Esti ceea ce spui !

Fiecare cuvânt pe care îl foloseşti este, de obicei, expresia a ceea ce se petrece în interiorul tău. Dacă vrei să ştii cu adevărat cine eşti, dacă vrei să-ţi cunoşti gândurile cele mai ascunse, ascultă vorbele pe care le rosteşti. 

Ascultă-te când vorbeşti cu alţii! Una dintre regulile fundamentale este să fii întotdeauna sinceră! Practic nu există nici o scuză pentru a nu spune adevărul.

 Aceasta nu înseamnă că trebuie să exprimi tot ce gândeşti, în fiecare secundă! 

Dar atunci când deschizi gura pentru a vorbi, pentru a răspunde la o întrebare sau pentru a te adresa cuiva, este extrem de important să-ţi exprimi adevărul, atât pentru tine, cât şi pentru cei din jur. 

A-ţi exprima adevărul înseamnă a exprima exact ce se întâmplă în tine. Sinceritatea înseamnă să fii consecventă în ceea ce gândeşti, simţi, spui şi faci. De fiecare dată când începi o conversaţie cu cineva, ai grijă ca schimbul vostru de idei să fie benefic pentru amândoi. 

Dacă în urma conversaţiei nu simţiţi că aţi progresat cu ceva şi că v-aţi umplut de energie, fiecare cuvânt pronunţat reprezintă o pierdere de energie. De altfel, se spune că oamenii risipesc cea mai mare cantitate de energie prin folosirea nepotrivită a cuvintelor. 

Ştii, de bună seamă, că vorbim foarte mult şi, deseori, fără rost. Când cineva îţi cere părerea cu privire la ceva şi ţi-e teamă ca francheţea ta să nu-1 rănească, poţi spune următorul lucru: „Mi-e teamă să nu te rănesc! Mi-ai cerut părerea şi e posibil să nu-ţi placă răspunsul meu... însă vreau să fiu sinceră. 

Dacă nu m-ai fi întrebat, probabil că nu ţi-aş fi spus nimic. Dar de vreme ce vrei să-mi cunoşti părerea, uite ce cred eu...". Poate că, la început, celuilalt nu-i va plăcea răspunsul tău, dar va înţelege curând şi va aprecia faptul că ai fost sinceră. îşi va da seama că ştie la ce să se aştepte de la tine, pentru că exprimi ceea ce gândeşti. 

Dacă nu va dori să audă adevărul, pur şi simplu nu-ţi va mai cere părerea.Poţi proceda astfel dacă trebuie să-i spui ceva cuiva şi ţi-e teamă de reacţia sa, însă ţii foarte mult să-ţi exprimi părerea. 

Spune-i asta de la început. Informează-l că ai ceva de spus şi nu vrei s-o iei pe ocolite, simţi nevoia să fii sinceră şi este important pentru tine să spui exact ceea ce gândeşti, chiar dacă nu ţi-e uşor. Există un exerciţiu extraordinar care îţi va permite să verifici dacă îţi foloseşti energia pentru a spune cuvinte cu un efect benefic. 

La sfârşitul fiecărei zile, trece în revistă toate conversaţiile pe care le-ai purtat şi întreabă-te dacă, în cursul vreuneia dintre ele, s-a întâmplat să te simţi mai bine, plină de energie, dinamică. în caz afirmativ, vei observa că interlocutorul tău se găsea în aceeaşi stare.

Când ţi se întâmplă să iei parte la o bârfă despre cineva, este foarte important să te opreşti imediat. Astfel vei stăvili risipirea energiei. Bineînţeles, nu trebuie să porţi bârfele mai departe, povestindu-le altcuiva. 

Dacă simţi că te-ai umplut de furie pentru că n-ai ştiut să te exprimi în anumite ocazii, nu uita că exprimarea mâniei poate fi un mijloc foarte sănătos de a te elibera de stresul acumulat în interior. Evident, este vorba de o furie controlată şi dirijată în modul potrivit, fără scopul de a-l schimba pe celălalt. Ştii exact ce spui, rămâi perfect conştientă şi nu-ţi pierzi nici un moment cumpătul... 

Exprimarea necontrolată a furiei nu este nici sănătoasă, nici benefică pentru nimeni. în general, oamenii cred că a-şi exprima furia este totuna cu a-şi pierde controlul însă este mult mai bine să-ţi exprimi sentimentele, chiar vorbind tare, cu fermitate, în loc să le „înghiţi". 

Dacă eşti genul de persoană căreia îi este foarte greu să se exprime, să spună ce gândeşte, începe de astăzi să exersezi, obţinând mici victorii în fiecare zi. 

In majoritatea cazurilor, nu trebuie decât să spui puţin mai mult decât a-i face-o în mod normal. Vei vedea că efortul depus va fi recompensat din plin prin sentimentul extraordinar pe care-l vei trăi. 

Printr-o practică regulată, va deveni din ce în ce mai uşor, la fel ca orice altceva.

Dacă vrei ca ceilalţi să te asculte, este important să-ţi aminteşti următorul lucru: nu încerca să fii foarte diferită de interlocutorul tău. 

Când creăm o distanţă mare faţă de ceilalţi, aceasta duce deseori la orgoliu spiritual. E foarte simplu să te crezi mai bun decât alţii - este o capcană în care cad mulţi. 

De asemenea, este esenţial să înţelegi că vorbele au o putere extraordinară. 

Ţi s-a întâmplat până acum să te asculţi cu adevărat, să devii conştientă de cuvintele pe care le foloseşti? 

Cuvintele şi expresiile de care te serveşti oglindesc foarte fidel ce se întâmplă în tine. De exemplu, în cursul unei conversaţii, unele persoane spun: „Nu, nu! Nu asta voiam să spun. 

Voiam să spun de fapt că...". Şi continuă folosind un cuvânt cu sens contrar celui rostit iniţial. Prea târziu însă, căci primul cuvânt reflecta cu adevărat esenţa gândului lor! 

De fiecare dată când începi o frază cu expresia „Aş vrea", sigur nu eşti pe cale să vorbeşti despre dragoste...

Dimpotrivă, eşti pe cale să spui „Mi-e frică!". 

Examinează cu atenţie următorul exemplu: „Mi-ar plăcea să plec într-o călătorie anul viitor!". Această frază înseamnă de fapt: „Doresc să fac o călătorie, dar mi-e teamă că n-o să pot". 

Cauza acestei temeri poate fi lipsa de bani, lipsa de timp sau, pur şi simplu, sentimentul că nu meriţi acea călătorie. Şi, după cum ştii, de fiecare dată când ţi-e teamă de ceva, acel lucru se va manifesta cu siguranţă. 

Astfel, atâta vreme cât spui: „Aş vrea să fac o călătorie", poţi să fii sigură că respectiva călătorie nu va avea loc niciodată!Când foloseşti expresia „N-aş vrea să...", exprimi tot un sentiment de frică. Vezi exemplele următoare: „N-aş vrea ca fiul meu să se drogheze", „N-aş vrea ca soţul meu să mă părăsească", „N-aş vrea să-mi pierd slujba". 

Aceste trei fraze exprimă temeri adânc ancorate în subconştientul celei care le pronunţă. Dar frica lucrează cu viclenie în spiritul celui care o simte şi, în final, va face să se manifeste evenimentele temute. 

Dacă spui, de exemplu, „Aş vrea să vorbesc engleza", aceasta înseamnă de fapt: „Vreau să vorbesc engleza, dar mi-e teamă că nu sunt în stare". Prin simplul fapt de a gândi sau a spune „Nu sunt în stare", blochezi energia care ţi-ar permite să înveţi engleza. Cum? Aminteşte-ţi de următorul lucru: eşti singura persoană din lume capabilă să-ţi creeze viaţa, potrivit cu ceea ce gândeşti, ceea ce spui, ceea ce vezi, ce auzi şi ce simţi. 

Fiecare dintre puterile tale are o influenţă imensă în viaţa ta şi nu depinde decât de tine să o foloseşti în modul potrivit. Când foloseşti expresia „N-ar trebui" în fraze cum sunt următoarele: „N-ar trebui să mă culc aşa târziu!", „N-ar trebui să cheltuiesc atâţia bani!", eşti pe cale să spui: „Vreau să fac asta, dar la un moment dat am hotărât că nu e bine, nu e raţional, nu e corect...".

Prin urmare, când vrei să faci ceva, dar te laşi condusă de ideea,,nu e bine", nu asculţi de adevăratele tale nevoi. în acest caz, intelectul a preluat controlul, acesta raţionează şi decide pentru tine. Intelectul este influenţat de decizii luate în timpul copilăriei, într-o perioadă când viaţa ta şi a celor din jurul tău era condusă de noţiunile de bine şi de rău. 

Multe dintre hotărârile tale s-au fondat pe aceste noţiuni şi nu pe ce voiai cu adevărat. în realitate, dacă hotărăşti că vrei să te culci târziu, că vrei să cheltuieşti bani şi că ai dreptul să faci acest lucru, dacă decizi că nu trebuie să dai socoteală nimănui, te vei organiza şi te vei simţi foarte bine. 

De fiecare dată când te culci târziu spunându-ţi: „N-ar trebui să mă culc niciodată aşa târziu!", te simţi vinovată şi, a doua zi, eşti de două ori mai obosită! Când cheltuieşti bani gândind: „N-ar trebui să cheltuiesc atât!", te vei simţi vinovată şi nu te vei bucura pe deplin de obiectul cumpărat. 

Când cumperi ceva şi te simţi vinovată, se întâmplă deseori să strici sau să pierzi obiectul respectiv, tocmai pentru a te pedepsi fiindcă l-ai cumpărat. Aşadar, este important să-ţi asculţi adevăratele nevoi şi nu intelectul. 

Când foloseşti cuvintele „Ar trebui...", dai dovadă de aşteptări nerealiste, lucru care cere foarte multă energie. „Ar trebui să fac exerciţiile în fiecare zi!", „Ar trebui să fiu mai răbdătoare cu copiii mei!", „Ar trebui să-mi termin studiile!", în realitate, o frază de acest gen înseamnă „Ar fi mai bine să...(din nou, noţiunea de bine şi de rău!), dar nu vreau s-o fac". 

Dacă încerci totuşi să realizezi acest „Ar trebui", acţionezi contra voinţei tale reale. Şi în acest caz, intelectul este cel ce-ţi conduce viaţa, prin intermediul noţiunilor de bine şi de rău. 

De fiecare dată când spui: „Nu am timp" sau altceva de acest gen, este doar o iluzie în realitate, pur şi simplu ai decis să faci ceva mai important sau mai interesant. Fii mai sinceră faţă de tine însăţi! în loc să te păcăleşti singură, recunoaşte că nu lipsa de timp te-a împiedicat să faci ceva. 

Ai dreptul de a decide ce vrei să faci şi nu ai nevoie de nici o justificare dacă priorităţile tale se schimbă. 

Dacă ţi se întâmplă să foloseşti expresia „a omorî timpul", devino conştientă de următorul lucru: ceea ce risipeşti (timpul!) este lucrul cel mai de preţ pentru tine. Fiecare minut din viaţa ta trebuie folosit pentru a-ţi manifesta perfecţiunea în mediul tău şi nu pentru a omorî timpul. 

Verbul „a omorî" n-ar trebui să existe în vocabularul nici unei limbi. Folosirea sa relevă violenţa interioară a persoanei care-l rosteşte. Dacă spui cu privire la cineva pe care eşti supărat „îmi vine să-l omor!", urmăreşte violenţa pe care o simţi în tine. 

Această violenţă este deseori îndreptată împotriva ta însăţi şi dacă o laşi să se acumuleze, cu timpul, îţi va provoca boli grave sau te va face să întâlneşti persoane violente. 

Rolul tău este de a iubi, nu de a ucide!Verbul „a încerca" este, de asemenea, folosit foarte mult în diverse împrejurări, pentru a sugera o intenţie mai mult sau mai puţin vagă. 

Folosirea lui în acest fel arată că nu eşti într-adevăr hotărâtă să faci lucrul respectiv. Imaginează-ţi, de exemplu, că vrei să te întâlneşti cu cineva mâine seară la ora şase, la un restaurant, şi persoana respectivă îţi spune: „Voi încerca să fiu acolo!". Crezi că va fi? Şansele sunt de 90% ca să nu vină!

 Cel mai mic detaliu o poate face să se răzgândească, deoarece spunând: „Voi încerca să fiu acolo", ea nu s-a angajat cu adevărat. Insă dacă spune: „La ora şase sunt acolo, contează pe mine!", atunci ştii că sunt 90% şanse să vină. 

Astfel, de fiecare dată când spui ceva de genul: „Am încercat să-i vorbesc" sau „Am încercat să înţeleg", nu aveai cu adevărat intenţia să faci lucrul respectiv.

O expresie pe care o folosim de sute de ori pe zi este „ar trebui". 

Dacă ţi-ai putea înregistra conversaţiile, ai fi uimită să constaţi de câte ori ţi-a ieşit din gură această expresie! De fiecare dată când spui „ar trebui", te laşi condusă de intelect. Noţiunile tale de bine şi de rău decid în locul tău. 

Persoanele care fac, gândesc sau spun ceva pentru că „aşa trebuie" ajung să-şi piardă adevărata putere. Ele se simt supuse unei legi care le spune: „Trebuie, nu ai de ales!". De unde vine acest „Ar trebui"? Cine a hotărât că trebuia să faci cutare sau cutare lucru? Alegerea îţi aparţine ! N-ai decât să spui: „Nu, nu trebuie! în viaţă am libertatea de a alege ce vreau să fac. 

Atunci când aleg să fac ceva, trebuie să plătesc un preţ. Sunt pregătită pentru asta?". Asta-i tot! 

Dacă te confrunţi cu o problemă cum ar fi dacă vrei să mergi la lucru sau nu, observă cu atenţie ce te va costa dacă nu mergi. întreabă-te dacă eşti pregătită să plăteşti preţul. în cazul unui răspuns negativ, pur şi simplu vei alege să mergi la lucru. Bineînţeles, nu este varianta preferată, dar nu te simţeai pregătită să suporţi consecinţele unei absenţe. 

Ştii însă că este alegerea ta şi ai scăpat de acel „trebuie", acea energie a unei obligaţii impuse din exterior. Când pleci la lucru gândind: „Am ales să mă duc la serviciu pentru că nu vreau să plătesc preţul de a nu merge", nu va fi la fel ca atunci când te duceai fiindcă „aşa trebuia". 

In al doilea caz, seara te-ai fi întors acasă complet extenuată. Ziua ţi s-ar fi părut interminabilă fiindcă te-ai fi simţit victima unei obligaţii impuse. începi să înţelegi importanţa faptului de a alege? 

A alege este una dintre cele mai mari puteri ale omului. Suntem singurele fiinţe care au libertatea de a alege. Lumea minerală, vegetală sau cea animală nu are această putere. Un pui de găină, de exemplu, n-are prea multe alternative: singura sa perspectivă este să sfârşească în farfuria cuiva... 

Tu, ca fiinţă umană, ai marea putere de a alege. Şi de fiecare dată când spui „trebuie", pierzi din păcate contactul cu această putere. Cu cât de îndepărtezi mai mult de puterea ta, cu atât mai mult încerci să-i influenţezi pe ceilalţi. 

Este un fenomen curent. Când vei deveni mai conştientă de puterile tale, când le vei folosi în permanenţă, nu vei mai încerca să-i domini pe ceilalţi. Totul ţi se va părea mult mai uşor! Imaginează- ţi câtă energie vei putea folosi pentru tine însăţi în loc să o risipeşti manevrându-i pe alţii. 

Expresiile obişnuite de genul „Cred", „Poate", „Mi se pare" etc. arată că persoana respectivă încearcă să analizeze situaţia atunci când le rosteşte, vorbind despre sine. De exemplu, dacă te întreb: „Cum te simţi?" şi tu îmi răspunzi „Cred că sunt şocată!", îmi comunici faptul că îţi analizezi emoţia. 

Dacă, dimpotrivă, spui: „Mă simt şocată", atunci ştiu cu adevărat ce se petrece în tine. Intreabă-i pe cei din jurul tău dacă foloseşti de multe ori expresia „Cred că...". în caz afirmativ, aceasta demonstrează că nu eşti cu adevărat în contact cu sinele tău profund, ci mai curând cu intelectul, care te face să vezi lucrurile în mod superficial. 

Foloseşti deseori expresia: „Nu sunt în stare"?. Încearcă să înţelegi ce anume crezi într-adevăr că nu poţi realiza. 

Apoi află dacă ai făcut un efort real pentru a realiza ceea ce spui că nu eşti în stare. După această verificare, e posibil să devii conştientă că poţi face mult mai mult decât crezi. 

Puterea vorbelor pe care le rosteşti este într-adevăr extraordinară. Foloseşti de multe ori, în cursul conversaţiilor, cuvântul „ascultă!"? Această expresie este utilizată frecvent de majoritatea oamenilor. 

Faptul că le porunceşti altora să asculte este un semn de autoritate şi de orgoliu. Nimeni nu este obligat să te asculte! 

Partea cea mai nostimă este că persoanelor care folosesc des această expresie nu le plac oamenii autoritari, care trezesc în ei emoţii puternice. 

Folosirea acestui cuvânt îţi permite să te priveşti în faţă şi să recunoşti că şi tu eşti o persoană autoritară, chiar dacă nu te percepi în acest fel. 

A fi autoritar, la fel ca orice altă calitate, poate fi mai mult sau mai puţin benefic. Totul depinde de modul în care foloseşti acest lucru. 

Dacă în acest fel vrei să ajuţi pe cineva sau să-i îndrumi pe ceilalţi, foarte bine! însă dacă urmăreşti să-i domini pe ceilalţi sau să-i schimbi, ar fi bine să te mai gândeşti puţin. 

Mulţi oameni comentează lucrurile care li se par fantastice folosind expresii de genul: „Este uimitor!", „Este incredibil!", „Imposibil!", „Nu se poate!", „N-am mai auzit aşa ceva!". Eşti obişnuită cu acest tip de limbaj? „E prea frumos ca să fie adevărat!", „Nu mi se poate întâmpla ceva atât de extraordinar!". Cu aceste vorbe, blochezi acea energie extraordinară. 

Dincolo de ele se ascunde credinţa că nu meriţi acele lucruri frumoase. De ce se manifestă ele din nou în viaţa ta dacă în momentele respective tu spui: „Nu! Nu merit asta!"? 

O altă categorie de expresii foarte răspândite o constituie negaţiile ce exprimă aprobarea. „Nu-i rău!", „Nu-i chiar aşa de groaznic!". Fii atentă! Străduieşte-te să devii tot mai conştientă de ce spui cu adevărat.

Cu cât foloseşti mai des asemenea expresii, cu atât mai mult trădezi ce se ascunde în tine. Şi, nu uita, întotdeauna devii ceea ce gândeşti. 

Dacă ai decis să renunţi la aceste expresii, roagă-i pe cei apropiaţi să te avertizeze când îţi mai scapă câte una. 

Va fi o metodă excelentă de a face ceva în plus pentru tine însăţi în general, oamenii au convingerea profundă că viaţa trebuie să fie alcătuită din suferinţe, mizerii şi eforturi şi, cu cât e mai greu, cu atât merită mai mult. 

Limbajul lor trădează acest lucru. Să luăm, de exemplu, următoarea expresie: „A meritat efortul să mă duc la cursul acela de dans; acum ştiu să dansez foarte bine!". 

Mult mai bine ar fi să spună: „Mi-a făcut foarte multă plăcere să învăţ să dansez!". Cei mai mulţi dintre noi folosesc aceste expresii fără să se gândească. 

Ele au însă o mare influenţă asupra vieţii noastre. Cuvintele pe care le pronunţi trebuie să-ţi ofere energie. De câte ori pe zi foloseşti verbul a iubi? „îmi iubesc munca", „Iubesc natura", „îmi iubesc corpul". De câte ori spui „Te iubesc" partenerului de viaţă, copiilor, colegilor, şefului? 

Atâţia oameni îşi critică fără încetare şeful, însă niciodată nu-i spun că le face plăcere să lucreze pentru el, că le place modul său de lucru sau atmosfera de la serviciu. Iată expresia de cea mai mare importanţă pentru viaţa ta: „Eu sunt". 

De îndată ce rosteşti aceste cuvinte, îţi manifeşti puterea de a crea, deoarece „Eu sunt" este legat de energia ta cea mai puternică! Cuvântul este forţa creatoare a lui Dumnezeu. Fiecare fiinţă umană este expresia lui Dumnezeu. 

Atunci când spui „Eu sunt", este ca şi cum ai spune „Dumnezeu este!". Prin urmare, atunci când folosesc această expresie, ea nu este decât un ordin inconştient către Dumnezeul meu interior, care va crea imediat ceea ce am afirmat îţi dai seama ce creezi în viaţa ta atunci când spui, de exemplu „Sunt bolnavă", „Sunt o proastă", „Nu sunt în stare", „Sunt izolată", „Nu sunt iubită"? Puterea lui „Eu sunt" este cu totul extraordinară. 

Chiar şi lucrurile neplăcute sunt create prin intermediul energiei tale divine. în acest caz, este pur şi simplu energie prost folosită.De ce n-ai utiliza această putere uimitoare, începând de astăzi, pentru a crea adevărate miracole în viaţa ta? „Sunt frumoasă!", „Sunt în stare s-o fac!", „Sunt deşteaptă!", „Sunt iubită!". 

De ce n-ai petrece în fiecare zi câteva minute pentru a spune cu energie (nu numai pentru a gândi!) mai multe fraze „Eu sunt...", chiar dacă aceste cuvinte nu descriu realitatea ta prezentă? Prin simplul fapt că spui „Sunt în stare!", pui în mişcare energia care te va face să fii în stare. 

Imaginează-ţi că eşti pictor şi începi un nou tablou. Evident, pe pânză nu se va vedea mare lucru după câteva trăsături de pensulă. 

Dar dacă perseverezi, în tablou va apărea curând chipul cel frumos. Este acelaşi lucru ca atunci când spui „Eu sunt". 

Aceasta înseamnă să faci o schiţă a ceea ce vei deveni. Şi aici, şi în exemplul cu tabloul, trebuie să începi de la zero dacă vrei să vezi ceva pe pânza vieţii tale. 

De fiecare dată când spui „Sunt în stare să fac cutare sau cutare lucru", alimentezi această creaţie care, într-o zi, va deveni realitate. Înainte de a termina acest capitol, vreau să-ţi atrag atenţia asupra importanţei faptului de a râde. 

Râsul este un alt cadou minunat care le-a fost oferit locuitorilor acestei planete. Potrivit unei teorii, fiinţele care trăiesc pe alte planete nu au puterea de a râde. 

Ţi se întâmplă de multe ori să râzi? Ştii că râsul este ceva atât de extraordinar încât a ajutat anumite persoane să se vindece de cancer? Ai auzit cumva povestea acelui om care luni în şir s-a uitat la filme comice şi a citit lucruri amuzante, vindecându-se în final de cancer? Ţi se pare surprinzător? Nu e chiar aşa: viaţa ar trebui să fie o plăcere şi nu o dramă continuă! 

Dacă ţi-e greu să râzi, stai în preajma unor oameni nostimi. Urmăreşte lucruri amuzante. Poţi chiar încerca să joci o festă cuiva în fiecare zi şi, râzând împreună cu persoana respectivă, nu veţi avea amândouă decât de câştigat! 

O altă metodă de a râde este să observi filmul vieţii tale în loc să fii numai actor. Când te afli într-o situaţie emoţională dificilă şi devii spectator, este mult mai uşor să râzi. Sau imaginează-te trei luni mai târziu, gândindu-te la situaţia trecută. 

Ţi se va părea de-a dreptul amuzantă! 

Pentru a încheia acest capitol, iată gândul asupra căruia te invit să meditezi în următoarele şapte zile: 

„SINGURA PERSOANĂ FAŢĂ DE CARE TREBUIE SĂ FIU SINCERĂ SUNT EU ÎNSĂMI."