea prin gesturi care mă pot ajuta.
îmi folosesc puterea pentru a-mi îmbunătăţi calitatea vieţii. învăţ să am încredere în mine.
Accepţi* să îmi ocup locul cuvenit şi să trăiesc în funcţie de ceea ce simt şi
ceea ce sunt. , , - . .
324. CUTICULE Vezi:DEGETE—CUTICULE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu